962 matches
-
armonioasă și originală unitate, cu atracția, la fel de constantă, la fel de tiranică, pentru verbul poeziei. Lumile celor două universuri reverberează una spre cealaltă, ca o oglindă cu două fețe. De aici, poate (dar nu numai), titlul, focalizând, pe de o parte, factura elegiacă a poemelor și, pe de alta, solitudinea actului poetic. Monologul liric se aude dincolo de cortină, fără spectatori: “obloanele” sunt trase”. Este, de altfel, și concluzia discursului, exprimată în ultima piesă: “eu stau singur într-o elegie cu obloanele trase și
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
înțelesul tuturor, care merge direct la inima cititorului. Practic, poemele sunt ca niște psalmi laici ori ca niște rugăciuni. Tematica abordată este și ea în măsură să reflecte problemele cu care se frământă creștinul de azi. Unele poeme au ton elegiac iar altele, aspectul și muzicalitatea sonetului sau rondelului, fără a păstra întotdeauna, forma fixă a acestora. În orice caz, poemele se înscriu în linia clasică, având versuri în formă de catren, cu rimă împerecheată sau încrucișată. Autorul este un bun
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 710, Anul II, 10
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este contaminat de simboluri, e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
sine(1983), Atingerea umbrei(2000), Prefăcuta liniște(2003), Umbletul îndoielilor(2005) și Izgonirea din iad ,apărut în 2008 , la Editura EuroPress,volum de poeme pe care îl vom comenta în prezenta cronică, unde poetul se lasă bântuit de un freamăt elegiac.Poemele sale desfășoară superbe proiecții ale reveriei, în care fragmentele de realitate stau alături de reprezentările fantaste.Observația și disertația ,în poemele scrise în vers liber, fuzionează în discursul elastic și proteic, amintirea trecutului asaltează prezentul imaginației:” Se făcea că am
ANDREI FISCHOF IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351020_a_352349]
-
simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este contaminat de simboluri, e saturat de concret și se încălzește la o rază elegiacă: "Limba de țelină, limba de antracit, unsă cu glicerină/ plângea morții noștri pe-un sfert de tun ruginit/ așa cum istoria nu i-a abandonat inteligența la picioare". Aflat între reflexivitate și vizionarism, între imaginar și concret, Gheorghe Izbășescu creează o
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
înfloriți, poeta vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-acasă” o cheamă stăruitor: “Să-alerg desculță iar, prin lunci, / Să mai petrec o noapte-n sat, / Dar să am vârsta de atunci” (Nostalgie). Tonul elegiac este dominanta poemelor de față și el se transformă chiar în glas de doină ori de baladă. Care dintre poeți nu se gândesc cu nostalgie la ulița copilăriei, la livada ori ograda în care alergau desculți și fără griji în
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
părea uneori cetatea tuturor fărădelegilor” (p.13). Pornind cu această provocare mystagogică și politică deopotrivă, tânărul autor Mihail Neamțu recuperează o serie dintre direcțiile teologiei sociale, teoretice și angajate deopotrivă. Astfel cititorul poate înregistra teme diferite scrise în același diapazon, elegiac și teologic deopotrivă, interogativ de cele mai multe ori, autorul repoziționând, în raport cu propria gândire și cu aceea a creștinului modern, o serie de probleme. Probleme majore și părut minore, dovedind o dată în plus măiestria unui suflet dispus să recupereze, în cheia gândirii
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
și istoric-eshatologic. Temele abordate aici par a fi rupte de dinamismul celor anterioare, tocmai de aceea se descoperă a fi foarte importante. Un golf de odihnă în Duh după o neîmpăcată odihnire în concret încheie teologic o evoluție la paralelele elegiace ale comentariului creștin asupra lumii moderne. Pentru cultura catehumenală modernă, astfel de reflecții devin fundamentale. Cred că viitorii ani ai reacției pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă și formativă deopotrivă
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
