2,028 matches
-
riguros e articolul 11 din Declarația drepturilor omului, care nu separă principiul de complicațiile sale: "Orice cetățean poate vorbi, scrie, tipări liber, cu condiția să răspundă dacă a abuzat de această libertate în cazurile specificate de lege." Libertatea mea de emițător nu e niciodată simplă, nici totală, ci condiționată întotdeauna de libertatea aproapelui meu, desigur, dar și de alți factori obiectivi, supraindividuali. Nu întîmplător în toate convențiile internaționale de pildă, Convenția europeană a drepturilor omului -, în același paragraf al aceluiași articol
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
totuși, mi se pare, să-și afle legitimitatea într-un domeniu în care cuvîntul barbarie capătă sens, și anume pragmatica discursurilor, care fixează puțin sau mai deloc regulile jocului politic. Este o polaritate recunoscută de lingviști că, în enunțarea orală, emițătorul gravitează în jurul receptorului, în timp ce, în scris, receptorul gravitează în jurul emițătorului. De unde două cîmpuri de gravitate, cum ne-o indică Bougnoux: într-unul, auditoriul transformă în satelit emițătorul; în celălalt, mesajul solar își transformă în satelit cititorii. Adică oralitatea ascunde, tehnic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
regulile jocului politic. Este o polaritate recunoscută de lingviști că, în enunțarea orală, emițătorul gravitează în jurul receptorului, în timp ce, în scris, receptorul gravitează în jurul emițătorului. De unde două cîmpuri de gravitate, cum ne-o indică Bougnoux: într-unul, auditoriul transformă în satelit emițătorul; în celălalt, mesajul solar își transformă în satelit cititorii. Adică oralitatea ascunde, tehnic vorbind, o fatalitate tribală și demagogică, o pantă către facilitate și complezență, o politizare a adevărului și a corectitudinii, a cărei ilustrare o putem afla, plăcută sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
marketing clasice, ci de a Înțelege din interior clienții și utilizatorii, punându-se În locul lor. Ar fi o greșeală ca instrumentele de comunicare să fie considerate a priori ineficiente, pentru că eficacitatea lor rezultă În primul rând dintr-o rezonanță Între emițător și receptor, fără de care nimic nu se Întâmplă. Președintele Moruta consideră că ține de responsabilitatea managerilor de resurse umane să creeze condițiile care vor elibera creativitatea fiecăruia. Egalitatea oamenilor se situează la nivelul potențialului lor, iar situațiile În care ei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ajungă la o corespondență Între datele emise și capacitățile celor care receptează mesajul transmis, prevenindu-se astfel posibilele distorsiuni Între comunicare și recepție. Întotdeauna elevii sun nevoiți să „decodeze” ceea ce li se comunică, pentru a putea găsisensul exact atribuit de emițător cuvintelor și expresiilor sale (Leroy, 1974), obligând profesorul să țină neapărat seama de propriile lor posibilități. Cu cât dispun de o experiență mai bogată, cu atât el are șanse mai mari să stabilească o comunicare efectivă cu interlocutorii săi. Este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
comunicării, poate fi : poruncă, provocare, îndemn, sugestie, ordin, sfat, rugăminte, capitulare etc.; b. perspectiva telegrafică asupra comunicării este înlocuită de modelul interactiv, care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca urmare, mai vechea atribuire ce acorda rolul de emițător profesorului și pe cel de receptor elevului/elevilor, devine discutabilă; c. analiza exclusivă a informațiilor codificate prin cuvânt și, deci, centrarea pe mesajele verbale, pierde tot mai mult
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
b. perspectiva telegrafică asupra comunicării este înlocuită de modelul interactiv, care analizează actul comunicativ ca o relație de schimb între parteneri care au, fiecare, simultan, dublul statut de emițător și receptor. Ca urmare, mai vechea atribuire ce acorda rolul de emițător profesorului și pe cel de receptor elevului/elevilor, devine discutabilă; c. analiza exclusivă a informațiilor codificate prin cuvânt și, deci, centrarea pe mesajele verbale, pierde tot mai mult teren în fața cercetării diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu sunt vizate expres de emițător și care, cu atât mai puțin, sunt destinate procesului de învățare dezvoltat de receptor. Spre exemplu, constatarea lipsei cretei și buretelui în momentul transcrierii la tablă a textului tocmai citit, îi prilejuiește profesorului o paranteză-remarcă la sistemul eficient al retroproiectorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicării didactice, (fb) poate fi privit ca fiind comunicarea despre comunicare și învățare. Aceasta se explică prin faptul că actul didactic impune existența a două (fb)-uri, diferite prin sens și funcție. Un prim (fb) aduce informații de la receptor la emițător Ă este convențional numit (fb) I Ă și reglează activitatea de transmitere a informațiilor. Al doilea (fb), oferit de această dată de emițător receptorului Ă numit (fb) II Ă, are drept scop să regleze activitatea dominantă a celui din urmă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a două (fb)-uri, diferite prin sens și funcție. Un prim (fb) aduce informații de la receptor la emițător Ă este convențional numit (fb) I Ă și reglează activitatea de transmitere a informațiilor. Al doilea (fb), oferit de această dată de emițător receptorului Ă numit (fb) II Ă, are drept scop să regleze activitatea dominantă a celui din urmă. În cazul comunicării didactice, dominantă pentru receptor este activitatea de învățare. Dacă (fb) I poate fi întâlnit în orice tip de comunicare umană
