7,679 matches
-
poemul românesc într-un vers se naște din scânteia unui gând privind lumea înconjurătoare cât și / sau lumea interioară a poetului.“ Putem căuta mult și bine scânteia unui gând în poemele într-un vers ale lui Ștefan G. Theodoru. El enunță banalități cu aerul că ne comunică idei profunde: „Nori negri, tună-ntr-una, dar nu cade un strop.“ (Secetă) Fraze de acest fel se spun și la buletinul meteorologic. Și ce dacă tună și nu cade un strop? Se întâmplă frecvent așa
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este că peste 50% din timpul unui român este folosit pentru "iscodire, coterie, bîrfă, turnătorie la șefi și nu numai, josnicii, jeguri" și altele și mai și decît cele enumerate. Evident, poate la unii acest procent este exagerat, dar am enunțat de la început că sînt și excepții. S-ar putea ca munca mea în administrație să presupună un aflux de situații ca cele enumerate și să am o imagine puțin deformată, dar vă asigur că multe din observațiile mele au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
totul inocentă. Deși femeia din casa fariseului nu poartă nici un nume, faptul că la câteva versete apare o „demonizată” numită Maria Magdalena poate sugera, dacă nu chiar impune, o relație, chiar identitatea între cele două personaje. Dar lucrurile nu sunt enunțate răspicat. Ne aflăm în registrul sugestiilor subliminale. La rândul său, Ioan reinterpretează scena, fixând-o de data aceasta în casa lui Lazăr din Betania. Maria din Betania, sora Martei și a lui Lazăr, este cea care toarnă parfum peste picioarele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
creștin sau vreun spirit sectar nu poate traduce în mod fidel”. Putem vorbi, în cazul traducerii Bibliei, de o responsabilitate sporită, conștientizată de echipa dumneavoastră, sau ați lucrat într-o perspectivă strict istorică care nu poate ține seama de criteriile enunțate de Luther acum patru sute de ani? C.B.: Fraza lui Luther ar trebui recitită mereu de ateii care se pretind, cel puțin în Occident, urmași ai lui Luther și care practică biblistica ori patrologia cum ar practica schiul nautic ori saltul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bruște și radicale în existența unui individ, care, confruntat cu pulverizarea efectivă a universului familiar, nu poate face față situației nou create și preferă această formă ultimă de evaziune (act determinat de un raport plasat, oarecum paradoxal, dincolo de cele două enunțate mai sus). De cele mai multe ori, sinuciderile din Japonia pot fi grupate sub semnul celei de-a doua categorii descrise de Durkheim: atent, în primul rând, la reacția grupului față de actele sale, niponul obișnuit capitulează rapid atunci când devine convins că i-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
XIX-lea, și cu cealaltă către modelul cosmopolit actual, forjat de societatea de consum de tip american. Totuși, cred că această formulă dihotomică, a cărei seducătoare simplicitate îi garantează succesul, nu exprimă pe deplin complexitatea alarmantă a Japoniei contemporane. Paradoxul enunțat de Oe se menține la un nivel de suprafață, fiindcă, în măsura în care este vorba despre un paradox, el rezidă, în opinia mea, în altceva, anume în caracterul fantomatic al unui Janus Bifrons care, deși pare a-și trage sevele din două
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
vieții sale? Capitolul 3 Calea în viață "Tradițiile noastre religioase și culturale atât de diferite între ele nu ne pot împiedica să ne angajăm împreună în mod activ împotriva tuturor formelor de inumanitate și în favoarea unei mai mari umanități. Principiile enunțate în această declarație pot fi împărtășite de toți oamenii care au convingeri etice, motivate sau nu religios". Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale, Chicago, 4 septembrie 1993, cap. I. Cu încredere și bucurie în viață înaintând pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
însă, mi se aduc obiecții deseori că întotdeauna s-a acționat și se acționează împotriva poruncilor. Eu zic că e adevărat, dar cum ar fi lumea dacă nu ar exista aceste porunci? Etica este mereu contradictorie în fața realității empirice, nu enunță "o stare a lucrurilor care există", ci "o stare a lucrurilor care trebuie să existe". Totuși, mi se pare mai important să ne întrebăm: cum este posibil, în situațiile actuale, ca normele etice să redobândească respect și susținere ca o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Bisericii au încercat să închidă gura teologului catolic care punea această întrebare: au încercat să mă discrediteze în interiorul Bisericii și să mă distrugă în