încheie teologic o evoluție la paralelele elegiace ale comentariului creștin asupra lumii moderne. Pentru cultura catehumenală modernă, astfel de reflecții devin fundamentale. Cred că viitorii ani ai reacției pastorale a Bisericii Ortodoxe vor trebui să reactiveze acest soi de luciditate, elegiacă în fond, informativă și formativă deopotrivă, la nivelul mentalului misionar al slujitorului modern și al laicului căruia îi pasă, cu adevărat, de valorile Ortodoxiei. Tonul limpede, uneori prea pedant în raport cu realitatea dură din terenul pastoral - acolo unde autorul mai are
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > IN SACRUM FACERE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sub ramuri de tei înfloriți sînt nopți albe care te însoțesc pretutindeni fără măsură, slăvind aproape elegiac strigătul acesta în schimbul iubirii, certitudine dulce, crudă și uneori amară după o lungă ședere într-un ochi albastru... Referință Bibliografică: In sacrum facere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de
IN SACRUM FACERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356875_a_358204]
-
sine(1983), Atingerea umbrei(2000), Prefăcuta liniște(2003), Umbletul îndoielilor(2005) și Izgonirea din iad ,apărut în 2008 , la Editura EuroPress,volum de poeme pe care îl vom comenta în prezenta cronică, unde poetul se lasă bântuit de un freamăt elegiac.Poemele sale desfășoară superbe proiecții ale reveriei, în care fragmentele de realitate stau alături de reprezentările fantaste.Observația și disertația ,în poemele scrise în vers liber, fuzionează în discursul elastic și proteic, amintirea trecutului asaltează prezentul imaginației:” Se făcea că am
IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356957_a_358286]
-
contract Și, pendulând cu rânjet de bufon, S-a rătăcit, stupid, în abandon, Iar într-o viață, jalnic i s-au scurs Vetuste clipe, demne de recurs, Febrile ore-n remușcări târzii, Aleatoriile bucurii, Cum l-a scăldat un vânt elegiac Cu izul sumbru ori demoniac. Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriu Dezamăgirea-n versuri, dar subscriu... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: NU AM CUVINTE... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU AM CUVINTE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368851_a_370180]
-
vieții pasagere, trecătoare: vârste, perisabilitate, pecetluite de “legile proverbiale “ale Ecleziastului biblic.” Pentru a nu-l contrazice pe scriitor pot spune că “modelul histrioric-arlechian” lipsește cu desăvârșire în tablourile expuse, probabil expresia aceasta a folosit-o ca metaforă pentru “Sentimentul elegiac”. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Expoziția de pictură IONEL FEDERIGA / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EXPOZIȚIA DE PICTURĂ IONEL FEDERIGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368891_a_370220]
-
de la Bad Hofgastein, de Eugen Dorcescu. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca o nouă trecere spirituală. Citind (mi-este cunoscut, de acum, versul profund al autorului), întrevăd limpede acest noiembrie cuvântat elegiac, un noiembrie ca o mamă obosită, pregătindu-și iarna, prefațând-o. Regăsesc monologul în căutarea dialogului cu Dumnezeu, dilemele existențiale dintru o conștiință problematizantă în lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
un an în țărână. Acesta-i adevărul empiric. Adevărul empiric, dar nu indubitabil.” sunt repere ale călătoriei sinelui care relevă în confesional destinul ca imanență, ochiul liric întors în afară, către familie, absențe, suferință, locuri și umbre reflectă, din nou, elegiac singurătatea cu Dumnezeu, conferă divinității primordialitate în întâmplările sorții. Tocmai succesiunea acestor marcări dar și trecerea în periplu de la sinteze ideatice mistice- ca în poezia Credință Al treilea și ultimul nivel, Cel revelat, e mai presus de-aceste închipuiri și-nspăimântări
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
că în continuarea gheretei se mai aflau încă două camera.(...) Tare m-ar fi tentat să arunc o privire sub banca julită, însă privirile tânărului nu mă slăbeau din ochi, așa că de teamă am renunțat. “ Autoarea este o melancolică și elegiacă, dar și o luptătoare, are o percepție acută asupra lumii; erudiția și emoția genuină se combină la Ioana Heidel într-o proporție fericită.Romanul ei nu este cărturăresc ci realist,,nu e pedant ci viu, nu privește “acasă “cu mânie
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
