20,703 matches
-
are doar 16.000 de locuitori. De altfel, pentru Ivo Kummer, directorul manifestării, "Solothurner Filmtage" a crescut prea mult: "Acum zece ani atmosfera era familiară. Toată lumea se cunoștea. Era un rendez-vous cu dată fixă și o sărbătoare pentru familia cinematografică elvețiană, un fel de... hai să-i zicem - Crăciun. În anii din urmă, odată cu creșterea numărului de spectatori, Solothurn a devenit prea mare pentru a mai păstra acest aspect cordial, amical. De aceea, acum încercăm să-l readucem, în jurul meselor rotunde
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
-i zicem - Crăciun. În anii din urmă, odată cu creșterea numărului de spectatori, Solothurn a devenit prea mare pentru a mai păstra acest aspect cordial, amical. De aceea, acum încercăm să-l readucem, în jurul meselor rotunde și al dezbaterilor despre cinematografia elvețiană. Îmi place ca "Solothurner Filmtage" să fie un loc al schimburilor de idei, dar și al colaborărilor care să se lege și al proiectelor care să se nască aici". Dacă în privința dezbaterilor, ediția din acest an de la Soleure a stat
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
cu doi ani... la Locarno. Este vorba de laureații concursului "SSR idée suisse", care au obținut foc verde pentru a-și realzia filmele Id Swiss și La bonne conduite. Sunt filme documentare, articulate în episoade - o nouă generație de cineaști elvețieni se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută identitatea
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută identitatea elvețiană de imigranți ce aspiră a deveni cetățeni ai "celei mai frumoase și bogate țări din lume": un indian, un italian, un egiptean, dar și de cetățeni ai acestei țări multiculturale - romanzi, ticinezi, germani. Titlul filmului evocă o altă aventură colectivă
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
deosebirea că acesta era un film de ficțiune. Și în La bonne conduite se exploatează tema relațiilor dintre elvețieni și imigranți, dar aceasta sub forma a cinci întâmplări petrecute la o școală de conducere auto. Monitorii sunt portughezi, vietnamezi sau elvețieni, elevii - brazilieni și afgani. Secretul bunei sau proastei "conduite" nu stă în talentul cu care mânuie sau nu mașina, nici măcar nu e legat de ceea ce numim rasism, ci în modul în care fiecare dintre cei în cauză se înțelege cu
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
mânuie sau nu mașina, nici măcar nu e legat de ceea ce numim rasism, ci în modul în care fiecare dintre cei în cauză se înțelege cu sine însuși. Să mai notăm că aceste proiecte, pe lângă fondurile obținute de la SSR (Societatea Realizatorilor Elvețieni), au beneficiat din plin de finanțare din partea Societății Elvețiene de Televiziune, care le asigură, de asemenea, difuzarea pe cele trei canale (german, romand și italian). Coproducții cu televiziunea sunt și majoritatea filmelor de ficțiune de lung-metraj care au fost prezentate
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
ceea ce numim rasism, ci în modul în care fiecare dintre cei în cauză se înțelege cu sine însuși. Să mai notăm că aceste proiecte, pe lângă fondurile obținute de la SSR (Societatea Realizatorilor Elvețieni), au beneficiat din plin de finanțare din partea Societății Elvețiene de Televiziune, care le asigură, de asemenea, difuzarea pe cele trei canale (german, romand și italian). Coproducții cu televiziunea sunt și majoritatea filmelor de ficțiune de lung-metraj care au fost prezentate la Soleure, printre care Berezina sau ultimele zile ale
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
german, romand și italian). Coproducții cu televiziunea sunt și majoritatea filmelor de ficțiune de lung-metraj care au fost prezentate la Soleure, printre care Berezina sau ultimele zile ale Elveției, care - chiar dacă nu a obținut titlul de cel mai bun film elvețian de ficțiune, categorie la care a fost nominalizat, dar a pierdut în favoarea insipidului Emporte-moi - rămâne fără îndoială filmul-vedetă al ediției a 35-a a "Zilelor Cinematografice de la Soleure". Regizorul Daniel Schmid (născut în 1941, școlit la Berlin, colaborator al lui
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Cinematografice de la Soleure" - căci anul 1999 a fost un an pentru cinematografia helvetă - cu filme multe și bune. Sperăm să mai scriem despre unele dintre ele la toamnă, când ni se promit, și aici, în România, câteva Zile ale filmului elvețian.