mediul academic prin revocarea missio canonica. În ambele cazuri fără succes, după cum se știe. Morala sexuală enunțată de magisteriul papal, care în acel timp era mărul discordiei, este astăzi acceptată de o minoranță tot mai restrânsă de catolici, în ciuda faptului de a fi regăsit un consens deplin din partea papilor următori, a numeroaselor călătorii, discursuri și documente papale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cele mai importante: Isus este reprezentantul lui Dumnezeu și, dacă se interpretează corect tradiția lui Israel, poate fi numit chiar fiu: "Fiul meu ești tu, eu astăzi te-am născut" (Ps., 2, 7; Fap., 13, 33). Trebuie înțeles după cum este enunțat în Biblie (pentru ziua întronizării regelui); Dumnezeu "naște" pe regele lui Israel. Astfel, modelul islamic ar putea fi interpretat chiar ca o corectare a paradigmei dogmatizării elenistice a lui Cristos. Coranul trimite de fapt la modelul originar iudeo-creștin, precum am
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în Cultura Poporului 40. Patriotismul, manifestat prin respectul față de jertfele înaintașilor, așezați ca adevărate icoane ale neamului românesc, este cuvântul de ordine al acestui discurs. Acest detaliu este important deoarece pune sub semnul întrebării durata șederii lui Șerboianu în America, enunțată de către Lucian Predescu. Este foarte posibil ca Șerboianu să nu fi stat trei ani neîntrerupți în America și să fi revenit periodic în țară. Pe de altă parte, ambele evenimente enunțate mai sus arată continuitatea arhimandritului în activitatea sa de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
considerând că neînțelegerile se datorau faptului că preoții nu făceau pe placul politicienilor. Or, după cum se cunoaște, Franța începutului de secol XX făcuse pași mari înspre laicizarea/secularizarea statului, chestiune care se limpezește prin mult mai multe elemente decât cele enunțate de Șerboianu. Pe de altă parte, el sublinia că, din multe puncte de vedere, preoții francezi puteau fi considerați niște modele, în comparație cu confrații lor mioritici. Însă cel mai relevant aspect privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în pulberea din care am fost creat". Mi-a fost și-mi este frică de fericirea pe care au înțeles-o și o-nțeleg oamenii pământului, căci ea duce spre pierzanie, iar nu spre mântuire"174. Dimensiuni similare cu cele enunțate în articolele sale precedente regăsim și într-o reflecție asupra respectului față de cei decedați. Punctul de pornire îl constituia faptul că unicitatea ființei umane față de regnul animal era dată de cultul celor decedați. Șerboianu arăta că orice similitudine cu unele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a Dorinței o Dorință care nu-și găsește nici un model în lucruri pentru că ea este Dorința Vieții și, astfel, Dorința de Sine. Întrebarea pe care ne-o punem în această carte nu se poate lipsi de cele care au fost enunțate până acum: înțelegerea decadenței proprii epocii noastre presupune a ști cum este posibil declinul Vieții în general. Însă ea este mai precisă. Este vorba de a pune în evidență caracterul specific al barbariei care urmează, în umbra căreia ne împleticim
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sau să o diminueze? Vom încerca să identificăm, în continuare, cîteva răspunsuri. 1.3.1. Rațiunile și rolul intervenției statale 1.3.1.1. Legea lui Wagner Această lege, concepută în secolul al XlX-lea de economistul german, poate fi enunțată astfel: "Într-o lungă perioadă de creștere, cheltuielile publice cresc mai repede decît venitul național". Partea cheltuielilor publice (Stat + colectivități locale + asigurări sociale) în P.I.B. s-a mărit de 5 ori între 1880 și 1980. Creșterea industrializării a antrenat o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obiectelor sau actelor, el vizînd fapte intermitente, sau survenite fortuit, în afara voinței contribuabilului. Este cazul tuturor taxelor pe consumație și, de asemenea, al taxelor vamale, timbre fiscale și drepturi de succesiune. Contrar celui de-al treilea principiu de echitate fiscală enunțat mai sus, se întîmplă rar ca taxele să corespundă unui drept proporționat în utilizarea unui bun public. Este totuși cazul taxelor pentru ridicarea gunoaielor menajere, al cheltuielilor de concesiune în cimitire, sau al taxei interne asupra produselor petroliere. În aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
