1,065 matches
-
care poetul Eugen Dorcescu o numește și „ Vacuitate", este suprasaturată de forță spirituală, după cum se demonstrează în capitolul VIII. Despre Bătrân se numește penultimul capitol, avându-l în centrul său tocmai pe eroul din Poemele Bătrânului, personaj ce reprezintă o emanație a eului poetic. Bătrânul e conștiința în sine și în act, un „ alter-ego". Ultimul capitol, Despre beatitudine și spirit, nu este altceva decât o concluzie asupra întregului proces creativ, care presupune o cunoaștere sensibilă și o revelare a esențelor. Finalul
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
pe altcineva alături de sine, sau să fie schimbată cu altcineva?! Sunt și excepții. Ca și în oricare latură a vieții nu există nimic absolut perfect... Dragostea lui Mihai Eminescu, de exemplu, a-și caracteriza-o ca o dragoste virtuală, o emanație spirituală ivită dinspre pământ și mergând spre cer, nu prin acele fibre optice, apropos... :) Căci, ea a fost pornită de la persoane fizice reale, emanată și extinsă între pământ și univers, în schimb, Veronica Micle, a suferit/i-a survenit o
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
și proză desfășurate în cursul anului 2015, inclusiv din „poezii” laureate cu Marele premiu sau cu Premiul întâi. Se vede cu ochiul liber că unii dintre poeții și prozatorii ce recurg la astfel de „metafore” au talent. Dar vai de emanațiile lor literare! Jale! Unde ați întâlnit în marile opere ale literaturii asemenea inepții? Îmi iubesc toți semenii, iar pe poeți îi iubesc ceva mai mult și de aceea mă doare cumplit când observ cum harul poetic se risipește irecuperabil în
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
culorilor, a formelor, a gesturilor morale și estetice, a lacrimilor sincere de jale și de bucurie, cu origini ancestrale sănătoase, cu piscuri înalte și prăpăstii adânci și cu capitala la Eminescu. În ea nu-și vor putea face loc niciodată emanațiile vulgare, schizoide, mizerabile ale unor bieți diletanți ce fac risipă de cerneală sau, mă rog, de tastatură, numai de dragul de a colecționa diplome, de a-și vedea numele și elucubrațiile „literare” prin revistuțe „de cultură”, de a bea șampanie pe la
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
faptul de a alege, pentru că oamenii sunt creatori; dar dacă vor permite arhonilor să le influențeze gândirea, vor alege greșit. Și atunci cine sau ce este Începătorul? Nimeni nu știe. Această este Marea Taină căci Începătorul sălășluiește Pretutindeni. Începătorul produce emanații, pentru că asta e natura lui. El nu are intenții creatoare. Oamenii fac asta. Începătorul doar există. Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet partea voastră nemuritoare. Voi, oamenii, ați creat-o, în lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
când iubirea s-a pierdut. NU TE MAI GĂSEAM Nu te mai găseam mamă, prin casa pustie Iubirea ta aici, o regăsesc azi doar prin mine, Deși ai plecat ,ai plecat... În venele mele clocotește un fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
la Roma sub Augustus și sub Antoninus Pius. Informațiile despre India trebuiau adîncite și în mediile de cultură romane. De aceea H. von Glasenapp crede posibil, chiar verosimil, ca doctrinele filozofice neoplatonice și gnostice să fi primit influențe din teoria emanației și din doctrina reîncarnării, din cosmografie și din practica meditativă indiană [27]. De obicei se consideră că raporturile dintre India și Occident încetează în secolul VI d.Hr., pentru a fi reluate după doar un mileniu [28]. II. Continuare și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să fim conștienți că sîntem Brahman, deoarece Măyă (amăgirea lumească) ne împiedică; este interzis a adresa rugăciuni și a aduce jertfe lui Brahman însuși, căci aceasta ar însemna să ne adorăm pe noi înșine. Nu poate fi vorba decît de emanații ale lui Brahman [215], pe care noi le implorăm"." Trinitatea formată din Brahmă (masculin), Visnù sau Krsna și Siva: "Brahmă (neutru) este principiul religios suprem, însă Brahmă este totul, soarele, astrele, animalele, oamenii. În trinitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fim conștienți că sîntem Brahman, deoarece Măyă (amăgirea lumească) ne împiedică [338]. Este oprit a adresa rugăciuni și a aduce jertfe lui Brahman însuși, căci aceasta ar însemna să ne adorăm pe noi înșine. Nu poate fi vorba decît de emanații ale lui Brahman pe care noi le implorăm" [339]. "Brahmanii sînt Dumnezeul prezent, dar spiritualitatea lor nu este încă reflectată în sine, împotriva naturalismului; și astfel, ceea ce este lipsit de importanță are importanță absolută" [340]. Se înțelege că Hegel nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ibid., p. 237, n. 11; citează: H. LICHTENBERGER). [89] Ibid., p. 237. [90] G. NECCO, op. cit., p. 284. [91] R. BOTTACCHIANI, op. cit., p. 199 sq. [92] Ibid., p. 200. [93] Ibid., p. 202. [94] Adică înainte de nașterea universului, conform teoriei emanației, în manieră indiană (nota ne aparține). [95] R. BOTTACCHIANI, op. cit., p. 202. [96] G. NECCO, op. cit., p. 398. [97] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 81. [98] R. SCHWAB, op. cit., p. 64 sq. [99] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 59. [100