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la Colegiul " Noua Europă", iar de aceia care se ocupă de cultura elvețiană și în general europeană modernă - prin cărțile, conferințele
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la Colegiul " Noua Europă", iar de aceia care se ocupă de cultura elvețiană și în general europeană modernă - prin cărțile, conferințele și articolele sale, remarcate pe plan european, prin premii de valoare, ultimul primit chiar în luna noiembrie a anului 1999 (Premiul pentru Literatură al Cantonului Zürich). Am profitat de prezența lui Iso
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
e bine să vii totdeauna în întâmpinarea lui, căci și culturile mici au obligația de a contribui la cultura universală, la scara noastră, să zicem, la cultura europeană. De fapt am scris această carte împotriva unor tendințe multiple de izolaționism elvețian. M.P.M.: Desființezi și alte tabuuri în cartea ta, ca, de pildă, ideea de toleranță. I.C.: Toleranța e un fel de activitate pasivă, un soi de acceptare a celuilalt. Eu pledez pentru schimb ideologic activ, pentru colaborare. M.P.M.: Participând în urmă
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
și cu muzicienii deopotrivă. La Academia Germană mai ales mă întâlnesc cu scriitori și critici. Îmi plac mult scriitorii, muzicienii, în general artiștii liber-profesioniști. M.P.M.: Ce relații ai cu România și cum au început ele? I.C.: Sunt vicepreședintele unei fundații elvețiene angajată pentru contacte culturale în Europa de Est (Budapesta și București). De fapt contactele cu România au început prin Wissenschaftskolleg zu Berlin. Rezultatul acestor contacte a fost înființarea Colegiului "Noua Europă" din București. Era un model de animație internă. De ce să trimiți
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
văzut toate filmele... (Celălalt cadou austriac - experiment inenarabil care "samplează", pervers, cadre din peliculele cu Judy Garland și Mickey Rooney - a fost prezentat, ulterior, si la Festivalul de la Clermont-Ferrand; voi reveni asupra lui în cronică viitoare.) Deloc cuminți, tinerii regizori elvețieni au pornit și ei la demolarea clișeelor vehiculate de "cinematograful bătrînilor". De la Zuppa Tartaruga de Karen Gemperle (30 de ani) - film de animație/pastișa la "Zece negri mititei", cu zece țestoase a caror decimare, dublată de comentarii "cu cheie", stîrnea
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
lesne " Tot ce-ați vrut să știți despre la beauté du Diable, dar v-a fost teamă să-ntrebati!"... Un filmuleț de juma^ de oră, cu efecte devastatoare. În fine, pentru că tabloul să fie complet, filmul desemnat de onorabilul juriu elvețian drept "Cel mai bun lung-metraj de ficțiune 1998" a fost F. est un salaud de Marcel Gisler (38 de ani). Un film-bombă. Nu atît subiectul (relația homosexuala dintre un puști de 16 ani și un rocker-Înger al Morții), cît naturalismul
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
-a). Iată, pentru cititorii României literare, cîteva rînduri extrase dintr-un "jurnal de festivalist". PRINTRE atributele care șunt conferite libertății "spiritului latin", este și acela al lipsei de punctualitate. La "Semăna Internacional de Cine de Valladolid" poți însă potrivi ceasurile elvețiene după exactitatea cu care ți se închide ușa cinematografului în nas: odată începută proiecția, nimic nu-i mai convinge pe spanioli să deranjeze vizionarea. Publicul spaniol a umplut sala de la "Cajă Espana" și la selecțiile de "practicas" ale Academiei de
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica soluție de asanare a moravurilor, a ființei în genere, prin lectură: "Nici o zi nu poate trece pentru lucrătorul elvețian fără două-trei ore de lectură. Asta face într-un an o mie de ore citite, adică patruzeci de zile pe an. Nobilă deprindere stîrpește patimile de grea suferință ale muncitorimii, din care cîrciuma și risipă salariului săptămînal nu sînt cele
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
rostește cu atît mai greu, cu cît el e singurul a se rosti. Naratologic vorbind, Pîinea de tăcere mi se pare una din cele mai originale "întrupări ale eului" pe care mi-a fost dat să le citesc în literatura elvețiană actuală.
