684 matches
-
suita lor, îmbrăcați în haine fastuoase. O altă caracteristică a acestei arte italiene de epocă bizantină este absența statuarului care contrastează puternic cu tradiția romană și care are, probabil, drept cauză interdicția Bisericii în legătură cu tot ceea ce putea reaminti civilizațiile păgîne, elenistică sau romană. Sculptura însă nu dispare, ea se rezumă numai la basoreliefurile de pe sarcofage, la dantelăriile care împodobesc balustradele corului și amvoanelor și apoi la cizelarea metalului și a fildeșului, caracterizînd artele "minore". Tot pentru motive religioase, legate de influența
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lui Teofil, văduva sa, Teodora, asigurînd regența în timpul minorității fiului lor, Mihail III, va pune capăt, cu ajutorul fratelui său, Cezar Bardas, interminabilei dispute, proclamînd restabilirea solemnă a icoanelor. Aceasta marchează începutul unei adevărate renașteri a statului bizantin și a culturii elenistice. Domnia lui Mihail III și a mamei sale este marcată, în planul istoriei religioase a Europei, de două fapte de seamă. Primul este legat de raporturile dintre Roma și Constantinopol. În 858, la instigațiile lui Bardas, Împăratul îl destituie pe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sub Comneni, cînd nu trebuie uitată imensa contribuție în domeniul compilației, a codificărilor și pedagogiei dreptului. Revenirea la prosperitate și stabilitate politică a favorizat și evoluția artelor, în timp ce ornamentarea palatelor și a vilelor aristocratice se inspiră din modele clasice și elenistice readuse în actualitate de umanismul ambiant și amestecă teme și forme antice cu teme ale unui Orient cu care Bizanțul reintrase în contact pe vremea recuceririi macedonene, arhitectura religioasă își află echilibrul și desăvîrșirea în biserica în cruce greacă, formată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fenicienii au întemeiat, din secolul al XII-lea, colonii (Oea,Leptis, Magha, Sabrata). În timp ce grecii, în secolul al VIII-lea, au întemeiat un număr însemnat de colonii (Cirene ș.a.). Teritoriul a fost stăpânit de cartaginezi (partea de vest), de Egiptul elenistic (sec.III-I î.Hr.), de Imperiul Roman (sec.I î.Hr.-429), de vandali (429-534) și de bizantini (534-643). În perioada 641-643, noii cuceritori au inclus Libia în Califatul Arab, impunând, totodată, islamul ca religie. Sub numele de Tripolitania, Libia făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
milenii a Egiptului devine o amintire. Iar primul zeu, pisica Bastet, se răzbună: Atacând Pelouse, Cambyse pune În brațele soldaților primei linii câte o pisică; frica de a lovi o pisică Îi face pe apărători să prefere capitularea... Devenit stat elenistic, Egiptul se Înscrie În spiritul vremii: zidul păstrează blocuri fasonate de bine de rău, deși acum fierul devenise o obișnuință, doar pe exterior, interiorul fiind o massă amorfă din tot felul de sfărâmături. Isteții de greci inventează o altă cale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mine la prova iuților corăbii, grecii au dus ideea jur-Împrejurul Mediteranei, ba chiar și al Pontului Euxin, inspirându-vă strămoșii daci care construiau Sarmizegetusa. Că aceștia au adăugat o armătură din lemn, că romanii au adăugat sfărâmăturilor ciment, tot zid elenistic a rămas și tot prietenos pentru Natură. Zidul mai făcea ceva: Limita spațiul antropizat, poluat de om, la interior; afară, Natura rămânea stăpână. Ce-ați făcut voi, mai ales de când turcimea care s’a Înstăpânit chiar pe vechiul Bizanț i-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
filosofii eline, cu atât el își dovedea abilitatea și putința minții sale. La fel stăteau lucrurile și cu subtilitatea interpretării unui text, interpretarea pe nivele a pasajelor din Homer devenind piatra de încercare a puterii de comprehensiune. Conținutul textelor culturii elenistice nu a prezentat, cu puține excepții, un interes în sine, mai cu seamă în cazul poeților. Singurele chestiuni luate în serios au fost anumite teme ale filosofiei grecești, dar acestea au primit valoare numai întrucât au constituit posibile modalități de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Alain Ducellier, în mod paradoxal ceea ce a marcat cel mai puțin școala bizantină a fost creștinismul . Spre exemplu, în învăță¬mântul secundar, școlile purtând păgânul nume de mouseion, se predau îndeosebi noțiuni literare cu un conținut similar celui din epoca elenistică. Astfel, între zece și cincisprezece ani se studia gramatica înțeleasă într-un sens larg, întrucât în afara morfologiei, sintaxei și a filologiei, erau incluse noțiuni de literatură, istorie, morală sau chiar științe exacte. După vârsta de cincisprezece ani se studia retorica