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poluanți ale naturii: oxizi (CO și CO2), hidrocarburile, aldehidele, acizi carboxilici, substanțe, petroliere, biocidele, pesticidele, detergenți, mase plastice. Dioxidul de carbon (CO2) - Poate constitui un agent toxic cu efecte mortale la o concentrație de peste 10%. Exemplu: în cazul unor fermentații, emanații - apă minerală, mofete. Monoxidul de carbon (CO) - rezultat printr-o combustie incompletă în prezența oxigenului, local ajunge la concentrații toxice acute și cronice. Pătrunderea în organism, absorbția este integrală datorită afinității hemoglobinei (din sânge) pentru monoxidul de carbon de 250
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt, al ciocănarului, ce a transformat țara în lagăr de exterminare.) Ciclopul de sub Cetățuia, al cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali. Pînă și foișorul de sub zidul cetății, destinat a-i fi ciclopului paznic, e atît de vulgar anacronic în supraviețuirea lui... (Ce colosal alt Centru Pompidou ar ieși din pieritul ciclop
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la ele, adică să prezinți o materie brută drept finisată. De aceea, Alexandru Zub prețuia la David Prodan formula monografică „în care empiria se împletește fericit cu meditația sistematică”. Istoriografia este o prelungire a istoriei reale, este - notează Alexandru Zub - „emanație, parte componentă și conștiință de sine a acesteia”, ea „simte o nevoie sporită de a-și obiectiva devenirea în timp. Ea își construiește propria istorie, nu din slăbiciune narcisiacă, ci fiindcă această istorie ține de resortul ei intim”. În acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
clarificăm acum problema de logică ridicată de considerațiile lui Umberto Eco citate anterior. Îl citez din nou pe Umberto Eco: "A vorbi despre simpatie și asemănări universale înseamnă a fi refuzat în prealabil principiul non-contradicției. Simpatia universală este efectul unei emanații a lui Dumnezeu în lume, dar la originea emanației se află un Unu incognoscibil, sediu însuși al contradicției. Gîndirea neoplatoniciană creștină va încerca să explice că nu-l putem defini pe Dumnezeu într-un mod univoc din cauza inadecvării limbajului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Umberto Eco citate anterior. Îl citez din nou pe Umberto Eco: "A vorbi despre simpatie și asemănări universale înseamnă a fi refuzat în prealabil principiul non-contradicției. Simpatia universală este efectul unei emanații a lui Dumnezeu în lume, dar la originea emanației se află un Unu incognoscibil, sediu însuși al contradicției. Gîndirea neoplatoniciană creștină va încerca să explice că nu-l putem defini pe Dumnezeu într-un mod univoc din cauza inadecvării limbajului nostru. Gîn-direa hermetică afirmă că, cu cît limbajul nostru este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este sinonim cu lege. Mill consideră că, nu există nicio îndoială că, la baza formării noțiunii de justiție stă conformitatea cu legea. Ea a reprezentat chiar ideea de justiție la evrei, până la nașterea creștinismului, care considerau că legile sunt o emanație directă a Ființei Supreme. Dar alte popoare, precum grecii sau romanii, care știau că legile sunt date de oameni, nu se temeau să admită că aceștia puteau face și legi rele223. Regulile morale care protejează individul de prejudiciile aduse de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exponențial la infinit) se luptă să îi dea o formă, pentru a putea fi identificat și astfel combătut. În acest proces, fiind cuprins de milă față de propria să creație, Los-Timpul-Imaginația-Geniul Poetic se dezbina (moment în care se naște Enitharmon-Spațiul, ca emanația feminină a lui Los), devenind astfel sclavul acestei creații. Din cuplul Los-Enitharmon (Timp-Spațiu) acum se naște Orc, energia revoluției, spiritul revoltei, care este înlănțuit de o stîncă de către Los, eveniment în urma căruia Orc devine o figură prometeica, iar Los o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este descrisă perioadă preistorica și biblică, povestea Copiilor lui Israel ("Children of Israel") conduși de Moise sub forma lui Fuzon (principiu al focului spiritual), afară din Egipt, impunerea legii mozaice, stabilirea lor în Asia, si crucificarea lui Iisus Hristos. Ahania, emanația lui Urizen, începe prin a fi Plăcere ("Pleasure"), dar sub forță "legii morale" a lui Urizen ea devine păcat (poemul se termină cu cîntul ei de jale). ☼ The Song of Los, 1795; există 6 copii ale acestui poem (avînd 8
