499 matches
-
termenii lui Julien Benda), și asta din cauza unei neputințe spirituale și nu a faptului că orientarea lor politică ar fi blocat și distrus posibilitățile spirituale. Îmbibată aproape integral de politic, politicianistă, dacă formulăm mai exact, noua generație transformase strada, prin empirismul ei politic, în singurul lucru important. Într-o asemenea Românie, în mare parte devitalizată, alături de cultul puternic al iraționalului, Cioran voia instaurat și cultul irațional al puterii. I se părea, în 1934, că românii nu aveau voința implacabilă de a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o știință mai bună, adică spre un concept ideal pentru știință. Totodată, această proiecție joacă rolul de a sistematiza pe linie pozitivistă datele empirice. Tocmai printr-o astfel de "idee regulativă", istoria ca știință dobândește "mai multă libertate în direcția empirismului", observă Schnädelbach 67. Avem aici o certă încercare de depășire a pozitivismului riguros printr-o opțiune de factură romantică. Sau măcar o tentativă de împăcare a celor două tendințe, așa cum se întâmplă în cazul lui Dilthey. Totuși, experiența scientistă pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
implicit, a unui demers pur inductiv în științele spiritului. (Încercări de a elimina "preconceptele materiale despre obiect" vor face ulterior Windelband și Rickert 122.) Aceste teme confirmă relația lui Dilthey cu apriorismul și cu tradiția filozofiei transcendentale, îndepărtându-l de empirism. Așa cum vom vedea, în viziunea transcendentală există trei factori: faptele, condițiile și construcția teoretică, sau în termenii lui Blaga "fenomenele", "ideea anticipată" ("ideea regulativă", cum o numea Schnädelbach referindu-se la Dilthey) și "construcția creatoare" (vezi II, 2Bf). Faptul că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
convinge de existența unei asemenea continuități este suficient să privim șirul reprezentanților fiecărui tip de Weltanschauung. Putem vorbi în acest caz despre o continuitate tipologică. Prima dintre aceste paradigme este materialismul, numit și naturalism. El a condus la pozitivismul și empirismul modern 179. Printre reprezentanții lui care pun preț pe categoriile intelectului -, Dilthey îi enumeră Democrit, Lucrețiu, Epicur, Hobbes, Hume, enciclopediștii, pozitiviștii, Comte, Avenarius și Mach. Aceștia derivă analitic viața spirituală din natură, propunând o perspectivă cauzală, mecanică. Ei concep lumea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert Gagné. Într-adevăr, în anii ’70, cercetările curriculare moderne au continuat, ignorând cu superbie criticile din ce în ce mai virulente. Curentul „științific”, bazat pe principiile empirismului behaviorist și ale raționalismului tylerian, a avansat imperturbabil în direcția fundamentării unei științe a instruirii și a curriculumului similară cu Naturwissenschaften. A fost deceniul cercetărilor educaționale „riguroase”, al lucrărilor înțesate cu scheme, grafice, tabele și analize matematice sofisticate. Cultul măsurării
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inefabile” și a „fenomenelor originare” ale formării personalității umane. Exploratorii acestei dimensiuni educaționale au stăruit asupra rafinării metodei și au studiat probleme precum: problema predicției fenomenologice în educație; calitatea experiențelor pedagogice originare și a experiențelor pedagogice secunde; raporturile fenomenologiei cu empirismul; activismul conștient în educație; experiențele educaționale ca experiențe trăite; curriculumul ca știință a cursului vieții; limbajul teoriei curriculumului; dimensiunile etice ale educației și curriculumului; reconceptualizarea fenomenologică a teoriei curriculumului și a cercetărilor curriculare; convertirea autobiografiei și a dialogului în tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a acestuia, apărută (n principal ca o critică a individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet(ți ale teoriei sociale (( politice marxiste. Alături de cele două forme amintite a ap(rut de asemenea un corp de analize (( teorii politice numite "comunitarism
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
stă în putere și nu ce se află în iluzii. Iar aceasta ar fi o nouă spiritualitate europeană. O orientare periculoasă, după cum s-a văzut, deoarece tocmai pe nesocotirea legilor s-au ridicat hitlerismul, fascismul, comunismul. Românismul reprezenta realismul social, empirismul, refuzând planurile preconcepute și împrumutate de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au fost publicate studii despre eficiența profesorului, care au sfârșit prin a avansa concluzia că nu există decât o corelație extrem de slabă între variabilele legate de comportamentele profesorilor și reușita elevilor (Robinson, 1984). Acestea sunt, desigur, excepții apărute dintr-un empirism extremist. Dimpotrivă, în capitolul de față vom analiza profesorul din punctul de vedere al impactului său asupra performanțelor școlare ale elevilor. 1. Meseria de profesortc "1. Meseria de profesor" Statutul social al profesorului în societatea contemporană pare să fie statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru Moldova și respectiv 70% pentru Oltenia+Muntenia+Dobrogea. Echilibrul este oferit pentru zona Transilvania+Banat, care are doar 44% parteneriate încheiate, dar se apropie foarte mult de procentajele pentru celelalte aspecte urmărite în cercetare, sunt extrem de apropiate, ceea ce înseamnă empirismul acestor calcule. Adică, pentru zona Transilvania+Banat există 44% parteneriate, dar avem și 44% DGASPC pentru această zonă care au locașuri de cult și mai există și 31% post de preot în cadrul DGASPC. În schimb, pentru zona Moldova sunt 75
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ins), execptând cazul în care reușești s) faci acest lucru într-un mod inteligent, vei sfârși prin a descrie, nu și explică. Astfel, James Conant definea odat) știință că pe ,,un angajament dinamic, direcționat c)tre sc)derea gradului de empirism implicat în rezolvarea problemelor” (1952, p. 62). Un model al unei teorii va fi cam tot atât de desprins de realitate, pe cât este și teoria pe care o reprezint). În construirea modelului unei teorii, se caut) moduri sugestive de a descrie teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de realitatea practicii internaționale, și s) dezvolte conținutul empiric al studiilor lor. În contrast, științele naturii au progresat de-a lungul mileniilor, îndep)rtându-se de experiență imediat), aducând la îndeplinire aspirația lui Conant, anterior menționat), de a reduce ,,gradul de empirism implicat în rezolvarea problemelor”. Cercet)torii științelor naturii aspir) c)tre elementele simple: unit)ți prime și teorii elegante care s) le expliciteze. Cercet)torii politicii internaționale își complic) studiile, pretinzând c) identific) din ce in ce mai multe variabile. Obiectele de studiu ale
