791 matches
-
sclerosis însemnînd „duritate”, cuvântul ateroscleroză desemnează forma cea mai curentă a bolii cardiovasculare și, probabil, unul din principalii factori ai crizelor cardiace. Ateroscleroza începe prin apariția unor mici depozite de grăsime în al treilea strat interior și delicat al arterelor: endoteliul (vezi fig. 5.1., pagina 106). Acest strat este foarte neted, pentru a lăsa sângele să circule cu ușurință. Cu toate acestea, el este deosebit de vulnerabil la atacurile create de mecanisme cum ar fi nivelul ridicat al colesterolului, hipertensiunea, diabetul
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cardiacă. Angina (sau angina pectorală) se produce atunci când coronarele sunt înfundate în mare parte, dar nu în totalitate. Dacă problema ajunge la creier, are loc ceea ce numim o apoplexie sau un accident vascular cerebral. Figura 5.1. Arteră: Sediul arteriosclerozei* # Endoteliu Perete intern, delicat și elastic Mezoteliu Perete muscular mediu Scleroză Acumulare de grăsimi, de plachete, de calciu și de țesut cicatricial Epiteliu Tunică externă fibroasă. * Preluată din Gutman și Schettini, 1999, op. cit., pp. 62. # Arterioscleroza reprezintă îngroșarea și pierderea elasticității
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
astfel încât, se vorbește uneori chiar de arterio-ateroscleroză. Figurile 5.1 și 5.2. trebuie înțelese din această perspectivă. Figura 5.2. Primul atac și dezvoltarea arteriosclerozei* Arteră sănătoasă Epiteliu Rolul GSH-ului pe măsură ce boala avansează (tunică externă) Mezoteliu (perete muscular) Endoteliu (perete intern) Grăsimi în circulație depuse pe peretele intern Lipide în circulație Depozite de grăsime Reduce colesterolul în circulație (colesterol și alte grăsimi) Primul atac al inflamației Agenți inflamatori (citokine în circulație, prostaglandine) Reacție inflamatorie Peroxidarea lipidelor Leziune a endoteliului
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Endoteliu (perete intern) Grăsimi în circulație depuse pe peretele intern Lipide în circulație Depozite de grăsime Reduce colesterolul în circulație (colesterol și alte grăsimi) Primul atac al inflamației Agenți inflamatori (citokine în circulație, prostaglandine) Reacție inflamatorie Peroxidarea lipidelor Leziune a endoteliului Reduce peroxidarea lipidelor; reduce efectele inflamatorii Formarea trombozei Agenți de coagulare Stabilizează plachetele (plachete în circulație) Aglomerare a plachetelor (coagulare, compactare) Formarea plăcilor. Arterioscleroza Placă arteriosclerotică Calciu Îngustare severă Cicatrizare, atragerea și mai multor grăsimi și aglomerare Protejează endoteliul împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
a endoteliului Reduce peroxidarea lipidelor; reduce efectele inflamatorii Formarea trombozei Agenți de coagulare Stabilizează plachetele (plachete în circulație) Aglomerare a plachetelor (coagulare, compactare) Formarea plăcilor. Arterioscleroza Placă arteriosclerotică Calciu Îngustare severă Cicatrizare, atragerea și mai multor grăsimi și aglomerare Protejează endoteliul împotriva oxidării continue provocate de stres *Preluată din Gutman și Schettini, 1999, op. cit., pp. 63 Rolul glutationului în prevenirea aterosclerozei Atunci când vorbim de sănătatea arterelor și de prevenirea antioxidantă, nu putem trece în nici un caz sub tăcere rolul preponderent al
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Celule de susținere a țesuturilor „nobile” implicate în diabet Multe din țesuturile strategice ale organismului (țesut nervos, endoteliul vascular etc.) prezintă, pe lângă celulele specifice țesutului respectiv (neuroni, celule endoteliale etc.) și unele „celule de susținere”, cu rol important în nutriția, protecția și funcțiile respectivelor țesuturi. Dintre acestea, trei tipuri de celule au o importanță deosebită în patogeneza complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
sau difuză, urmată de încetinirea conducerii nervoase și degenerare axonală, manifestate clinic prin tulburări de sensibilitate senzitive sau motorii, somatice sau vegetative. 2. Podocitele: sunt celule înalt specializate, de origine epitelială, ce formează fața internă a capsulei Bowman, care, alături de endoteliul capilarelor glomerulare și de membrana bazală glomerulară (MBG), constituie membrana filtrantă glomerulară sau bariera de filtrare. Caracteristică podocitelor este prezența unor prelungiri citoplasmatice digitiforme, numite procese podocitare sau „piciorușe”, ce formează o rețea tridimensională pe versantul urinar al MBG. Această
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