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nimic, lăsat în întuneric; și totuși sînt o identitate:/ Doresc și simt și plîng și gem".185 Tharmas are conștiința substanței ființiale infinite percepute că vacuitate. El trăiește într-un anume sens dramă solipsismului romantic raportîndu-se la Enion, propria lui emanație din infinitul-vacuitate al conștiinței lui (acest tip de creație prin emanație a fost îmbrățișat și de Plotin, preluat fiind de la kabbaliști, în speță de la Filon Evreul, care, prin ipoteza emanației excludea posibilitatea unui Dumnezeu imanent, care și-ar amestecă substanță
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
simt și plîng și gem".185 Tharmas are conștiința substanței ființiale infinite percepute că vacuitate. El trăiește într-un anume sens dramă solipsismului romantic raportîndu-se la Enion, propria lui emanație din infinitul-vacuitate al conștiinței lui (acest tip de creație prin emanație a fost îmbrățișat și de Plotin, preluat fiind de la kabbaliști, în speță de la Filon Evreul, care, prin ipoteza emanației excludea posibilitatea unui Dumnezeu imanent, care și-ar amestecă substanță în creație în sens panteist). În acest infinit-vacuum al conștiinței se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
anume sens dramă solipsismului romantic raportîndu-se la Enion, propria lui emanație din infinitul-vacuitate al conștiinței lui (acest tip de creație prin emanație a fost îmbrățișat și de Plotin, preluat fiind de la kabbaliști, în speță de la Filon Evreul, care, prin ipoteza emanației excludea posibilitatea unui Dumnezeu imanent, care și-ar amestecă substanță în creație în sens panteist). În acest infinit-vacuum al conștiinței se revelează identitatea, în sens creștin intersecția celor două (în interfinitudine) însemnînd nașterea persoanei înzestrata cu libertate infinită. Tharmas este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
creație în sens panteist). În acest infinit-vacuum al conștiinței se revelează identitatea, în sens creștin intersecția celor două (în interfinitudine) însemnînd nașterea persoanei înzestrata cu libertate infinită. Tharmas este rădăcina tuturor lucrurilor, ca "putere Părinte", si totusi trăiește dramă solipsismului. Emanațiile lui cad din infinitul spiritului în finitate, devin "desfrînate" prin cunoașterea 186 libertății nemărginite. Astfel, Enion nu se poate întoarce o dată ce a găsit Păcatul, adică moartea (nemișcarea din concepția lui Böhme), din sufletul tainic al celui iubit, din adîncurile întunecate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nemăsurata esență"188). Enion tinde să se întoarcă în "nonexistența" și abia acum se obiectivează Spectrul lui Tharmas că "Moarte Veșnică"189. El nu existase înainte, ținînd, prin definiție, de nonexistență-negație. Mai mult, în concepția lui Blake, Spectrele nu au Emanații 190, deci sînt incapabile de a crea (sînt de rangul Devoratorilor), pentru ca le lipsește ființialitatea creată capabilă la rîndul ei să creeze, cum, de exemplu, Vala, emanația lui Luvah, se întreabă: De ce, iubind, creat-am iubire?"191. Ea însăși, ca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prin definiție, de nonexistență-negație. Mai mult, în concepția lui Blake, Spectrele nu au Emanații 190, deci sînt incapabile de a crea (sînt de rangul Devoratorilor), pentru ca le lipsește ființialitatea creată capabilă la rîndul ei să creeze, cum, de exemplu, Vala, emanația lui Luvah, se întreabă: De ce, iubind, creat-am iubire?"191. Ea însăși, ca zeița a Naturii, Natura însăși, a fost creată din iubire, Luvah fiind "Prințul Iubirii". Chiar și Urizen este înspăimîntat de marea atracție a vidului cosmic care tinde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prea departe și totuși prea aproape: "Unde ești, Enion? [...] prea departe,/ Și totuși prea aproape".194 Enitharmon deopotrivă, ni se spune, a fost cîndva chip de cristal: "acea cîndva senină-nfățișare de cleștar dumnezeiesc de limpede"195. Ea este spațiul, emanația lui Los (timpul)196. Astfel, spațiul veșniciei, care nu poate fi decît o dimensiune a spiritului, este de așa natură, încît "dintr-o dată" poate fi văzut totul. Această concepție a purității spațialului din veșnicie se întîlnește și la Böhme și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]