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
pamflet ămpotriva istoricului lider țărănist. Tot an primăvara anului 1944, când guvernul Antonescu preconiza trimiterea an Elveția a circa 140 de demnitari și profesori universitari, cărora urma să le fie pusă la dispoziție ăntr-o bancă suma de zece mii de franci elvețieni, Iorgu Iordan ceruse că pe lista să fie și el trecut, ca să scape de iminentă ocupație rusească, pentru că după instalarea acesteia să-i devină un servil instrument... ASEMENEA "metamorfoze" nu reprezintă cazuri izolate, dimpotrivă, ilustrează mai curând, si an manieră
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
a circulat în media românească și europeană. Am luat cunoștință de ea din ziarul Adevărul, din 11 noiembrie. Indicînd drept sursă postul de radio Deutsche Welle, citat de Agenția RADOR, Adevărul se referea la două articole despre România din cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung (6 noiembrie). Din articolul d-lui Dieter Schlesak, cunoscutul poet român, stabilit în Germania, erau reproduse aceste cuvinte: "Tratarea amnezica a acestei părți a trecutului totalitar românesc chiar de către intelectuali de prestigiu, precum Dorin Tudoran sau Nicolae
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
de naționalitate germană, cercul celor care, mai ales intelectuali evrei, ne-au învinuit de "amnezii" și de altele cu privire la trecutul totalitar. Iată că (se subînțelege) d-nilor Ioanid și Shafir li se adaugă un poet german, care, într-un faimos ziar elvețian, vede antisemitismul românesc reîncarnîndu-se în d-nii Manolescu și Tudoran! Cu cît sînt mai numeroși și mai diferiți cei care te consideră nebun, cu atît e mai credibilă caracterizarea. Dl Iancu nu e un simplu falșificator (articolul d-lui Schlesak conține
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
Pavel Șușară În luna octombrie se va deschide la Bremgarten, în Elveția, cu sprijinul hotărîtor al artistului elvețian Bruno Landis, expoziția unui grup de șase artiști români: Stela Lie, care este selecționerul și, într-un fel, liderul grupului, Elenă Scutaru, Ruxandra Grigorescu, Marcel Brăileanu, Marian Dobre și Valeriu Pantelimon. La o privire superficială, cea dinții constatare sigură este
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
perfect epurat de orice urmă de umanitate ne amintește de cel puțin un „caz” dintr-o vastă filmografie consacrată singurătății, cel al funcționarului Kanji Watanabe din A trăi (Ikiru, 1952) al lui Akira Kurosawa. Acolo, funcționarul perfect ca un ceasornic elvețian își redobândește libertatea când este diagnosticat cu un cancer avansat, ceea ce îl împinge să descopere viața în puținul timp care i-a mai rămas. Există și pentru John o ruptură, atunci când primește, cu o vizibilă satisfacție din partea șefului, vestea că
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
biciut (și de alta nu). Probabil va fi avut și o viață aventuroasă, dar despre asta nu știu mai nimic (Wikipedia zice că s-a născut în 1894 și a murit în 19503; și că s-a măritat cu diplomatul elvețian Carl Alfred Alioth). Va fi fost femeie interesantă, poate chiar cu fascinație fatală; cel puțin așa reiese din cele zise de Petru Comarnescu: „Fiica savantului Karadja ar putea să-și scrie romanul unicei și ciudatei ei vieți de autentică aventurieră
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
să atingă abia în folosească aparatura modernă că nu poți să-ți cumperi acolo New Orleans un nivel financiar necesară pentru cercetăr i le proprietăți imobiliare decât după ce suficient ca să ne permită să noastre. În același sens, deși ai cetățenia elvețiană (adică zece organizăm Ortho-Cycle ca o tocmai absolvise cursurile lui ani după dobândirea rezidenței întreprindere obișnuită cu salariați Delgado Community College, Netty permanente). Rămas în SUA fără din vecinătate. După obținerea s-a dedicat exclusiv companiei serviciu, mi-am căutat
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]