2,092 matches
-
a procedurilor electorale. (4) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective în legislatura pentru care se organizează alegerile. (5) Înaintea alegerii în această funcție, membrii comisiilor electorale se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri. (6) În cazul alegerilor parțiale, la nivel național, se va menționa funcția pentru care se organizează alegerile, iar candidaturile se vor trimite direct Comisiei electorale centrale. La nivelul colegilor teritoriale, alegerile parțiale
REGULAMENT din 3 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267401]
-
român îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubita” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
român îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubita” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
român îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubita” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare.Adunarea electiva a Țarii Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țărânilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
în dragoste, și în carieră; [...] în numai șase luni, parcursese o carieră strălucită, trecând prin toate gradele: de la sublocotenent [...] până la colonel» - p. 44), Balotajul (în „panoul central“ al acestui capitol, sunt pe cale de „autoportretizare“ două personaje colective în mare înfruntare „electivă“; pe de o parte a „baricadei“, Partida Națională, cu 33 de deputați, «al cărei cuvânt de ordine era [re-]Unirea», și, de cealaltă parte, Tabăra „Statu-Quo“-ului, alcătuită din 22 deputați „oscilând electiv“ între Mihalache Sturdza ce domnise în Moldova
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
autoportretizare“ două personaje colective în mare înfruntare „electivă“; pe de o parte a „baricadei“, Partida Națională, cu 33 de deputați, «al cărei cuvânt de ordine era [re-]Unirea», și, de cealaltă parte, Tabăra „Statu-Quo“-ului, alcătuită din 22 deputați „oscilând electiv“ între Mihalache Sturdza ce domnise în Moldova între anii 1834 - 1849, v. supra, fost domnitor ce, «pentru a-și scoate fiul din cursa princiară [...], invocase faptul că beizadea Grigore slujise în armata otomană cu numele de Muhlis-Pașa, având gradul de
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Ștefan cel Mare“, pe discursul lui Cuza, pe inspectarea cazarmei de la Copou, pe epistola mitropolitului Nifon prin care Al. I. Cuza este anunțat că a fost ales și domn al Munteniei [«Azi, 24 Ianuarie 1859, la șase ore seara, Adunarea Electivă din Valachia, procedând conform Constituției, a ales pe Alteța Voastră, în unanimitate, ca Domn», p. 80], fiind invitat «să ia guvernarea Țării», pe sosirea Delegației din Muntenia, «alcătuită din Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, Ioan Emanoil Florecu, Scarlat Cretzulescu, Barbu Slătineanu
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
se visă ‘mare’ președinte, Uitând poporul - măseaua-i de minte, Care l-a durut odată.. și-a extors-o, Pe care s-a tot răzbunat și-a stors-o, Chiar de puroi și de nevoi morbide, Cu ‘trejii’ morți în exerciții ‘elective... Într-o seară aveam o scârbă amară, Ce tot flotează-n flacără de ceară, Îmi era că continuă și-n altă seară, Nesimțita Toantă ce știe că zbiară, În alt timp Golanul se interpunea, Mereu contracandidatul întrerupea, Că-i place
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
au considerat că această implicare a Bisericii în politică ar fi însemnat prejudicierea imaginii ei și impietarea asupra încrederii de care se bucură Biserica în rândul populației. Trebuie observat însă că Biserica nu se poate supune sub nici o formă mecanismului electiv adică ea nu poate face politică de partid, nu se poate lega la remorca nici unei formațiuni politice fiindcă aceasta ar însemna să prejudicieze grav asupra comuniunii între membrii ei care sunt la rândul lor membrii sau simpatizanții unui partid sau
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Și sufletul miroase-a rugăciune; Ce fericită-i clipa când o scriu Și gândul meu e plin de frenezie! Voi adormi spre dimineață, știu, Cu ochii odihniți în poezie... „Adevăratul obiect de studiu al omenirii este omul.” (Goethe în Afinitățile elective) Sursa foto: John Zanas Referință Bibliografică: Lumina ta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUMINA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372989_a_374318]
-
22 septembrie 1857 ședința de deschidere a Divanului Ad-hoc din Țară Românească și îndemnând pe deputați să fie la înălțimea împrejurărilor, trăite atunci de țară. Doi ani mai tarziu , la 24 Ianuarie 1859 mitropolitul Nifon a prezidat și Obșteasca Adunare Electiva , care l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza domn și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două țări . În vremea domniei lui Cuza Vodă sprijină o parte din reforme Dar personalitatea deosebită a Mitropolitului Nifon și-a pus
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
instituționalizată“. Nu există istorie literară, ci numai istorici literari, fiindcă critică nu este subiectivă prin istoricitate, ci este istorică prin subiectivitate.A instituționaliza subiectivitatea nu înseamnă a o absolutiza, înseamnă a-I recunoaște, numai, dreptul la existență într-un domeniu elective, a-i acorda un statut sigur, bine precizat din punct de vedere theoretic.Însă, obiectivitatea e limitată mai întâi prin factorul ideologic, prezent în orice interpretare critică.Istoria limitează nu numai obiectivitatea dar și, în același timp, subiectivitatea, fiindcă opera
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
