1,904 matches
-
zile împreună. apa îngheață în stropitoarea ta de petunii magice, apa fierbe în furtunul tău de udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc. apa lacului kanas tremură, într-o elegie. șase deasupra: după ce a vibrat o vreme săgeata galbenă, înfiptă în pridvorul tău, vezi, în răsărit, un costu maș roșu, de sărbătoare, care se apropie de grădina suspendată a dragostei tale, în el trebuie că este trupul cavalerului tău, în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de după război, nefiind atras de politică. Războiul a avut Însă o mare influență asupra sa, egalată poate doar de episodul morții celor dragi În copilărie, iar la Încheierea lui a declarat că de atunci Înainte nu va putea scrie decât elegii. S-a sinucis În anul 1972. Au fost emise mai multe teorii: că ar fi fost bolnav, că acest lucru s-a datorat șocului provocat de sinuciderea lui Yukio Mischima, În 1970...Kawabata nu a lăsat nici o explicație scrisă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la fenomene din astronomie, geografie, literatură, filozofie și din alte domenii, care reflectă îndoielile îndrăznețe ale poetului față de concepțiile tradiționaliste și spiritul său de căutare a adevărului științei. Capodopere ale poemului descriptiv sunt considerate, de asemenea, Nouă ode și Nouă elegii. Cel din urmă este alcătuit dintr-o suită de poeme de inspirație religioasă, prelucrate pe baza cântecelor ritualice. Qu Yuan a creionat în aceste poeme figurile mai multor zeități, preponderente fiind cântecele de iubire dintre zei și pământeni. În creația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
toți, publicat de Editura Minerva, București. Visul din pavilionul roșu Spre mijlocul secolului al XVIII-lea, când ultima dinastie feudală din istoria Chinei, dinastia Qing (manciuriană) se afla într-o etapă prosperă, a apărut un roman celebru care, asemenea unei elegii, prevestea inevitabilul declin al societății feudale. Acesta se intitulează Visul din pavilionul roșu, considerat de posteritate "un pisc al romanului clasic chinez". Cao Xueqin, autorul acestei capodopere, reușește să o desăvârșescă, pe de-o parte datorită geniului și erudiției sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și luminos" în traducere din limba chineză. După calendarul tradițional agricol chinezesc, sărbătoarea cade pe 5 aprilie. Aceasta marchează al cincilea termen în calendarul tradițional lunar și este și ziua în care se organizează ceremonii în memoria celor morți. O elegie antică vorbește despre durerea unei femei care și-a pierdut soțul vița de vie era încurcată în pustiu și buruienile se înfiorau în cimitir, și acolo, singuratic, dormea soțul ei. Îi era atât de greu să suporte durerea, încât singura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
si lumină, ultimele versuri reprezentând stindardul de biruință asupra morții. Ca și Miorița, și Gorunul lui Lucian Blaga stă tot sub semnul probabilității, amintind parcă de versul și de-o fi să mor; în această metaforă se pot identifica două elegii: cea a gorunului și cea a poetului. Mihaela Pascu, clasa a VIII-a C Atitudinea ciobanului moldovean în fața morții Ilustrată în Miorița, o capodoperă a literaturii populare românești, figura ciobanului moldovean rămâne un important portret, arătând deosebit de frumos tradiția poporului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Iordana, ajunge! E o grădină mare. Cu un cireș în mijloc, cu un măr despicat pînă la jumătate (mi-e milă să-l tai), cu un nuc respectabil. Mă suiam în nuc și de acolo îl ascultam cîntînd la pian: Elegia lui Grieg, Debussy, prima Arabescă, Fantezie de Schumann, Variațiunile fierarului de Haendel, Marea poloneza opus 22 de Chopin. Era fanatic în perseverență: exersa zilnic 5-6 ore. Muzica mă vitaliza. Aș fi putut sări, să fi vrut, ca Păstrăvii lui Schubert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o farmacie și să cerem un antinevralgic, dar există riscul ca și farmacista să ne spună, ca într-un coșmar: „n avem protomedicamente din protoistorie... vă oferim un tahion...“. Ion Barbu second hand Într-un volum intitulat ininteligibil Minus patru elegia jumătate (3), apărut în 2007 la Andrew dintr-o localitate nemenționată (probabil, Tecuci), găsim versuri și ele ininteligibile. Regretabilă consecvență, care nouă, cititorilor, nu ne lasă nici o șansă! Autoarea, o tânără frumoasă, Roxana Gabriela Braniște, ne zâmbește mefistofelic din fotografia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un punct), paradoxală și enigmatică.“ Dacă era un spirit justițiar, Dionisie Duma ar fi trebuit să scrie și el un text ininteligibil despre autoarea cărții. Ceva de genul: Ana Rox Gabri-Gabri et Hélas de Bran nu știi (trei sau patru elegii, pentru cititori zbanghii). Cine este autorul ? „Un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală...“ Despre cine este vorba, oare, în aceste