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în budismul tantric, acompaniind rugile sau liturghiile creștine 74, sau în templele rosicruciene și masonice. Instrumentele folosite cuprind: tobele variate ca mărime și formă 75, gongurile ca niște discuri metalice suspendate cu sau fără protuberanță centrală 76, țambalul din misterele elenistice ale lui Dyonisos sau ale Demetrei dar din templul de la Ierusalim, sistrul din Egiptul misterelor lui Isis și Hathor ori din Roma, Fenicia sau printre evrei 77, clopotele de tip tibetan sau indian, brahmanice și budiste, care erau ținute în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
închinate zeului Mithra, cele din China și Vietnam, cele din Mexic. Dar caracterul cosmic este încununat prin construcția templului lui Solomon, în secolul zece Î.C. pe muntele Moriah în Ierusalim. Tot ce s-a construit după aceea în timpurile elenistice, în moscheile musulmane și în basilicile și bisericile creștine sunt replica unui centru al universului. Simbolic templele cosmologiei moderne respectă creația Marelui Arhitect al Universului. Și dacă ritualul, ceremonialul care se desfășoară după o regulă obligatorie, transmisă din vremile de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Atlantida sau în protoistoria indiană sau egipteană sunt aceleași cu cele practicate de societățile secrete și cuvintele folosite în dialogul inițiatic se regăsește în creștinism: botezul, euharistia. Ne întoarcem o clipă la Paul, născut Saul în Tarsus, elev al școlii elenistice a lui Ștefan care-l privea pe Isus ca reformator spiritual. Că devenise sau nu ginerele lui Isus287, nu are importanță. El este principalul apostol al secolului unu creștin, interpretează alegoric Vechiul Testament și afirmă supremația spiritului asupra cuvântului, așa cum fratele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
obișnuite ale elenilor. Ceea ce este interesant este faptul că aceștia se înconjurau de zeități precum Pan, nimfe, naiade, driade și nereide 327. La fel cu satirii și centaurii. Cultul misterelor, al lui Isis și Serapis s-a răspândit în perioada elenistică, având un caracter din ce în ce mai îndepărtat de tradiția primordială 328. Pământul, marea, munții, râurile și-au pierdut din aspectul lor natural și au ajuns sub interesele politicului, din ce în ce mai pregnant până în zilele noastre. Ahile vorbea cu râurile în Iliada și râul îi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din degetele faraonului de-a lungul spatelui unui pacient pentru a-i lua durerile reprezintă o manevră explicită a trecerii înaltei sensibilități aflate pe buricul degetelor la nivelul slabei reprezentări senzitive de pe spate. La Epidaurus, unul dintre maile asezăminte medicale elenistice se foloseau tehnicile descrise de Hipocrate, Galen și Soranus ca niște adevărați practicieni ai modernei terapii chiropractice. Locul depistat ca având probleme de iritație nervoasă era localizat și i se aplicau descărcări energetice susținute de manevrele de concentrare și focalizare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necesară din punctual de vedere al credinței cât mai mult ca o conduită. În legea cărții sacre se găsesc învățătura și adevărul (Rom 2:20), care și ele au trebuit să adapteze codurile din Pentateuch la schimbările sociale ale perioadei elenistice (sec 3 ÎC sec 3 AD). Rabinul Hillel a interpretat interzicerea activităților în ziua de sabat printr-o listă de 39 de categorii care să facă excepție. Dacă noua biserică creștină încerca prin cuvântul lui Paul să accepte libertatea spiritului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe teritoriul țării noastre s-au succedat mai multe generații de orașe; în mai multe cazuri, orașele mai noi s-au suprapus peste așezări urbane mai vechi, realizându-se astfel continuitatea urbanismului în spațiul românesc. Ruinele orașului Histria din perioada elenistică Cetatea dacică Blidaru din Munții Orăștiei NOȚIUNI NOI tipologie - clasificarea diferitelor componente (naturale și antropice) ale mediului. • Numiți pe baza cunoștințelor însușite la istorie trei elemente care s-au păstrat în satul românesc de a lungul timpului. • Menționați cum s-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
s-au creat relații reciproce între filosofia greacă și cea a Indiei, iar elemente de artă greacă s-au încetățenit în Asia centrală și în nordul Indiei. Totul s-a datorat personalității sale covârșitoare, după moartea acestuia formându-se cultura elenistică, de sinteză. Mai târziu, respectiva cultură a fost preluată de arabi care, prin influența lor medievală, au înapoiat Europei elemente de filosofie și știință pe care aceasta le uitase, dar care se conservaseră în Orient. Vedem, deci, că o educație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente din pomul vieții, mai ales în tiparul său elenistic, o consecință a străvechilor noastre legături cu lumea civilizației mediteraneene. Creatorii populari contemporani, cei a căror formă materială de expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața ca un simbol al continuității trăirilor spirituale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
