994 matches
-
îi scrie: ,, După părerea mea este un studiu onomasiologic cum se cade. Vă felicit. Voi avea mare nevoie de cartea d-voastră în lunile următoare, fiindcă pregătesc acum un studiu despre elementele lexicale în primă fază a limbii străromâne''. Aprecieri elogioase primește din partea profesorului Semcinski din Kiev, de la prof. Alf. Lombard de la Institutul de studii romanice al Universității din Lund-Suedia, de la Jean Perrot, prof. la Universitatea din Paris și mulți alții. Despre viața și opera lui Vasile Scurtu, au scris după
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
Africa de Sud, pentru revistele: Clipa/SUA, Spirit Românesc/Australia, Observatorul/Canada, Romanian NL/Olanda, Român în Lume/Spania, Starpress/România. George ROCA: În toamna anului 2008, scriitoarea Rodica Elena Lupu, patroana editurii Anamarol din București, mi-a atras atenția (în mod elogios!) asupra romanului dumeavoastră „Ortopezii”. O scurtă prezentare vă rog! Viorel BAETU: Am să-mi permit să fac această prezentare prin câteva comentarii făcute de câțiva cititori după ce au lecturat romanul. „E timpul tranziției de la economia planificată la cea de piață
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
gândirea artistică și creativă a ilustrului sculptor. Traian Stoicoiu s-a stins din viață în anul 1999... Despre morți să vorbim numai de bine! - spune o vorbă veche românească -, dar nu acesta este motivul pentru care am prezentat în termeni elogioșii personalitatea lui Traian Stoicoiu. Mă gândeam la acea generație de aur - aș numi-o eu, fără să exagerez -, care, ajungând în lumea liberă, a dovedit inteligență, ambiție, seriozitate, respect față de muncă, față de sine și de semeni, lăsând în urma lor realizări
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Corneliu Dragalina s-a născut în Caransebeș la 5 Februarie 1887, în familia unor vechi creștini luptători pentru Dumnezeu și Neam. Termină liceul în Caransebeș, apoi urmează cursurile Școlii Militare de Artilerie și Geniu din București în 1907 cu aprecieri elogioase. Pleacă în Germania la Essen, pentru a testa perfecționarea tunurilor cu cu tragere rapidă între 1911-1913. Revine în țară și ste numit comanadnt de baterie în cadrul Divizionului 5 Obuziere. Participă la primul război mondial cu gradul de căpitan, în regimentul
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Autorului Cronica literară de Emil ISTOCESCU Balansoarul cu vise Poeme de Teodor Barbu Deși cunoscut de mult timp în cercurile literare, participând la viața cenaclurilor din Drăgășani și Râmnicu- Vâlcea, ori la diverse concursuri, unde a obținut premii și aprecieri elogioase, Teodor Barbu s-a decis târziu să așeze între coperțile unui volum o bună parte din creația sa lirică. Făcând abstracție de restricțiile și dificultățile privitoare la tipărire, existente până în 1989, trebuie amintit că poetul Teodor Barbu face parte din
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
se joacă în Israel, cu mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română” (volumul 1) vorbește despre marele poet israelian în termeni elogioși. Citez[2]: „Pe ulița scriitoricească el (Shaul Carmel - n.m.) aduce culoarea (fără de care peisajul ar fi cenușiu), zgomotul și furia (fără de care viața ar fi prea tăcută), precum și un iz de mititei la alegeri pe vremuri, sau Moși (fără de care
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
la casele de schimb, la cursul pieții. Cu bon de schimb. Atâtea elogii, pe atâta valoare. Azi ... urmează data și ștampila casei de schimb. Pe o coală de hârtie separată, puteți ruga secretara să tehnoredacteze și listeze o altă adresă elogioasă, de felicitare. Urmată de semnătura dumneavoastră, electronică. Am ieșit. Am mai auzit, după un timp, că directorul caută în continuare, un furnizor de plăcuțe comemorative ... 20 - 21 octombrie 2011 Referință Bibliografică: ELOGIUL / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
Ștefan Dumitrescu foarte frumos. Mi-a spus că am talent, să mai aduc poezii! M-a debutat în revista Contemporanul la 1 ianuarie 1970, apoi în numărul 12 al revistei Amfiteatrul, din 1971. M-a prezentat extraordinar de frumos, de elogios cititorilor, prezentarea ei anunțând venirea în literatură a unui mare poet. Și pentru că în studenție eram o speranță, o șansă a literaturii române, Adrian Păunescu m-a invitat să-i deschid cenaclul Flacăra. Așa se face că la Prima ședință
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
