341 matches
-
bine de 100 de ani. Pot exista așadar tot atîtea culturi și civilizații cîte popoare, grupuri și organizații există. Problema singularului și a pluralului nu este una doar gramaticală, ci mult mai complexă, căci elimină din analiză prețuirea, manierele, considerația, elitismul și acordă atribute de valoare dar imposibil de clasificat oricărui tip de asociere umană. Dacă s-a vorbit de civilizația canibalilor africani, de ce nu s-ar putea vorbi și de o civilizație penitenciară? Termenul nu a fost folosit încă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comuna a fost botezată "societate a cetățenilor proprietari", puterea centrală s-a temut de atunci de autonomia ei și a intenționat să o limiteze. Să mai amintim totodată că legea municipală "a rupt cu cele două principii majore ale absolutismului: elitismul și supunerea"3. În sfârșit, experiența sufragiului, cu scopul de a alege din sânul comunității reprezentantul însărcinat cu exercitarea responsabilităților rezervate altădată reprezentanților regelui, nobililor, sau Bisericii, a lăsat o impresie durabilă: "O nouă putere municipală s-a organizat. Cetățenii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-li-se că-i esențial, ei se simt manipulați, coborâți la rangul de simpli garanți ai unor decizii luate deja în absența lor. În privința conținutului discuțiilor, dacă sunt prea tehnice sau prea complexe, li se reproșează faptul că întrețin un "elitism" neavenit într-un asemenea cadru; dacă sunt prea simple, chiar triviale, atunci ele trec drept semn al lipsei de considerație pentru populație. Și într-un caz, și în celălalt, este estompată promisiunea de a îndemna cetățenii să se pronunțe în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
subculturi a învățătorilor, orientată spre cooperare, comunicare, respect reciproc, spirit de echipă și, din acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2. termeni referitori la doctrine și curente politice: anarhism, bolșevism, comunism, ecologism, marxism etc.; 3. termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eisenstadt, Shmuel, Graubard, Stephen (coord.), Intellectuals and tradition, New York, Humanities Press, 1973. Eslin, Jean-Claude, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999. Etzioni-Halevy, Eva, The Elite conection, Cambridge, Polity Press, 1993. Field, Lowell G., Higley, John, Elitism, London, 1980. Gauchet, Marcel, Le Désenchantement du monde. Une histoire politique de la religion, Paris, Gallimard, 1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
denunță, pe acest temei, pretenția lui Fisher, potrivit căreia paradigma narativă ar fi, dintr-un motiv sau altul, superioară celei raționale. Chiar dacă retorica lui Reagan se angajează profund în regimul moralității, punând accentul, cum am văzut, pe argumentele morale, în detrimentul "elitismului tehnic"628, iată că tocmai am constatat cum această retorică, în baza apelului la o unică macronarațiune, poate, în fapt, "periclita moralitatea publică"629. În orice caz, în urma examinării cazului Reagan, încheie Lewis, nu reiese în mod suficient de concludent
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care încorporează ideile tuturor celor interesați într-un mod de care să beneficieze fiecare. Interesul general al umanității și perceperea unor beneficii mutuale sunt cei mai puternici motivatori pentru acțiunile umane comune, care s-au dovedit și cele mai durabile. Elitismul trebuie cultivat, dar nu cu înțeles de "confiscare" și unică autorizare a drepturilor de cercetare și inovare doar pentru profesioniști. Altminteri nu am avea sau am fi avut mult mai târziu automobilul, sau poliția americană de coastă nu ar fi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