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nebuni din istorie, despre care un alt maniac (același care avea să-i îndemne pe universitarii germani, în a sa Rektoratsrede, să îmbrățișeze doctrina lui Hitler) scria că întrupează esența poeziei, se mira, într-o dezlânată, dar sfâșietor de frumoasă elegie, de rostul poeților în vremuri de restriște. A trăi cu perspectiva morții iminente și a-ți bate capul să însăilezi nebunii în metru alcaic sau asclepiadic demonstrează clar diagnosticul pe care i l-am pus, fără rezerve, lui Hölderlin. Pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de nervi, pocnind domestic, fără nerv, ca porumbul pus la înflorit. Un peisaj edulcorat, în care se mișcă ei și ele, făcîndu-și fade declarații. Ceva ridicol, sau poate doar jucat ca atare, aducînd parfum de peție din alte vremuri, are Elegia domestică: Iar pe comoda veche, privește-i cum stau gata/ Să-și părăsească parcă, de bucurie, rama,/ Un Domn cu ochii-albaștri și bucle brune:/ Tata!.../ Și-o Doamnă cu ochi negri și bucle blonde:/ Mama!...". Oarecum diferit, împrumutînd, fără să
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
din sudul sărac și socratic, / prin burguri cățărate pe coame de deal;/ calabrez m-a crezut femeia fidelă Fidenței, / îmbiindu-ne în măruntu-i negoț să intrăm, să gustăm;/ hirsut, păduros, silvan, transilvan/ sunt, totuși, parte din tine, măcar prin adopție" - Elegie pentru țara oprită)? În mitica, în ,,lina" Bucovină paternă? În Clujul natal? - Toate cele trei provincii, Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior. Le iubesc deopotrivă, toate poartă amprentele Creatorului. Oamenii acestor coline cu măslini sau ținuturi
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
un text al autorului (inedit în română) despre propria lui relație cu moartea celor din jur. Textul, apărut în culegerea de eseuri Redută aproape finală (Lisabona, Bertrand, 1989), în pofida temei, prin cuceritoarea sa franchețe ni-l face parcă mai viu. Elegie pentru Dinis... În 1991, eram o bursieră săracă la Lisabona. Venită dintr-o țară ruinată de aproape o jumătate de secol de dictatură, fără posibilitatea de a schimba bani românești pe devize, a trebuit să trăiesc șase luni doar din
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
al Estului". In ce mă privește, nu aș neglija nici contribuția lui Ion Gheorghe, care s-a scos singur din circuit, prin opțiunile lui greu de înțeles și de acceptat. Fiindcă Zoosofia și Nopți cu lună pe Oceanul Atlantic și volumul Elegii politice rezistă mai bine decît cărțile unor poeți care nu au greșit mai puțin decît el, dar au căzut ca pisica în picioare datorită entuziasmului manifestat față de „revoluția anticomunistă", ca și față de marea revoluție socialistă. Am mizat - ca toată generația
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
criticilor. Când am fost etichetat drept „suprarealist popular" și premiat pe chestia asta, m-am apucat de avangardă. Când avangardiștii m-au acceptat în rândurile lor și m-au privit ca pe un fel de guru, am început să scriu elegii romantice. Când, însă, adepții și teoreticienii poeziei tradiționale m-au aprobat unanim, mi-am aflat libertatea refugiindu-mă în poezia concretă. Ca trădător, firește, am fost excomunicat de toți, iar pe mine mă umfla râsul, ce era să fac. Cam
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
Atunci când, arestat de naziști, Leone Ginzburg îi vorbește soției (viitoarea celebră romancieră Natalia Ginsburg), el se comportă, de fapt, asemeni unui personaj dintr-o carte. Iar rândurile pe care i le dedică Rob Riemen sunt decupate parcă dintr-o fascinantă elegie ce vorbește despre curaj, demnitate umană și irepresibiliă dorință de libertate: Deodată i-a venit în minte o altă imagine. O dimineață de vară timpurie. În văpaia primelor raze de soare, câmpurile de grâne colorau colinele din depărtare într-un
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
Alexandru George - Litere și clipe - Ed. Bibliotheca și ex-aequo Premiul Primăriei Sectorului 2 Elena Vulcănescu - București-Paris via Mircești - Ed. Fundației Culturale Poezia POEZIE Viorel Lică - Punctul divin - Ed. MLR și ex-aequo Premiul Primăriei Sectorului 2 Felicia Anghel - Magia ecoului, 11 elegii - Ed. Printech Petre Got - Protocolul norilor - Ed. Paralela 45 COPII ȘI TINERET Ion Hobana - Călătorie întreruptă - Ed. Cartea de Știință și ex-aequo Premiul Primăriei Sectorului 2 Stelian Țurlea - Greuceanu, Poveste cu un polițist - Ed. Paralela 45 DEBUT Mirela Stănciulescu - Copilul