eu și tu/ până când viața toată/ se va desfășura pe degetul meu arătător” (Ia-mă cu tine). Printr-o metaforică întoarcere ab origine se încearcă recuperarea purității primordiale. În capitolul Ce iubire e asta? starea se schimbă și remarcăm tonul elegiac, ușor pedepsitor: ,,te-ai strecurat ispită între mine și rugăciuni”, bărbatul constituie elementul-ispită, pierdut undeva în trecut, însă recuperat din amintiri. Cum împlinirea în cuplu azi nu mai e posibilă, însă iubirea înseamnă predestinare, atunci rămâne speranța (,,vom umple casa
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
la Ars Amandi, în care se recomandă amanților nefericiți diverse mijloace pentru a scăpa de dragostea chinuitoare și de urmările ei. • De medicamine faciei femineae - „Îngrijirea fetei feminine”, cu diferite mijloace cosmetice. În aceste prime opere, Ovidiu continuă tradiția poeziei elegiace române de exaltare a sentimentului de dragoste, pregătită de Catullus și de neoterici în perioada republicana și dezvoltată de Sextus Propertius și Albius Tibullus în epoca lui Augustus. Sentimentul de dragoste este tratat în maniera elegiei erotice alexandrine. Poetul cântă
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > "ANNE MARIE BEJLIU - CONVERSAȚII PATETICE, MELANCOLICE, LUCIDE DESPRE VEACUL TRĂIT" - AUTOR: DOAMNA ANGELA MAMIER NACHE (PREZENTAREA VOLUMULUI "CANDELA EPISTOLEI - EPISTOLE ELEGIACE") Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului detalii imagine: Arpad Racz Fereastra spre cerul înstelat/ Fenster und Sterne / Tehnică mixtă pe pânză /120/120cm ---------------- Mulțumesc din toată inima Doamnei Angela Mamier
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
Mulțumesc din toată inima Doamnei Angela Mamier Nache pentru prezentarea profesionistă și de suflet a scrierilor din acest volum și Domnului Arpad Racz pentru bucuria de a-mi permite folosirea imaginii creației sale în realizarea coperții întâi a volumului. --------------------- Epistolele elegiace ale prolificei autoare Anne Marie Bejliu încep cu acest Motto: "Numai echilibrul între evidență și lirism ne poate îngădui să avem acces în același timp la emoție și claritate." Albert Camus în Mitul lui Sisif (1942) Diverși scriitori au salutat
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
adânci ale lucrurilor și întâmplărilor ce par la prima impresie insignifiante”. Dificil de clasat într-o categorie literară fixă, autoarea încredințează o maree de gânduri care o conduc la un gen pe care l-am putea califica drept de epistolar elegiac : “Lacrima pământului înrobește. Lacrima dimineților libertate dăruie... Nimic din ce este azi nu mai este. Odată pomenit a trecut. Azi este deja un ieri. Numai răsuflarea secundelor rămâne în tâmplă, restul fuge odată cu strănutul. Candela lotusului stă de veghe lacrimii
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
-i ierta trăirile, curajul sau bine spus încercarea insistentă de a se întoarce la ceea ce a fost dintotdeauna, conduce spre o vagă undă de culpabilitate în fața atâtor așteptări, iluzii pierdute, dar asumate. Autoarea are un ton cu efluvii lirice evidente, elegiace, sensibilitatea este exacerbată până la darul profeției, devine o Casandră, cea care anunță oamenilor veștile amarnice: În mine azimă crește și spovedania orbului răscolește prezentul într-un pridvor plin de vrăbii. Una mi-a furat de pe umăr castelul de nisip în
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
unei voci copleșitoare, un tsunami de simțiri caleidoscopice elevate. Angela Nache Mamier - autor franco-român (Frontignan-France), 19 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Anne Marie Bejliu - Conversații patetice, melancolice, lucide despre veacul trăit - autor: Doamna Angela Mamier Nache (prezentarea volumului Candela epistolei - epistole elegiace ) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
rimă-abandonată și pustie Va tremura în ritm din doi în doi. Eu sunt durere, jumătate sunt eseu De-ai să mă scrii pe-o foaie de hârtie, Penița ta va scrijeli mereu Un vers în adorata nebunie Ascunsă în diftongi elegiaci, Ce-mi plâng în anotimpuri renegate. Citeșete-mă-n poema mea și taci! Și lasă-mi lacrima să plouă... jumătate. Referință Bibliografică: Elegie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236, Anul I, 24 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ELEGIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354078_a_355407]