1,692 matches
-
comunicare. Ulterior, vom privi chestiunea din perspectiva cititorului, receptor al mesajului literar. O tipologie textuală, cum este cea sintetizată de Paul Cornea, asupra căreia ne oprim, are drept punct de plecare ideea că, în stabilirea unei comunicări, esențială este intenția emițătorului. Astfel, un locutor poate urmări să realizeze o comunicare eficientă (să spună ceva "adevărat"), să instaureze o comunicare prezumtivă (să spună ceva "născocit") ori să experimenteze resursele limbii înseși. Aceste atitudini comunicative determină constituirea unor modalități ale textualizării concretizate în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii ar fi utilizarea verbelor care descriu procese interioare, aplicate unor persoane diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ceea ce este fapt literar pentru o epocă, va fi un fenomen lingvistic ținând de viață socială pentru altă epocă și invers, conform sistemului literar în raport cu care se situează acest fapt"76. Așadar, literaritatea textelor este marcată de confruntarea dintre scriitori (emițători) și cititori (receptori). Motorul evoluției este tocmai negarea gustului artistic dominant, a așteptărilor create în cititor de tradiția literară. Evoluție literară înseamnă dizolvare continuă a principiilor deja automatizate ale construcției poetice, acționată de principii de construcție noi, opuse celor deja
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și pe cel al unităților din zonă”. La ordinele comandantului sovietic, pentru a limita cât mai mult toate căile informative ale principalului organism informativ românesc, la jumătatea lunii septembrie 1944, au fost închise și au fost sigilate toate receptoarele și emițătoarele radio ale SSI-ului, transferat la Ministerul de Război, sub denumirea Serviciul de Informații. Fluxul acțiunilor informative cu exteriorul practic a fost neutralizat, dacă nu chiar anulat, prin întreruperea bruscă a legăturilor radio. Pentru zona interioară fluxul a fost total
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lipsă de senzațional, dezvăluirile WikiLeaks în România au fost asimilate rapid de organismul grav bolnav al vieții noastre publice. I-au preluat tot așa la grămadă, predicatele, unghiurile, abuzurile și stridența. Este normal că temele au fost clasificate, în funcție de interesele emițătorului, prioritățile de publicare au fost făcute după culoarea politică a conținutului. Este clar, că vorbim doar despre documente clasificate „confidențial" și nicidecum despre cele „strict secrete", pe care americanii le țin sub șapte lacăte. In lipsă evidentă a acestora din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit, gesturi, expresia feței, poziția corpului, etc.); - incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit, gesturi, expresia feței, poziția corpului, etc.); - incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite persoane. - recepție a mesajelor - tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; - ignorarea informațiilor care sunt în dezacord cu ceea ce cunoaștem; - evaluarea subiectivă de către receptor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera epică; personajele dramatice (instanțele comunicării teatrale), întruchipate scenic de către actori; eul liric, în ipostaze
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul în care selectează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul în care selectează cuvintele, prin corectitudinea enunțurilor, prin ritmul vorbirii, ton etc., se dezvăluie informații despre: gradul de instruire, informația culturală sau de specia litate, prefe rințele, stările psihice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale unor relații sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat (reprodus integral sau parțial/parafrazat.) [Iubirea este cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma și Voltaire: „Nu poți iubi ceea ce nu cunoști“. Eu consider că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile emițătorului, prin selectarea celor mai potrivite mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri, forme, structuri). Precizia vizează coeziunea textului, realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor sau a sentimentelor. Lipsa preciziei are ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate și folosite posibilitățile expresive ale limbii în comunicarea cotidiană sau în cea artistică; opțiunile stilistice ale emițătorului se manifestă concomitent pe cele două axe ale limbii, prin posibilitatea selectării anumitor termeni din serii sinonimice multiple și prin posibilitatea combinării cuvintelor în sintagme, enunțuri, structuri textuale personalizate. Stilul individual al fiecărui scriitor se definește prin mărci ale identității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
caracter eterogen din punct de vedere stilistic, apelând la forme discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]