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în orice tip de comunicare umană, (fb) II este propriu într-o comunicare ce vizează expres învățarea sistematică. Necesitatea, importanța și funcțiile celor două (fb)-uri decurg din dublul statut al emițătorului și receptorului în situațiile didactice. În aceste cazuri, emițătorul nu este doar sursă de informații (Ei), ci și educator (Ee) Ă (persoană care vizează o transformare a receptorului pe baza informației pe care el o furnizează). Profesorul nu comunică doar pentru a informa, ci pentru a crea premisele unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Aici intervine, ca mijloc indispensabil de orientare a actului de învățare, (fb) II. Schematic, în prezentarea lui R. Mucchielli (1992, p. 28), comunicarea apare ca în figura nr. 1. Figura 1 Ă Sensul feed-back-urilor în acțiune didactică Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite (simultan sau succesiv), prin cele două (fb) amintite, se referă la: • obstacolele comunicării/învățării; • personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; • gradul de adecvare al mesajului/învățării (Mucchielli, R., 1982; Ungureanu, D., 1994). Dacă situația comunicării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
niveluri ierarhice dispun de informații bogate cu privire la problemele sau fenomenele în studiu. 11. 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional Distorsiunea constă în modificarea parțială, neintenționată a conținutului, a mesajului unei informații pe parcursul culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu persoana care deține rolul. Conflictul de rol se poate manifesta simultan la mai multe nivele, constituind un factor serios de stres la locul de muncă (cf. McCormick și Ilgen, 1995). Conflictul de rol intraemițător se produce atunci când un singur emițător de roluri oferă așteptări incompatibile celui care ocupă postul. De exemplu, șeful se arată îngrijorat de starea de sănătate precară a subordonatului și îi sugerează să nu mai facă exces de efort, iar o oră mai târziu îi predă un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
urmări navele de război americane prin interceptarea semnalelor electronice de rutină (ca, de exemplu, cele radar) emise de nave din largul mării 73. Cu toate acestea, activitatea de culegere a informațiilor prin mijloace electronice nu presupune doar detectarea prezenței unui emițător. De exemplu, prin interceptarea unui semnal-radar, se pot determina diverse caracteristici de funcționare a radarului, ca, de exemplu, raza de acțiune (ce suprafață poate scana dintr-odată) și aria sa maximă de acoperire. De exemplu, aria de acoperire a unui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
De notat în acest sens că și tăcerea și nemișcarea constituie un semnal; ele „vorbesc”, cum se spune. În atribuirea de înțelesuri și interpretarea respectivelor mesaje pot interveni însă o serie de distorsiuni legate atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să se traducă în conduite. Față de acest model clasic, cercetările ulterioare au adus o serie de dezvoltări, așa cum am văzut, mai ales pe linia medierilor cognitive. De la expunere până la materializarea în acțiuni, anumiți factori blochează și distorsionează poziția promovată de emițător. Pe bună dreptate, J. Kapferer (2002), într-o carte dedicată special căilor și mecanismelor persuasiunii, fructificând rezultatele experimentelor și teoretizărilor de până în anii ’70, alocă un spațiu extins problemei persistenței schimbării. El face observația că, pe de o parte, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semnelor, concepția binară), comunicarea nonverbală este analogică, întrucât prin gesturi și alte mijloace kinestezice suntem mai aproape de redarea caracteristicilor fizice ale obiectelor și mai cu seamă a relațiilor dintre ele (vezi, pe larg, Winkin, 2001). 2) Existența codurilor comune între emițător și receptor, altfel mesajul neputând fi descifrat, citit. Comunicarea verbală obișnuită nu ar fi posibilă dacă nu am înțelege cuvintele unei limbi naturale. Matematicienii pot comunica între ei, fiindcă folosesc simboluri al căror înțeles este același pentru toți, cei neinițiați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă la un anumit receptor și să fie înțeles într-un anumit fel. Desigur, acest lucru nu se realizează întotdeauna, mesajul putând fi recepționat de o altă țintă, uneori de una total nedorită (vezi cazurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
termenului „comunicare” și, mai ales, a verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
3. Teorii ale comunicării 24 1.4. Principii și funcții ale comunicării. Competența de comunicare 40 Rezumat 43 Exerciții și teme de reflecție 43 Scenariu: Probleme de comunicare 44 Întrebări 45 Capitolul 2 Elemente componente ale comunicării 47 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională 48 2.2. Mesajul - element-cheie al comunicării 54 2.3. Feedback, canal și context în comunicare 58 Rezumat 70 Exerciții și teme de reflecție 71 Scenariu: Managerul străin 72 Întrebări 72 Capitolul 3 Formele comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
plan, cel instrumental, rezultatul fiind o definiție directă și focalizată a comunicării; spre exemplu, „comunicarea este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente” (Hybels, Weaver, 1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” (Baron, 1983, p. 313) ori „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că, în definirea comunicării, „este important să notăm ce este transmis
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că, în definirea comunicării, „este important să notăm ce este transmis prin comunicare (...) opinii, predicții, sugestii, idei, toate sunt cuprinse în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diferitele științe care utilizează, în mod adaptat la necesitățile proprii, comunicarea. Figura 1. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Shannon și Weaver • Modelul lui Andersch, Staats și Bostrom (figura 2) ne introduce o altă arie de observație asupra relației dintre emițător și receptor în comunicare: autorii fac apel la o imagine circulară a comunicării. Se cuvine, de asemenea, remarcat faptul că emițătorul și receptorul nu sunt separați în detalierea grafică a acestui model, fiind evident spațiul de continuitate, care propune o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]