7,305 matches
-
fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. Art. 429 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de „Crucea Roșie” sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Art. 430 Genocidul (1) Săvârșirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial său
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
inadmisibile în justiție, drepturile și acțiunile tuturor resortisanților părții inamice sau ale unei părți importante a acestora, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 434 Infracțiuni de război contra operațiunilor umanitare și emblemelor (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internațional: A) declanșează un atac împotriva personalului, instalațiilor, materialului, unităților sau vehiculelor care participă la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de menținere a păcii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
calitate. În timp ce morala creștină cuprinde un set valoric complex, rafinat și extins, morala socială contemporană scade pe măsură ce omenirea evoluează tehnologic, dar involuează valoric, având tendința nefastă de a le înlocui și pe cele puține care au mai rămas, cu nonvalori, embleme ale păcatelor de care am discutat în cadrul capitolelor anterioare. Faptul raportării la criterii valorice diferite este pe deplin relevat și de modalitatea prin care au fost grupate infracțiunile în Codul penal față de poruncile din Decalog și păcatele interzise prin acesta
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de efectul scontat și foarte stăpân pe efectul special de sprân ceană pe care-l deține. O să se miște puțin în scaunul lui din piele veritabilă și o să mă întrebe arogant cum adică. Adică o mașină a morții care poartă emblema Nissan. Aici va urma o pauză scurtă și apoi gura de sub sprânceana călătoare o să adauge hm. Nu prea cred. Iar eu spun, chiar acum, exact același lucru. Hm. Nu prea cred că motorul unui Nissan poate fi atât de silențios
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
călătoare o să adauge hm. Nu prea cred. Iar eu spun, chiar acum, exact același lucru. Hm. Nu prea cred că motorul unui Nissan poate fi atât de silențios. Așa că de-aia mașina asta n are nici o siglă. Nici un logo. Nici o emblemă. Cum vrei tu să-i zici. Părerea mea e că motorul mașinii s-a calat. Motorul a murit complet atunci când șoferul a pus frâna aia îngrozitoare. Da. E mai bine așa. Oricum e mult mai plauzibil. Și iată, stimați telespectatori
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
să vedem. Citește cele opt mesaje, cu toate că deja știe ce anume conține fiecare dintre ele. Nu uita de bla bla bla. Textul e atașat. Etcetera. Trec cinci minute, purtând șepci pe cap, și pe fie care șapcă stă câte o emblemă, cusută în relief. Google, Yahoo, Facebook, Twitter, YouTube. Deja totul a fost citit și înțeles, și lumea e aceeași și nimic nu s-a schimbat. Planeta a rămas indiferentă. Puțin îi pasă planetei că el a avut un coșmar. Stă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
vine că o replică dată românului “Sunt o babă comunistă”, publicat de scriitorul Dan Lungu. JorjIoan Georgescu nu ascunde nicio secundă acest fapt ci anunță de la bun început, în prolog, că misiunea moșului burghezo-mosier este aceea de a convinge babă ( emblemă pentru întreaga clasa muncitoare nostalgic-comunista) de efectele nocive ale orânduirii comuniste. Scriitorul abordează aici piesă de teatru că gen literar permisiv în realizarea unui pamflet politico-social (tragi-comedie, pe alocuri dramă), folosind în mod conștient, cu rolul de a-și exprima
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
dintr-un brâu al bisericii Trei Ierarhi. A fost păstrată cu sfințenie, a fost în refugiu în Transilvania, a stat în magazie, în pod, a rezistat că și noi și acum e că noua. Mi-e dragă, căci e o emblemă care arată de unde vin, ce sunt, ce au fost cei care m-au precedat, care au luptat și suferit pentru România Mare și unde mă voi duce eu. E aleasă de tatăl meu și e ce a rămas de la el
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
CIO a decis să permită RDG-ului să participe la Jocurile din Mexico City cu propria sa echipă. Pentru a evita orice conflict ulterior, RDG și RFG au avut aceeași uniformă, același imn național, iar drapelele lor au avut ca emblemă cele 5 inele olimpice. Recunoașterea Comitetului Olimpic al RDG-ului a fost o victorie la nivel diplomatic. b) în decembrie 1966, 32 de țări africane au creat „Consiliul Suprem al Sportului”. Reprezentanții lor erau hotărâți să folosească toate mijloacele posibile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