la procesul inflamator sistemic, cât și un actor al aterogenezei la vârstnici, prin efectele asupra celulelor peretelui arterial, scăzând volumul și potențialul de proliferare a celulelor progenitoare endoteliale (endothelial progenitor cells - EPC), care sunt direct implicate în procesele reparatorii ale endoteliului vascular (10) . De asemenea, studii prospective au arătat că istoricul familial de boală coronariană este parțial moștenit prin scurtarea telomerelor și că această scurtare este asociată cu riscul de evenimente cardiovasculare ulterioare (11). 7.2.2. Imunosenescența Imunosenescența, consecință a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
creșterii calciului citosolic determinată de activarea GPCR sau în alte moduri de creștere) și cea inductibilă (iNOS, activă calmodulin dependent și calciu-independent, în cazul căreia răspunsul constă în creșterea exprimării genei respective). Stimularea receptorilor muscarinici de tip M1 de la nivelul endoteliului vascular produce, prin intermediul proteinelor G și a cascadei de transducție ulterioară, activarea NOS endoteliale (eNOS, variantă de cNOS). Aceasta transformă L arginina în ornitină și sintetizează monoxid de azot (NO) cunoscut sub formă de EDRF, care este principalul mediator difuzibil
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
integrinelor este de a asigura legătura plachetelor sanguine între ele și cu moleculele de colagen, în cadrul fenomenelor de agregare și aderare plachetară (vezi. cap. „Hemostaza”) Selectinele sunt proteinele implicate în fenomenele de aderență a leucocitelor circulante (marginație), rularea lor pe endoteliu și în final diapedeză. Selectinele produc aderența la mucine, legături foarte puternice din punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard deoarece implică și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. 7.3.2. Potențialul membranar In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
60% din greutatea corporală la bărbații adulți (cu variații legate de vârstă și de ponderea țesutului adipos). Din această cantitate totală ~2/3 se găsește în celule (lichid sau compartiment intracelular), iar restul de ~1/3 în diverse spații extracelulare. Endoteliul vascular separă lichidul extracelular circulant din sistemul cardiovascular (plasma sângelui și limfei, ~1/4 din volumul total extracelular) de restul lichidului extracelular (lichidul interstițial, ~3/4 din volumul total extracelular). La aceste compartimente majore se adaugă un mic volum de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
70 kg, zilnic se produc 14 17 g de albumină. Acțiunea biologică a albuminei este de aproximativ 19 zile; catabolismul albuminei diferă fundamental de catabolismul altor proteine deoarece albumina este singura proteină plasmatică care nu are structură glicoproteică. Albumina traversează endoteliul capilar și ajunge în spațiul extracelular prin transcitoză mediată de receptor. Macrofagele preiau albumina prin pinocitoză și este degradată lizozomal până în stadiul de aminoacizi, care vor fi disponibili sintezei proteice în macrofage. Numai 10% din albumină se pierde prin tractul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
etapă a procesului inflamator este migrarea macrofagelor tisulare adiacente, a neutrofilelor și a monocitelor la locul invaziei bacteriene ca urmare a substanțelor eliberate de țesuturile lezate și celulele infectate (chemotaxine). Neutrofilele și monocitele se dispun pe un singur rând lângă endoteliul capilar din zona afectată (marginalizare), și apoi trec prin peretele capilar (diapedeză) prin mișcări amiboidale, ajungând la locul invaziei bacteriene. Acest proces de concentrare a leucocitelor în țesutul inflamat este accelerat de creșterea debitului sanguin prin vasodilatație locală. Modificările vasculare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
importante: contractile (actina, miozina, trombostenina), coagulante (fibrinogen, factorii plasmatici V, VIII, XI, XIII, și factorii plachetari f2, f3). Plachetele sunt strict specializate pentru hemostaza, la care participă prin formarea unui dop plachetar și eliberarea de factori plachetari ai coagulării. Distrugerea endoteliului expune structurile subendoteliale la contactul cu plachetele; aceasta este prima etapă în formarea dopului plachetar. Aderarea plachetară necesită participarea obligatorie a factorului von Willebrand (vWF), o proteină sintetizată la nivelul celulelor endoteliale care este prezentă atât în plasmă cât și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la suprafața membranei plachetare (GP IIbIIIa) care se exprimă numai după activarea plachetară. După lezarea vasului (a celulelor endoteliale) vWF se leagă de matricea subendotelială precum și de membrana plachetelor neactivate (situs de legare numit GP