ca un investitor privat. Pentru că m-am împrumutat și am cumpărat o tipografie care să fie a mea, care să tipărească acolo, în curtea mea, ceea ce eu scriam în camera de alături sau primeam de la colaboratorii cu care descoperisem afinități elective. Pentru mine, umilul care toată viața umblasem cu manuscrisele și corecturile de tipar în mână de la o aprobare la alta, de la ștăbuleț la ștăbuleț, pe drumul greu și întortocheat de a obține toate acele avize critice care constituiau greaua permisiune
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
de interes comun și Curtea de casație, comune pentru ambele principate, cu sediul la Focșani. Se desființează privilegiile și rangurile boierești; se instituie responsabilitatea ministerială, se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari și țărani, se stabilește modalitatea alegerii membrilor adunării elective pe baza unui cens foarte ridicat, etc. (Doc. Unirii. Pr..., vol. VI, partea a II-a,p. 30-31) Alegerile de deputați ce urmau să aleagă Domnul Unirii, în cele două principate s-au încheiat astfel: în Moldova 55 de deputați
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
al Principatelor Române Unite ale Munteniei și Valahiei, până în anul 1862, iar din 24 Ianuarie 1862 a fost Domnitor al ROMÂNIEI. În data de 5 ianuarie 1859 a avut loc alegerea Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, ca Domn al Moldovei; Adunarea electivă a fost prezidată de Preasfinția Sa, Mitropolitul Sofronie Miclescu. În prima telegramă, din aceeași zi, prin care anunța evenimentul, contelui Walewski, Victor Place - consulul general al Franței,la Iași, între 1855-1863 - îl prezenta pe Alecsandru Ioan Cuza ca pe „ un
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
al Principatelor Române Unite ale Munteniei și Valahiei, până în anul 1862, iar din 24 Ianuarie 1862 a fost Domnitor al ROMÂNIEI. În data de 5 ianuarie 1859 a avut loc alegerea Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, ca Domn al Moldovei; Adunarea electivă a fost prezidată de Preasfinția Sa, Mitropolitul Sofronie Miclescu. În prima telegramă, din aceeași zi, prin care anunța evenimentul, contelui Walewski, Victor Place - consulul general al Franței,la Iași, între 1855-1863 - îl prezenta pe Alecsandru Ioan Cuza ca pe „ un
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
al Principatelor Române Unite ale Munteniei și Valahiei, până în anul 1862, iar din 24 Ianuarie 1862 a fost Domnitor al ROMÂNIEI. În data de 5 ianuarie 1859 a avut loc alegerea Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, ca Domn al Moldovei; Adunarea electivă a fost prezidată de Preasfinția Sa, Mitropolitul Sofronie Miclescu. În prima telegramă, din aceeași zi, prin care anunța evenimentul, contelui Walewski, Victor Place - consulul general al Franței,la Iași, între 1855-1863 - îl prezenta pe Alecsandru Ioan Cuza ca pe „ un
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor, la 24 Ianuarie 1859, aceluiași Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, transpunând astfel
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor, la 24 Ianuarie 1859, aceluiași Colonelului Alecsandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din Valahia, în
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
Theodor Aman: Unirea Principatelor Consulul austriac Elder consemna contextul în care s-a pronunțat votul de la București: „Prezența mulțimii adunate în curtea Mitropoliei a contribuit mai mult decât elocvența vorbitorilor minorității să facă majoritatea înțelegătoare”. Menționăm Procesul Verbal al Adunării Elective din București, despre alegerea Colonelului Al.I.Cuza ca Domn al Valahiei. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMĂNIEI „Vol. 1, Ed- Didactică și Pedagogică, București- 1977, pg
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o incitantă călătorie în universul gîndirii indiene și o meditație asupra relației dintre identitate și alteritate în cultura europeană. Aceste studii se disting, mai ales, prin patosul căutării și bucuria
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
intitulat "O țară salvată de monarhie": "Efectele salutare ale noii monarhii nu s-au lăsat așteptate mult timp. În 1878, Carol de Hohenzollern eliberează pe români definitiv de jugul turcesc. În 1881, el ridică România la rangul de regat. Suveranitatea electivă ar fi condus România spre cele mai funeste tulburări și spre cele mai rele nenorociri, ar fi dus-o la prăbușire. Monarhia ereditară a salvat-o". Ideea care predomină pentru a defini domnia lui Carol este aceea a unei opere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ne-au luminat încă iluștrii oameni de la putere. În rezumat, politica noastră trecută, în privirea neatârnării, se caracterizează în modul următor: Deși existau în amândouă dinastii - în Moldova neamul Mușatin, suplantat Dragoșizilor, în Țara Românească străvechii Basarabi - totuși domnia era electivă. Electivitatea aceasta, lăudată pe cuvinte cu totul greșite de către o seamă din publiciștii noștri, a fost sămânța nestabilității din țară. Fiii de Domni aveau toți dreptul de-a fi aleși, renunțarea unora din ei trebuia răscumpărată, alții trebuiau înlăturați cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective, în loc de a înceta, s-a generalizat, ba și-au creat un mediu social în care să poată înflori cu de prisos. La crearea acestui mediu au contribuit toate: școalele, în care copiii în loc de idei învață papagalicește mii de mii de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e de mirare daca, tot pe calea bătută de acest din urmă, un alt pamfletar va soliciat-o asemenea. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constituției noastre. III Din momentul în care s-a instituit domnia ereditară în locul celei elective și s-a pus puterea supremă a statului la adăpost de înverșunatele lupte de partid, s-a pus, în principiu cel puțin, la adăpost de patimele și de asprimea intereselor momentane și trecătoare însăși ideea statului, adică ideea armoniei intereselor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]