126 au fost: un film publicitar pentru fabrica de bocanci de schi Henke și o reclamă pentru cafeaua Aroma. [...] El își negocia de multă vreme talentul de schior, dar Brundage a vrut să-l împiedice s-o facă și sub emblema olimpică.”80 „Vreme de decenii CIO nu a dorit să renunțe la regulamentul privind amatorismul și l-a înlocuit cu un alt concept, acela de admisibilitate. Nu se va permite ca banii să conteze înaintea oricărei motivații nobile - se spunea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în cadrul Mișcării Olimpice: CIO, CNO și OCOG. Tradițional, companiile sunt licențiate de CNO sau OCOG pentru a crea relații cu echipele olimpice ori cu JO. Aceste companii plătesc un procentaj mare, de obicei între 10-15% pentru dreptul de a folosi emblema națională ori a Jocurilor pe produsele lor. Aceste produse au de obicei, un caracter comemorativ, de festival, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 179 precum: ace de cravată, tricouri ale echipelor participante, șepci de baseball. Viitorul licenței
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu caietul de schițe, cu imaginația, cu computerul, să începi să schițezi ceva modele de mobilier rustic, de sticle pentru sucuri și afinată, de borcane pentru dulcețuri, zacuști, de etichete. Ar mai fi nevoie, fata tatii cea isteață, de o emblemă a Cooperativei, ceva "eco", care să atragă privirile și buzunarele cumpărătorilor. Tată, vino să te sărut! E minunat ce-mi ceri și dacă mi-l împrumuți pe Toni o să trecem imediat la treabă. N-a fost nevoie să i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fasonate... Mai erau sticle și borcane, mai mari, mai mici, nimic de forma obișnuită a unei sticle sau a unui borcan. Totul era artă, artă și naivitate caldă, adevărată, îmbietoare. Mai erau etichetele, care de care mai ingenioase. Și, ca "emblemă" a produselor Cooperativei, Ana desenase un brad înalt, verde, sănătos, pe ramurile căruia își găsise loc un cocoș de munte falnic, cu pene verzi-albastre strălucitoare, mărgele roșii în jurul ochilor și ciocul îndreptat spre înalt, trâmbițând BUCURA! Printre "reclame" apărea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
avut un ecou în Italia. Un gînditor nu există decît în măsura în care supraviețuiește în memoria altora. Fără o asemenea amintire retrospectivă a cărei expresie finală să culmineze într-un șir de studii exegetice pe marginea filozofiei sale, Noica ar rămîne o emblemă cu care am ști să ne învesmîntam în clipele festive, pentru a-l uită de îndată ce, somați de exigențele vieții, trebuie să ne întoarcem cu picioarele pe pămînt. Colocviul de la Romă nu a fost festiv și nici fastidios. A fost cordial
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
Ion Cucu, ne-a introdus în universul lui, în delicatețea și sensibilitatea unui om care a avut harul intuiției detaliului, al proporțiilor, al unui soi de ludic al acestora și al felului în care alcătuiesc un chip, devenit, apoi, o emblemă. Ion Cucu a făcut portrete uluitoare ale marilor noștri scriitori. Perspective și ipostaze ce pot vorbi, inepuizabil, despre cel privit. Despre momentul vieții sau al creației, despre anturaj, despre călătorii, despre ridicol, despre tristeți, melancolii și extaz. Despre lumini și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
un scenariu analitic complex, într-o demonstrație angajată: În alte două împrejurări, asociate la distanță de o simetrie secretă, urmele și chipul nu mai apar înscrise în contrapunct ironic, ci converg pentru a alcătui imaginea și deviza verbală a unei embleme care încifrează ființa în perspectiva morții, adică a speciei supreme a anonimatului. Cea dintâi, decapitarea în 1649 a regelui Carol I Stuart, este numai sugerată de cuvântul Remember, ultimul rostit de rege pe eșafod și pe care Aubrey de Vere
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
să nu emane dintr-o realitate de ordin fizic. Faptul că acest om cu cap de măgar e o asemenea realitate, a confirmat - de fapt - istoria ultimilor 50 de ani. Și o va confirma, în continuare, fiindcă trăim sub aceeași emblemă. Nivelul la care o icoană nu poate fi maculată Între falsa sfințenie și autenticitatea demonică, spre ce înclini, ce alegi? Eu cred că dacă icoanele plâng, nu mai sunt false. în roman spun că au fost falsificate, dar puterea pe