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sunt de acord cu acest mod de a percepe lucrurile. De ce ? Pentru că în general ei văd credința personală ca pe o frână în cercetarea și înțelegerea empirică a unei probleme. Or, așa după cum remarca la un moment dat Clifford Geertz, „empirismul” pentru un cercetător și utilizarea sa în domeniul credinței țin mai mult de psihanaliza individuală decât de metodologie (Geertz, 1992 : 113). Nu am încercat să reneg sau să cenzurez propriile mele trăiri religioase, neliniști sau neputințe. Din contră, le-am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi în nici un caz abstracție umană, întrucît ea este rezultatul unei operațiuni exercitate de Creator și nu de om. În acest fel, consideră comentatorii, Rosmini crede că a salvat realismul compromis de Kant, eliberîndu-l de ceea ce a mai rămas din empirism. Un asemenea demers îi permite roveretanului să-și edifice acel fundament de care Kant era lipsit. "În ideea de existență, spune și Vito Galati, apreciind contribuția rosminiană, nu e numai o reducere la un principiu de coerență. Ea este, dimpotrivă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ex.: materia și spiritul, corpul și sufletul, binele și răul) 11. eclectism = curent de gândire neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii; ignoră teoria și neagă abstracțiile 14. enciclopedism = sistemul și principiile enciclopediștilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII) 15. epicureism = doctrină materialistă a lui Epicur, filozof grec (337-270
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai mare decât cea a bărbatului indică dimensiunea primitivității sale, a unei mai mari apropieri de lumea animală, adică o formă de atavism. D-nul Turtu- reanu se pronunță însă en connaisseur asupra chestiunii, un om format la școala unui empirism care nu are nevoie de documentare. „Așa, femeile rabdă mai mult, sunt mai piloase decât barbații. Dintre bărbați, bulgarii întrec pe toți la răbdare ; mai puțin ca toți rabdă țiganii și țigancele mai puțin de cât toate : cum le strângi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a fost rezervat aproape în exclusivitate a fost asistența socială. Reușita lor se datora și progreselor evidente făcute de România întregită pe tărâmul organizării științifice a asistenței sociale. Dacă o atare activitate a fost lăsată, înainte de primul război mondial, pe seama empirismului filantropic, după 1920, statul va lua asupra sa această responsabilitate, creând Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Ministerul va avea o direcție specială pentru asistență socială, incluzând aici și asistența victimelor de război. Potrivit Legii sanitare și de ocrotire din 1930
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale la empirismul conținuturilor lor. Teoria afacerilor etice Ce ești, la urma urmei, te privește doar pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea privește pe toți40. Globalizarea economică și mai ales dimensiunile consecințelor acestui proces au focalizat atenția lumii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
latinitatea și autohtonitatea ei, cât și în evoluția globală a limbajului și a limbii de la ceata antropoidelor la colectivitatea umană modernă. Înscrierea limbii române în globalitatea fenomenului lingvistic presupune o filozofie aptă să înlocuiască principiile neogramatice care au înfundat în empirism îngust, în apriorism și misticism originea limbii române, originea limbilor indoeuropene și originea limbajului uman. Problema originii limbajului poate fi rezolvată prin perceperea omului ca rezultat al evoluției speciilor. Primul pas l-a constituit diversificarea mamiferelor în era terțiară, care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ale posibilității reale ale științei, deci ale obiectivității totale și ultime a concluziilor asupra legităților materiei, spațiu, timp, cauzalitate, substanță și altele, un Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, până la mai apropiații de noi Nietzsche și Heidegger. Idealismul german, în opoziție cu empirismul englez și pozitivismul francez, o școală de gândire care situează ideea înaintea materiei, ca să simplificăm grosolan opțiunea lor ce curge în siajul antic al unui Platon și al întregii sale școli până la filozofii alexandrini, care, „alergând după Idee”, ajung în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa filosofico-științifică, filosoful englez rămâne o punte de legătură între ,,două lumi”: preia tradiția epocii anterioare prelucrând-o în chip propriu, după care o transmite secolului următor, respectiv iluminismul. Empirismul său cultivat în cunoașterea științifică, va produce un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru săraci, volum ce semnifică un proiect educațional privind organizarea unor școli pentru paria, în care se regăsește planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se bazează pe câteva teorii filosofice. Astfel, teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a acestei concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile și normele morale își au originea în experiența de viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științific, mai științific decât aveau sforțrile în alte țri, scria Ralea în Cele dou Franțe. Psihologii francezi din sec. XVIII: Condillac, LaMettrie, Diderot, Cabanis sau Bonnet, scrie Ralea în lucrarea amintit, suport în cadrul sistemelor lor, influențe variate, unele venite din empirismul lui J. Locke, altele din asociaționismul lui Priestley și Hartley sau din concepția lui Leibniz. Dar, influența masiv este cea a lui Descartes și a concepției materialiste. Sub influența psihologiei franceze, mai ales a lui E. Durkheim și G. Tarde
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]