forță de producție, în economia globalizată, știința a devenit forța centrală de producție. Revoluția științifică, începută în secolul XVII-lea, a reorientat știința de la cunoașterea și înțelegerea naturii spre manipularea și dominarea naturii, ceea ce generează inevitabil dominarea și manipularea oamenilor. Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prisma legitimității pe care o conferă deciziilor luate într-un stat2. Fără a beneficia de sprijinul celor guvernați, actorii politici pot cu greu adopta și implementa politici publice eficiente. Politica românească postcomunistă se încadrează în acest tipar, fiind caracterizată de elitism în care jocul guvernării și al opoziției s-a dus între (deseori) aceiași actori politici. O astfel de trăsătură conferă avantaje pentru stat și societate: continuitate, rapididate în luarea deciziilor, profesionism sau costuri reduse. În același timp, prin absența transparenței
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
194, 197-201, 203-204, 210-214, 219-220, 223-225, 227, 230, 234--236, 238-239, 243-245, 249, 252-253, 255-256, 273, 276, 278-279, 281-282, 292-295 dreptate / 10, 13, 92, 107, 112, 167 E egalitate / 53, 170, 244, 263 eliberare / 218, 221, 227 elită / 124, 130, 285 elitism / 185 esență / 80, 117, 137, 225, 242, 253 etnic / 181, 277 etnie / 19, 24, 160, 262 excepție / 33, 99, 105, 240, 269 executiv / 18, 20, 43, 46, 52, 90, 96, 101, 128, 145, 223, 227, 229, 231 existență / 19, 24
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
că discursul contemporan despre postmodernitate a apărut mai întîi în domeniul culturii, iar în prezent, tot în acest domeniu a apărut și febra postmodernă. În deceniul șase, a apărut "un nou tip de sensibilitate" ce se autodefinea ca reacție împotriva elitismului și a caracterului abstract al artei moderne și a formelor moderne de critică literară. Această nouă sensibilitate celebra nou-apărutele practici culturale caracterizate, printre altele, de reducerea distincției dintre arta "înaltă" și cea "comună", prin încorporarea între formele estetice a unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
creeze forme noi, generează texte polisemice cu sensuri multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puțin. Nu știu nici dacă mai există în zilele noastre cititori. În orice caz, ei sunt din ce în ce mai puțini, chiar mai puțini decât numărul insignifiant în care se tipăresc astăzi cărțile. Altminteri, scriitorii nu se mai pot mângâia decât cu iluzia elitismului, anume că operele lor se adresează celor puțini, "inițiaților". Așa pot suporta mai ușor eșecul postmodernității care a crezut că viitorul este al artei populare, al celei de consum, al kitsch-ului și al altor nimicuri. O fi, nu zic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și încorporată în Marea Revoluție Culturală Proletară.13 Aceasta a demontat Partidul și structurile administrative ale statului și le-a înlocuit cu comitete revoluționare alcătuite din reprezentanți ai proletariatului într-o încercare de ,,a purifica țara de inegalitate, corupție și elitism prin mobilizarea maselor" (Harding 1997: 247). Zeci de mii de cadre și membri ai familiilor lor au fost executați sau reeducați sub o politică xiafang reînnoită și viguroasă; mulți politicieni de rang înalt, inclusiv Liu Shaoqi și Deng Xiaoping au
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
c-o fi, c-o păți, și patati, și patata... E clar, bucuria altora îl indispune pe român. Iar dacă, în plus, bucuria presupune a răsplăti munca unor artiști, indispoziția aceasta capătă un oarece iz persistent de egalitarism vulcanizat. Concluzia ? Elitismul dăunează grav sănătății poporului, iar antielitismul rulz ! Ce vremuri trăim... 29 martie. începe festivalul de scurt și mediumetraj NexT, prima ediție. N de la Nemescu, T de la (Andrei) Toncu, tânărul sound-designer ucis în același accident atroce din august trecut Un festival
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
liberty, equality, and brotherhood were the rule rather than the exception, afirmă Cordingly 6, iar Rediker spune că, în societatea construită de pirații înșiși în paralel cu cea curentă, egalitarianism placed authority in the collective hands of the crew7. Față de elitismul aristocratic din Marina Regală, unde, de la aspirant în sus, majoritatea ofițerilor descindeau din familii cu renume și exista un cod drastic și discriminatoriu de comportament la bord, în echipajele de pirați se făceau alegeri și exista o lejeritate comportamentală bazată