Ib) determinând aderarea lor la endoteliul lezat. După aderarea plachetelor la endoteliul lezat ele se vor activa; alte plachete din circulație vor veni la locul leziunii, se vor activa și vor adera la plachetele deja existente. Astfel, masa plachetară începe să crească ducând la formarea dopului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care se exprimă numai după activarea plachetară. După lezarea vasului (a celulelor endoteliale) vWF se leagă de matricea subendotelială precum și de membrana plachetelor neactivate (situs de legare numit GP Ib) determinând aderarea lor la endoteliul lezat. După aderarea plachetelor la endoteliul lezat ele se vor activa; alte plachete din circulație vor veni la locul leziunii, se vor activa și vor adera la plachetele deja existente. Astfel, masa plachetară începe să crească ducând la formarea dopului plachetar. Activarea plachetară implică o serie
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un accelerator al producției de trombină. Rolul esențial al trombinei este de a transforma fibrinogenul în monomeri de fibrină; de asemenea, activează factorul stabilizator al fibrinei (factor XIII), factorul VII și proteina C; determină agregarea plachetară. 13.2.3. Rolul endoteliului vascular în coagularea sângelui In mod normal, celulele endoteliale dispuse pe fața internă a vaselor sanguine realizează o suprafață netedă care nu induce coagularea sângelui sau aderarea plachetară. Mai mult, celulele endoteliale au rolul de a întârzia formarea cheagului de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nu induce coagularea sângelui sau aderarea plachetară. Mai mult, celulele endoteliale au rolul de a întârzia formarea cheagului de sânge prin eliberare de co-factori pentru doi inhibitori plasmatici ai trombinei: antitrombina III și co-factorul heparinic II. In anumite circumstanțe patologice endoteliul poate participa la declanșarea procesului de coagulare, prin activarea căii intrinseci sau extrinseci. Factorul XI activat, în contact cu celulele endoteliale lezate va determina activarea factorului Christmas cu formarea de fibrină prin reacțiile căii intrinseci. De asemenea, suprafața endotelială afectată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trebuie să aibă dimensiuni adecvate, 2-4 mm diametru, fără spasm. Se anastomozează AMIs stângă la ADA și se implantează AMId dreaptă proximal în AMIs sub formă de „Y”. Principiile revascularizării totale arteriale constau în alegerea unui conduct arterial durabil, cu endoteliul arterial, păstrat adecvat de la recoltare la implantare, care să nu fie supus spasmului sau acesta să poată fi combătut tehnic și farmacologic, să aibă cel puțin două origini - surse de alimentare (nativă și aortică). Distal, AMId se anastomozează la ramurile
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
grefele utilizate în BAC sunt supuse unui proces de remodelare vasculară. În arterele și venele supuse modificărilor cronice de flux sanguin are loc procesul de remodelare. Acesta a fost definit de Barnes [31] ca un proces de activitate integrată implicând endoteliu, celule musculare netede, fibroblaști și matrice extracelulară, care recepționează semnale din mediu vascular, inter- și intracelular pentru a efectua modificări în structura vasculară. Fiziologia și biologia conductelor utilizate în BAC este importantă pentru permeabilitate de durată a acestor grefe în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
peretelui vascular. Viteza fluxului / shear stress-ul variază cu dispunerea anatomică a arterelor - vase mari, curburi, bifurcații, ramificări. Celulele endoteliale (CE) se aliniază în direcția fluxului sanguin, aliniere care este dirijată de reorganizarea citoskeletonului. La flux turbulent orientarea celulară se pierde. Endoteliul recepționează și transmite stimulul de shear stress, acesta din urmă fiind reglatorul endotelial principal al diametrului arterial. Vasodilatația mediată de flux prin shear stress are loc în timp de secunde. Remodelarea peretelui arterial ca răspuns la debit/flux are loc
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a diametrului intern. Permeabilitatea AR la BAC la 5 ani a scăzut dramatic (5 din 6 AR ocluzionate) la stenoze ale vasului nativ sub 70%, iar diamterul AR a crescut dacă stenoza a fost peste 70% [31]. Funcția complexă a endoteliului influențează și coordonează comportarea peretelui arterial. Conductele își vor ajusta calibrul și structura peretelui la necesitățile de debit - remodelare. Shear-stres-ul se normalizează la suprafața endotelială și va permite conductului să furnizeze debitul adecvat. Înțelegerea acestor mecanisme poate permite elaborarea de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]