XII‑XIII ......................................................... ...... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ......................................................... ............. 55 1.2. Perioada romană ......................................................... ................ 58 1.3. Antichitatea târzie ......................................................... .............. 59 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură .... 61 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) .............................................. 62 2.2. Donato di Niccolò di Betto Bardi (1386‑1466) .......................... 63 2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de ordin diferit a celorlalte opere de artă în genere. 1.1. Originea artei creștine Arta creștină își are originea în primele secole creștine, ea fiind influențată de arta greacă și cea romană. Istoricii de artă vorbesc de o artă elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
condus la necesitatea recunoașterii unei distincții, apărând în felul acesta problema unității și a multiplicității artelor, datorită unei tendințe a esteticii moderne de a trasa limite între diversele arte în corespondență cu diferitele tehnici ale creației 1. 1.1. Perioada elenistică Perioada clasică grecească este considerată punctul culminant al artei anti‑ ce. Imediat după căderea civilizației miceniene care a avut loc în secolul al XII‑lea î.Cr. și odată cu Evul Întunecat care i‑a urmat, în lumea greacă a înce‑ put
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
XII‑XIII ............................................................... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ................................................................. ..... 55 1.2. Perioada romană ................................................................. ........ 58 1.3. Antichitatea târzie ................................................................. ...... 59 2. Curentul renascentist în artă: poezie, pictură, sculptură, arhitectură .... 61 2.1. Filippo Brunelleschi (1377‑1446) .............................................. 62 2.2. Donato di Niccolò di Betto Bardi (1386‑1466) .......................... 63 2
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de ordin diferit a celorlalte opere de artă în genere. 1.1. Originea artei creștine Arta creștină își are originea în primele secole creștine, ea fiind influențată de arta greacă și cea romană. Istoricii de artă vorbesc de o artă elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
condus la necesitatea recunoașterii unei distincții, apărând în felul acesta problema unității și a multiplicității artelor, datorită unei tendințe a esteticii moderne de a trasa limite între diversele arte în corespondență cu diferitele tehnici ale creației 1. 1.1. Perioada elenistică Perioada clasică grecească este considerată punctul culminant al artei anti‑ ce. Imediat după căderea civilizației miceniene care a avut loc în secolul al XII‑lea î.Cr. și odată cu Evul Întunecat care i‑a urmat, în lumea greacă a înce‑ put
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sec. V-IV î.H.) au creat din oratorie un mod curent de existență publică, un instrument de cultivare intelectuală. Educația tinerilor aristocrați presupunea, neapărat, învățarea matematicii și a filosofiei. Modelele educaționale spartan și atenian s-au prelungit în perioada elenistică (323-30 î.H.) ce a urmat lui Alexandru Macedon, cuceritorul unei mari părți a lumii. Educația tinerilor punea accent pe cultură, pe sport, arte, filosofie. Date fiind nivelurile elevate de educație generate de civilizație și cultură, sunt explicabile și standardele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
seducătoarea Thais că a fost hetaira dramaturgului Menandru (342-292 î.H.), că l-a inspirat într-una dintre piesele de teatru, că l-ar fi fermecat pe cuceritorul lumii, Alexandru Macedon (336-323 î.H.), creatorul unui imens imperiu, al perioadei elenistice, că l-a însoțit împreună cu alte hetaire în campaniile militare, că l-ar fi provocat să dea foc Sălii celor 100 de coloane din palatul din Persepolis, capitala Imperiului Persan din perioada lui Darius I. După moartea imperialului ei amant
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]