317 matches
-
străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, față de 110 miliarde în anul 2008. Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației, frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile internaționale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Hradiště). České dráhy (căile ferate cehe) este principalul operator de cale ferată din Republica Cehă, cu circa 180 milioane de pasageri anual. Cu de cale ferată, Cehia are una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa. Dintre aceștia, sunt electrificați, sunt cale ferată simplă și sunt cale ferată dublă sau multiplă. În 2006, noile trenuri italiene cu sisteme de înclinare Pendolino ČD Class 680 au intrat în funcțiune. Ele ating 237 km/h, nou record de viteză pe calea ferată
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
anul 1880, nu s-a construit o nouă biserică, cum s-a crezut mult timp, ci s-au executat doar lucrări de renovare și reparare. Biserica ortodoxă din Vașcău are hramul «Pogorârea Sfântului Duh». În anul 1905, când a fost electrificat orașul Vașcău, este electrificată și biserica ortodoxă. Biserica ortodoxă din Câmp se începe construirea ei în anul 1850 și se finalizează în anul 1861 (având hramul «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril». Biserica ortodoxă din Vărzari de Jos este construită de către
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
a construit o nouă biserică, cum s-a crezut mult timp, ci s-au executat doar lucrări de renovare și reparare. Biserica ortodoxă din Vașcău are hramul «Pogorârea Sfântului Duh». În anul 1905, când a fost electrificat orașul Vașcău, este electrificată și biserica ortodoxă. Biserica ortodoxă din Câmp se începe construirea ei în anul 1850 și se finalizează în anul 1861 (având hramul «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril». Biserica ortodoxă din Vărzari de Jos este construită de către credincioși în anul 1857
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
în Armata Roșie și a fost luat prizonier de naziști. Aceștia s-au oferit să-l schimbe cu un ofițer de rang mai înalt, dar Stalin a refuzat oferta. Se spune că Iakov a murit aruncându-se într-un gard electrificat din lagărul Sachsenhausen, unde era ținut prizonier. Conform unei alte versiuni, a fost ucis pentru că a refuzat să se supună ordinelor. Stalin a avut doi copii cu cea de-a doua soție, Nadejda Allilueva. Ea s-a sinucis în 1932
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
marfă transportată pe calea ferată a scăzut cu 7,4% în 1995 comparativ cu 1994, Ucraina este încă una din țările care se bazează puternic pe transportul feroviar. Lungimea totală a căilor ferate din Ucraina este de , din care sunt electrificați. Ucraina este unul din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumând de două ori mai multă energie decât Germania, pe unitatea de PIB. O mare parte din energia folosită de Ucraina provine din surse nucleare, țara primind mare parte
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de către . În 2005, prin rețeaua națională de drumuri au circulat de automobile (590 de vehicule la mia de locuitori) și vehicule de marfă. Rețeaua feroviară națională, deținută de stat și operată de , totaliza în 2013 de cale ferată, dintre care electrificați. Rețeaua de navigație fluvială cuprindea în 2002 de canale și râuri navigabile. În 2004, funcționau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele două huburi din Milano și din Roma) și 43 de mari porturi (inclusiv portul maritim Genova, cel mai
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
beneficiul altor mijloace de transport mai puțin poluante. Rețeaua feroviară franceză datează și ea, în mare parte, de la mijlocul și de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ajungând să numere, în 2009, de linii, dintre care mai mult de jumătate sunt electrificate. Cea mai mare parte din trafic este derulată de compania publică , pe liniile care aparțin gestionarului de infrastructură (RFF). Începând cu anii 1980, traficul de călători în Franța metropolitană este în creștere, mulțumită, pe de o parte, preluării de către regiuni
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
odoare și un clopot nou. Cu această ocazie s-a refăcut și pictura la frontispiciu de pictorul N.Colonițiu, dar din cauza materialului prost întrebuințat la pictură, aceasta s-a distrus, abia putându-se observa. În anul 2004 biserica a fost electrificată și s-au efectuat reparații interioare și exterioare.