anumită nemulțumire e un fel de a verifica și chiar de a susține viabilitatea unui scriitor, de a dovedi că el e viu, că mai are ceva de spus, dincolo de litera acelei cărți la a cărei lansare participă. Avorbi numai elogios și a avea grijă să vorbești numai elogios mi se pare un fel de eșec. Acest tip de intervenție, acest tip de comentariu n-a fost înțeles, uneori, de unii dintre colegii care m-au invitat să particip la lansarea
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
și chiar de a susține viabilitatea unui scriitor, de a dovedi că el e viu, că mai are ceva de spus, dincolo de litera acelei cărți la a cărei lansare participă. Avorbi numai elogios și a avea grijă să vorbești numai elogios mi se pare un fel de eșec. Acest tip de intervenție, acest tip de comentariu n-a fost înțeles, uneori, de unii dintre colegii care m-au invitat să particip la lansarea cărților lor. Și unii s-au supărat pe
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
ne-am bucurat de colaborarea artistei profesioniste Filofteia Lăcătușu, solistă a Ansamblului de Cântece și Dansuri “Doina Gorjului”din Tg.-Jiu. Printre mentorii de bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioși în presa vremii cât și în publicațiile de specialitate din domenil etnofolcloric, despre înaltele calități artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
de sus”. (Ignatie Grecu: „Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015) Părintele protosinghel Ignatie Grecu a publicat poezii în reputabile publicații culturale și literare din țară și străinătate și importanți scriitori și critici literări au scris articole elogioase despre darul poetic al sfinției sale. De asemenea, părintele a publicat un număr impresionant de cărți de poezie de o înaltă valoare estetică și poetica, mult apreciate de iubitorii de frumos și de Dumnezeu: „Bucură-te (poeme)”, Editura „Lumină din lumina
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
și a. Camburopol, precum și cu frații Dimitrie și C. Anghel, ultimul fost prefect de Prahova. Peste ani ploieșteanul d. Karnabath scria la „Gazeta Bucureștilor”, iar în anul 1925, cu prilejul morții scriitorului, acesta va publica în revista „Rampa” un articol elogios despre I. Slavici. Printre ploieștenii cu care I. Slavici a avut legături destul de strânse amintim și pe prof. Al. Stamatiad, care mai târziu cerea excluderea lui I. Slavici din Societatea Scriitorilor români pe motiv că se făcuse vinovat de trădare
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
și cu violoncelistul Răzvan Suma a înființat formația de muzică de cameră „Romanian Piano Trio”. Recent, cei trei virtuoși au concertat în cinci din marile orașe ale României, printre care și Galați, orașul meu. Mariana Cristescu îl prezintă în termeni elogioși pe tânărul pianist, după cum și merită, cu aceste cuvinte: “Dumnezeu l-a sărutat pe frunte!” Autoarea îi admiră nu numai calitățile interpretative, dar și dimensiunea umană a artistului, vădită cu prilejul unui concert la care și-a donat onorariul salvării
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
a scris până acum despre Om și Scriitor, de la amintiri (Eugenia Miu), la interviuri (George Roca, Octavian Curpaș), de la evocări, medalioane, portrete, dedicații, recenzii și studii critice, prefețe și note de lectură asupra operelor, toate aparținând unor oameni de condei, elogioase în unanimitate la adresa „prodigioasei scriitoare”, cum, pe bună dreptate, o numește Cezarina Adamescu. Ediția critică se deschide cu un Argument al reputatei eseiste, cuprinzând un succint și impresionant portret al celei ale cărei principale trăsături de caracter, dincolo de talent, sunt
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
literaturii chineze la noi. Am scris despre ea în revista „Ramuri” și ar trebui să se găsească un editor, poate chiar Editura Academiei, pentru o versiune românească. El îmi dedică mai multe pagini și se exprimă extrem de măgulitor și de elogios la adresa mea și a soției mele. Îi mulțumesc pe această cale. Și este aici locul să precizăm că soția mea mi-a fost de mare ajutor. Grație ei am tradus atât de repede și de bine. A fost o vreme
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
omenesc, schimbările și înnoirile lui, așa încât dacă cineva voiește, poate să-și ia și să-și însușească zugrăvirea ce i se potrivește". Pentru Sfântul Ambrozie, această frumoasă carte este "glasul Bisericii în mărturisirea prin cântare a credinței celei una". La fel de elogios grăiește despre Psaltire și Sfântul Ioan Hrisostom, când spune: "Toate Scripturile sunt sfinte, dar Psalmii au ceva mai mult". Casiodor numește Psaltirea "fântâna nestricată" ce izvorăște veșnic apa cea vie a mântuirii. Varietatea cuprinsului Psaltirii ne îndreptățește să spunem că