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
jos” în procesul de trecere de la fântână la chiuvetă, de la o copilărie în care ocupația de bază era pașterea oilor și a vitelor, la una în care doar vacanțele te mai trimiteau „la coada vacii”. Am prins din plin formarea elitismului de tip comunist: orășenii își luau distanță superioară față de săteni, muncitorii industriali priveau de sus la cei agricoli, dar și la cei cu tocul și cartea, învățătorii și profesorii cu studii adecvate începeau să-i elimine din cursă pe cei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dacă trăim într-o lume chinuită fără torționari, victimizată fără vinovați, coruptă fără corupți, de ce n-am trăi într-una ratată fără ratați? De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se dovedesc milostive față de vitregiții sorții. Mă voi ocupa de două produse ale elitismului nostru: amărîții și intelighenția în zadar. În România sfârșitului de an 1997 s-au creat categorii privilegiate în raport cu aceleași drepturi: cetățenii străini au tratament preferențial față de români; minerii disponibilizați iau 20 de salarii în raport cu alte categorii de disponibilizați care iau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că avem asfalt nou, occidental, dar n-am pierdut nimic din specificul național și integrarea în ecosistem: baligile au revenit la locurile lor, pe mijlocul șoselei. Natura ca cireadă triumfă asupra civilizației ca asfalt și automobile. O altă față a elitismului o reprezintă felul în care intelighenția românească își înțelege rolul social. Mai precis, felul în care ei îi pasă prea puțin de legitimarea prin utilitate socială. Cercetătorii din institutele de cercetare socotesc că propriul lor statut este autojustificativ pentru a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sexul, categoria socială sau familia în care ne naștem. Dezvoltarea depinde de educație și mediu. Egalitatea noastră nu are nimic comun cu identitatea psiho-fizică. Ea este egalitate în fața legilor și în drepturi. Mai mult, unii democrați mai cârcotași consideră că elitismul este cea mai importantă sursă de creare a gloatei sau, cum îi zicem noi, a omului de pe stradă, adică anonimul acela băgat în seamă la 4 ani ca să legitimeze cetățenii de rangul întâi - nu de alta, dar suntem obligați să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și neonuferi Ea, cea mai rea dintre toți Cum să ieșim capcana jocului securisto-politic Delațiunea ca obligație, cruciadă și voluptate Partea a II-a Autonomie, libertate și drepturi Autonomia și păcatele contra ei Etica mioritică Ratare da, ratați, ba Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Iti trimit un ficat! Catastrofa la români Minciuna împotriva binelui public Partea a III-a Cetățenii și guvernanții Retorica autosacrificiului Amurgul maniheismelor De la democrația de vitrină, la vitrină Cultul parastaselor Sărăcia cetățeniei Sleirea civică Reportaj banal
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fostului gimnaziu „Alecu Donici” din vremea când absolvă aici Mihail Sadoveanu și Eugen Lovinescu nu mai era păstrat. Generalizat în toată țara, acest anonimat caracteriza un regim care nu suportă în nici un fel marca individuală, înlăturând deliberat orice idee de elitism. Totul trebuia să devină amorf și fără conștiința propriei personalități, lucrul acesta ușurând într-un fel manipularea. Nu a fost singura transformare. Dintre limbile străine, în speță cele occidentale plus latina, cursul gimnazial prevedea doar studiul limbii ruse. Pentru cursul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
n-o aveau prea numeroasă, cuprinsă doar din două serii la fiecare clasă. În Iași se aflau patru licee teoretice, două de băieți, unul de fete iar al patrulea - în care se studiau limbile clasice - mixt. Din cauza unei idiosincrazii la elitism, regimul obligase școlile românești să renunțe la vechile denumiri, de obicei faimoase. În cel mai simplist mod cu putință, unitățile de învățământ erau numerotate - ca deținuții în lagăre. Mentalitatea asta a caracterizat o întreagă epocă. La Iași fostele licee „Național
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]