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Elena Lazăr La jumătatea anului 2007, sub emblema unei cunoscute edituri ateniene, Sokoli, a apărut, cu sprijin ieșean, un volum al cărui titlu pare să fi fost anume ticluit de Nichita Stănescu, de unde a fost împrumutat, pentru a merge drept la inima cititorului grec. Antologatorul și traducătorul volumului
Poeți români traduși în grecește by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8850_a_10175]
-
modelat de o desolemnizare, de o depoetizare, de o complicitate cu "miracolele" neomologate ce ne împresoară: "Ninge peste această localitate idilică despre care / se spune că ar avea și un telefon.// cît de frumoasă este iarna la noi în Balcani / emblema ei e șoricul de porc // stau la fereastră și privesc țurțurii de gheață / iată-mă iarăși în colivia copilăriei / cînd mîncam compot de prune afumate și doream / să ajung ofițer de marină // acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
o baracă de scânduri cu o firmă soioasă / și-n trei zile orașele vor duhni a vanilie și a porturi deschise". Cititorii din epocă ai acestui poem înțelegeau prea bine că vanilia nu era un simbol al exoticului, ci o emblemă a libertății. În 1983, când citeam aceste versuri, credeam , împreună cu autorul lor, că un ziar liber ar putea schimba soarta unei țări. Absența libertății (de expresie și de mișcare) era atât de apăsătoare încât ne închipuiam că prezența ei ne
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
prozele ce respiră aerul interbelic (sau al unor epoci mai vechi, rămase pe pânză) și mai apăsat în cele având ca materie problematică supraviețuirile în anii comunismului. Are dreptate Adina Kenereș, în scurta și expresiva ei introducere: "Dincolo de autor și emblemă feminină, în paginile de față se regăsește acum plenar lumea anilor '80, cu multe din cotloanele sale în care mai pâlpâia - umilă și totuși sălbatică - viața". Singura adăugire ce trebuie făcută e una de extensie temporală: nu numai anii '80
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
feței. Brand ne dă un Eminescu idealizat."4 Această informație ne-a dus cu gândul la o carte poștală ilustrată (11 x 16 cm), din colecția noastră, ce-l reprezintă pe Eminescu în medalion oval și care pe spate poartă emblema "Bernhard Brand Pictor și Photographe in Iassy" (foto. 2a-b). Din primul moment, ne-am dat seama că avem în față un exemplar din acea "întreită edițiune fotografică" despre care se vorbește în amintita notă. Dar ceea ce ne-a trezit un
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
ale cărei fruntarii, tot mai îndepărtate, semnificau, totodată, o lărgire a propriilor repere, teme, abordări lirice. O trăsătură comună poemelor, de o mare varietate imagistică, tematică, retorică, din volumul Bătrânul Werther, este vastitatea peisajului referențial, savurată de poet ca o emblemă a opulenței vieții. Ioan Flora rezistă cu greu inventarierii exhaustive a lumii materiale, care-l încântă printr-un neistovit spectacol (a se vedea poezia Labirint). Exuberanța spațiului presupune aplecarea, cu o dispoziție egală a spiritului, asupra unor toposuri geografice ori
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
Probabil că sursele cele mai apropiate și mediatorii cei mai creditabili - dar nu dominatori sau dictatoriali - pentru o bună înțelegere a Eclecticii sunt volumele teoretice ale unor Guy Scarpetta (Elogiu cosmopolitismului) ori Pascale Casanova (Republica mondială a literelor). Iarăși probabil, emblema acestui demers are ceva din naturalețea oarecum postcolonială a afirmației lui Andrei Codrescu, din finalul celebrului său film, Road Scholar : "America e un lucru indian. Dar nu mai puțin un lucru românesc." Europa lui Decuble e latină. România lui, un
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
decorativă și cea a broderiei în piatră ating paroxismul. Capodoperele acestui stil sunt asaltate astăzi de cohorte de turiști: Mănăstirea Jerônimos din Belém (numele lusitanizat al Bethleemului, purtat de suburbia din vestul Lisabonei), în vecinătatea Turnului - Torre de Belém - devenit emblemă națională; Mănăstirea Batalha; fortăreața templierilor din Tomar; Palatul regal de la Sintra; Mănăstirea Madre de Deus, transformată în Museu do Azulejo (faianța preponderent alb-azurie ce decorează interioarele și exterioarele atâtor edificii portugheze). Aflai recent că turiștii dublează anual populația de zece
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]