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
al volumelor de față, ci al tuturor celor editate de autoare. În final a luat cuvântul domnul Al. Florin Tene, din ClujNapoca, presedintele Ligii Scriitorilor din România. Prezența sa la eveniment nu a fost tocmai întâmplătoare, deoarece, după scurte referiri elogioase la adresa noilor apariții editoriale a Marianei Cristescu, a dat citire unui act oficial, înregistrat cu numarul 4 din luna noiembrie 2012: "Liga Scriitorilor Români. Hotărârea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor privind acordarea Medaliei "Virtutea literară” doamnei scriitoare Mariana Cristescu, pentru
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
piramida acelui foc nevăzut ce a contribuit și la transformările interioare ale maestrului Brâncuși, de multe ori plătite cu un tribut greu numit suferință, în încheiere vreau să redau nu un gând al meu care se înțelege că ar fi elogios, dar pentru cei care presupun că suntem puțini la număr care cred în dacism le răspund prin câteva fraze găsite drept răspuns la întrebarea : Ce scriu azi românii pe internet vis-vis de această temă? Sunt ei pătrunși de sentimente cu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
bine alese ca să se joace cu casa plină la ambele reprezentații. Spectatorii români, de diverse categorii sociale, au venit inclusiv din afara orașului, iar printre curioși s-au numărat și spectatori unguri. Reprezentațiile lui Pascali s-au bucurat de o cronică elogioasă chiar în presa maghiară (ziarul Szabadság). În cadrul primeia dintre ele, între cele două piese, Matilda Pascali, îmbrăcată în costum național, a recitat poezia „Copila română“ de Iosif Vulcan, autorul fiind în sală23. Aplauzele furtunoase care au urmat trebuie să-l
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
străinătate a înființat la Rucăr un centru de gospodărie și un atelier de țesut covoare. A fost ani la rând directoare a acestei școli. A fost promovată până la nivel ministerial, devenind inspectoare a acestor școli și fiind apreciată în termeni elogioși de ministrul de resort, acad. Gh. Ionescu-Sisești. Devenind specialistă în această ramură, n-a uitat să aplice în satul natal ce învățase în școli. La congresele de la Roma, Lemberg sau Budapesta și la expozițiile la care a fost prezentă punea
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
s-a stabilit în Germania. Altfel se poate spune că cei plecați din Clisura Dunării au împânzit țara și Europa. Aprecierile autorului acestei lucrări, dr. Ioan NISTORAN, despre toți colegii și colaboratorii săi sunt edificatoare, are cuvinte dintre cele mai elogioase și pline de omenie. Datorită acestei caracteristici umane a fost iubit și apreciat, toți cei care l-au cunoscut și care mai lucrează cu dumnealui, purtându-i un bine meritat respect. Activitatea medicală și cea pusă în slujba comunității, nu
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
-o în jurul mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradiției ortodoxe și cu mijloacele cele mai curate duhovnicești, ale învățăturii stăruitoare și ale dragostei de suflete” În prefața volumului următor (III), aprecierile sunt succinte dar la fel de elogioase: „Preacuviosul Părinte Ieromonah Arsenie a reînviat cu viața și cu propovăduirea duhul Filocaliei în viața religioasă a poporului nostru”. Sau: „Preacuviosul Părinte Arsenie Boca împreună cu mișcarea religioasă din jurul Mânăstirii Brâncoveanu sunt ctitorii Filocaliei românești”... În sfârșit, prefața volumului IV, afirmă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
aleși cei doi pentru includerea în prestigioasa colecție îl constitue, potrivit editorului, „creaerea a două universuri poetice extraordinare” și faptul că sunt membri în Uniunea Scriitorilor. În ceea ce privește valoarea poeților, buzoienii prezenți în sală au desfășurat un adevărat maraton de prezentări elogioase, începând de la descrieri ale creației și până la amintiri din anii petrecuți împreună în diferite cenacluri. „Când simți că nu te mai poți depăși, trebuie să te oprești” Fostul „copil teribil al poeziei buzoiene”, măcinat de subiecte precum „decepția vieții și
CARTEA CU PRIETENI XXI-AUTORI BUZOIENI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356820_a_358149]