adică o situație în care optimul lui Pareto este atins în toate activitățile). Trebuie deci căutate condițiile unui optimum de rang secund, care limitează cel mai bine efectele perverse ale acestor distorsiuni. În 1956, Richard Lipsey și Kelvin Lancaster au enunțat în legătură cu acesta teorema fundamentală a optimului de rang secund (second best). Ea se prezintă astfel: dacă condițiile optimului paretian nu pot fi respectate în anumite activități, optimul de rang secund nu este în general atins dacă se respectă aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson. În ce privește conținutul precis al F.B.S., adică indicii reținuți pentru evaluarea satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de M.C. Kemp și Y.K.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impune preferințele colectivității; Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C. Altfel spus, procedura alegerii colective trebuie să evite paradoxul lui Condorcet (sau efectul Condorcet), enunțat în 1785 astfel: preferințe individuale tranzitive pot antrena alegeri colective nontranzitive, dacă se decide astfel prin votul majorității. Alegerile colective riscă să fie arbitrare și instabile. Arbitrare, de-oarece alegerea depinde de ordinea în care chestiunile sunt supuse la vot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
culturale și de agrement. Pentru mai multe aspecte ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, a se vedea lucrarea mea Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Editura Junimea, Iași, 2007. 5.3.4. Descentralizarea și autonomia locală W.E.Oates enunță o teoremă a descentralizării optime, potrivit căreia "pentru un bun public a cărui arie de consum se întinde în zonele mai multor comunități locale și al cărui cost de producție este același atît la nivel central cît și local, va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de altmintreli îl disprețuia fățiș, jicnindu-l și umilindu-l fără cruțare de câte ori se ivea prilejul". Punerea lui Pirgu față-n față cu moartea, mai mult, cu moartea tatălui, e un test de sensibilitate. Totuși, chiar admițând ipoteza lui Ovidiu Cotruș enunțată în Opera lui Mateiu I. Caragiale, conform căreia Pirgu este "un disperat, care - spre deosebire de Pașadia și Pantazi - își ignorează disperarea", portretul prin care acesta ni s-a făcut cunoscut de la început nu este anulat. El reușește într-adevăr să își
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
arată nemulțumit de această trecere în revistă rapidă a viitorului lui Pirgu și consideră că ar fi fost binevenit un argument pentru faptul că tocmai el a reușit în viață: Nimic nu îndreptățește ascensiunea lui socială, pe care Povestitorul o enunță, dar nu ne-o desfășoară - măcar într-un capitol final". Dar poate că de fapt totul îndreptățește această urmare și că întreaga evoluție a lui Gorică de-a lungul romanului are meritul final de a îndepărta semnul de întrebare din
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor de conservare și de administrare a acestor stocuri în zona adiacenta, luînd în considerare necesitatea concordantei dintre măsurile aplicate în interiorul zonei menționate la art. ÎI și în zona adiacenta, precum și principiile enunțate la paragraful 1. 3. Atunci cînd există stocuri distincte de pești într-un sector exterior și adiacent zonei menționate în art. ÎI, iar cetățenii și navele Republicii Socialiste România și Canadei participa sau doresc să participe la pescuitul acestor stocuri
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
România și Canadei participa sau doresc să participe la pescuitul acestor stocuri, ambele guverne se vor strădui, fie direct, fie prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor de conservare și administrare a acestor stocuri, luînd în considerare principiile enunțate în paragraful 1, precum și interesele Republicii Socialiste România cu privire la aceste stocuri. Articolul 4 1. Sub rezerva serviciilor disponibile și a necesităților navelor canadiene, guvernul Canadei se angajează să autorizeze navele românești să facă escală în porturile canadiene, în conformitate cu legile, reglementările
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
ale întreprinderii între diversele ei părți componente, nici o dispoziție a paragrafului 2 nu împiedică acest stat de a determina beneficiile impozabile în conformitate cu repartiția uzuală; metodă de repartizare adoptată trebuie, în orice caz, să fie - ca rezultat - în concordanță cu principiile enunțate în prezentul articol. 5. Nici un beneficiu nu se poate atribui unui sediu stabil numai pentru faptul că acest sediu stabil cumpăra bunuri sau mărfuri pentru întreprindere. 6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil trebuie determinate în
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]