Premiile Asociației Scriitorilor din București by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7839_a_9164]
-
la Kioto.- /conform celui mai tainic plan/ (rămas, până și ei, abscons). Nota: * "Ca în romanul lui Natsume/Soseki, care-ncepe cu: /" Sunt o pisică, însă nu/ mi s-a dat, încă, nici un nume" (Achat și-achat). Cât despre Denisa Comănescu, elegia ei despre motanul Pessoa a dus, cum bine știm, la sigla colecției Raftul Denisei de la Humanitas. Nu mulți l-or fi citit până acum pe Sesto Pals (Simion Șestopal, n. 1913 la Odessa), poet suprarealist român, trăitor din 1970 în
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
ruj/ aromeau aerul/ urmele pașilor înșiruite/ odată cu șarpele creierului mic/ răsăreau/ Astel/ rătăcit ca-ntr-un bal de petunii/ pe calea ferată așteptam/ locomotiva cu aburi din copilărie". "...Și la ce bun poeții în timpuri sărace?" se întreabă Hölderlin în elegia "Pâine și vin". Cuvântul timp în acest context are același înțeles ca la Daniel Corbu, de eon sau Aion, cum preferă să spună dr. Jung, de vârstă a lumii căreia și noi îi aparținem. Odată cu părăsirea lumii de către Zeu, asfințitul
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
numărul 7/2009, chiar în centrul revistei, un in memoriam Matei Călinescu. Semnează Ion Vianu, Ștefan Borbély, Sanda Cordoș și Laura Pavel. În josul unei file, întregind îndoliata familie literară, facsimilul unei dedicații către Marta (Petreu) și Doru (Vartic), pe Tu, elegii și invenții, urmată de un poem, ca o presimțire, despre timp și scăderi. Pînă cînd? e întrebarea care-l încheie și căreia paginile îndureraților prieteni îi dau, vai, răspuns. Deși omul din amintirile lor nu s-a consumat, și nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
cum ar fi cel al lebedei. Nici vorbă de act stenic, creator, masculin, diurn, și nici de extaz feminin lunar, ci de o presimțire a împreunării cu arhetipul androgin, întrepătrundere între nedesăvârșirea omului și perfecțiunea autosuficientă, mortală a sferelor. Volumul Elegiile negre (Editura Tibo, 2008, ll0 p., cu un text în loc de postfață semnat de N. Oprea, apărut în 2004) alcătuit din două secțiuni "Poeme în singurătate" și "Elegiile negre" (XXXIII plus "Ultima elegie") conturează un același autor cu fundaluri simbolice și
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
arhetipul androgin, întrepătrundere între nedesăvârșirea omului și perfecțiunea autosuficientă, mortală a sferelor. Volumul Elegiile negre (Editura Tibo, 2008, ll0 p., cu un text în loc de postfață semnat de N. Oprea, apărut în 2004) alcătuit din două secțiuni "Poeme în singurătate" și "Elegiile negre" (XXXIII plus "Ultima elegie") conturează un același autor cu fundaluri simbolice și memorie arhaică: "Marea se dezbracă/ de fiecare val, până când/ rămâne goală./ Oricum, nimic/ nu o poate desprinde din/ îmbrățișarea pământului/ din înlănțuirea cerului/, din fuga magică a
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
omului și perfecțiunea autosuficientă, mortală a sferelor. Volumul Elegiile negre (Editura Tibo, 2008, ll0 p., cu un text în loc de postfață semnat de N. Oprea, apărut în 2004) alcătuit din două secțiuni "Poeme în singurătate" și "Elegiile negre" (XXXIII plus "Ultima elegie") conturează un același autor cu fundaluri simbolice și memorie arhaică: "Marea se dezbracă/ de fiecare val, până când/ rămâne goală./ Oricum, nimic/ nu o poate desprinde din/ îmbrățișarea pământului/ din înlănțuirea cerului/, din fuga magică a ochilor tăi/ rătăciți sub pașii
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
a devenit un fel de a doua natură: "De mult/ nu mă mai/ incomodează singurătatea.// Păgân uneori, o pun icoană/ alături de Preacurata." Desigur nu lipsesc sintagmele discursive, prozaice, unele prețiozități de exprimare tip "mulțime degringolată", "zarea indefinită" etc. Secțiunea de "Elegii negre" aduc ca noutate dezamăgirea politică a poetului, în ciuda democrației și a libertății instaurate odată cu dispariția insului ce îl "obseda": "Oamenii, gurile rele spun că / a fost ucis de aplauze". De vreme ce idealurile Revoluției din Decembrie 1989 au fost măcinate precum
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
de aplauze". De vreme ce idealurile Revoluției din Decembrie 1989 au fost măcinate precum malul de valurile mării (altă obsesie a poetului în această carte): "pe mare, se află trupurile înecate cu / cărțile în mână/ Pe fiecare carte scrie:/ democrație, libertate". Dacă elegia XXVI ne dă o idee-imagine despre condiția noastră de ostateci damnați și condamnați sub zodia morții nivelatoare, ultima elegie este un fel de epitaf și profeție politico-poetică: Nu m-am gândit / ce am să fac în timpul morții/de atâta democrație
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]