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
Din cauza faptului că vreo câțiva kilometri de cale ferată se aflau la sud de linia de demarcație, granița a fost astfel trasată, încât traseul să fie amplasat în întregime pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. este electrificată între Cluj și Baciu Triaj. Locomotivele trenurilor de călători se schimbă în cel puțin 12 minute în Gara Cluj. Stâlpii de electrificare sunt amplasați pe ambele părți ale liniei duble între Baciu Triaj și Mera, însă nedați în folosință. Pe
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]
-
Unirii Transilvaniei cu România prin Tratatul de la Trianon, partea de est a traseului a ajuns pe teritoriul României și a fost preluată de compania feroviară română de stat CFR. Gările din Lőkösháza și Curtici au ajuns stații de frontieră. este electrificată și cu linie dublă de la Szolnok până la Békéscsaba și de la Curtici până la Arad. Între Békéscsaba și Curtici, este cu linie simplă. Ea este încă una dintre cele mai importante legături între Ungaria și România și o parte a Coridorului IV
Calea ferată Szolnok–Arad () [Corola-website/Science/319594_a_320923]
-
Transilvania. Această linie a fost deschisă complet traficului în 1879, în urma unei convenții între România și Austro-Ungaria (țară din care făcea parte la acea vreme orașul Brașov, capătul nordic al acestei linii), iar în 1965-1966 a devenit prima cale ferată electrificată din România. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Transilvania făcea parte din Regatul Ungariei. Între Ungaria și România nu a existat nici o legătură feroviară până în 1879. În anii 1870 rețeaua feroviară din Austro-Ungaria, inclusiv cea transilvăneană, era
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
și el desființat, iar primele locomotive electrice au circulat între Brașov și Predeal în 1965. În 1966, electrificarea s-a extins spre sud până la Câmpina, iar din 1969, întreaga linie de la Brașov la Ploiești și mai departe la București era electrificată. În 1998 s-au anunțat lucrările de modernizare a liniei, cu finanțare prin Banca Europeană de Dezvoltare. Lucrările au presupus schimbarea infrastructurii liniei și reamenajarea unor gări, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 150 km/h. Lucrările
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
cu viteze de până la 150 km/h. Lucrările au demarat în 2002 pe tronsonul București-Câmpina și s-au încheiat în 2004, iar lucrările pe tronsonul Câmpina-Predeal s-au finalizat în decembrie 2011. Întreaga cale ferată este cu linie dublă și electrificată cu curent alternativ (27,5 kV, 50 Hz). Ea este intens frecventată atât de trenuri de călători, cât și de trenuri de marfă. Ea este principala legătură între București și orașele din Transilvania, făcând parte din magistrala CFR 300. Tronsonul
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla între gările Vidrasău și Ungheni (în , denumirea gării este astăzi "Gral. Nicolae Dăscălescu"). În 1944 calea ferată a redevenit românească. Tronsonul de la Alba Iulia la Războieni este electrificat și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă; la Teiuș se află
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă; la Teiuș se află o mare gară de mărfuri. Prin comparație, tronsonul de la Războieni la Târgu Mureș are o importanță mai mică; el nu este electrificat și are linie simplă. În anul 2009 circulau zilnic pe acest tronson circa 10 trenuri accelerate și șapte trenuri personale. <br style="clear:both;">
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter city, inter regio și regio. În plus există și un puternic trafic de
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
nou în 1944 de către URSS, devenind în anul 1991 parte componentă a Ucrainei. După al doilea război mondial, partea de nord a căii ferate a fost echipată cu sine cu ecartament lat. Întregul traseu este cu o singură linie, fiind electrificat pe tronsonul Suceava Nord-Dărmănești cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Acesta este în prezent (2013) singură linie de cale ferată de călători (folosită) de trecere între Ucraina și România și, de asemenea, are o importanță și în traficul de
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
Bucovina s-a unit cu România; astfel, întreaga cale ferata descrisă aici s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii ferate pe acest traseu. Întregul traseu este cu cale ferată dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). El face parte din Magistrala CFR 500 de la Suceava la București, care traversează România de la nord la sud (pe partea de est a țării) și este intens utilizat atât pentru traficul de persoane
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată are importanță și în transportul de marfă.
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1946, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în cea de Dubivka. Trecut prin perioada de foamete din anii 1946-1947, satul este electrificat în anul 1961. În sat a fost construite o casă de cultură (1974), o nouă clădire a școlii (1976), un complex modern de creștere a animalelor (1980). Începând din anul 1991, satul Oprișeni face parte din raionul Adâncata al regiunii
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
joia de dinaintea începerii Postului Mare din săptămâna următoare. Satul este condus de un sfat popular în frunte cu comunistul Voicu Gogonea (Alexandru Bindea). În apropierea satului se află cantonată o unitate sovietică de tancuri. Din cauza izolării sale, satul nu este electrificat. Cu toate acestea, cu ajutorul inventatorului Coriolan (Șerban Pavlu), instructorul cultural Sandu Praștie (Dan Tudor) de la Comitetul Județean de Partid le proiectează sătenilor în acea sâmbătă un film propagandistic. În ziua următoare prin sat trece un circ ambulant. Smaranda este găsită
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer. În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei și a 8-a din lume. Deși nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1982, acest segment de cale ferată a
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]