2,401 matches
-
de protecție și asistență a victimelor; presupune elaborarea planului de servicii/ intervenție. Planul de servicii are la bază nevoile și scopurile victimei, abilitățile/ capacitățile sale și este construit împreună cu aceasta. Structura generală a unui plan de intervenție/ servicii este următoarea: enunțarea scopului intervenției; descrierea obiectivelor intervenției; descrierea serviciilor care vor fi accesate pentru atingerea obiectivelor. Implementarea planului de servicii/ intervenție sau furnizarea serviciilor - stabilirea legăturilor victimei asistate cu serviciile menționate în planul de servicii. Monitorizarea si evaluarea periodică a progreselor înregistrate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
științifică. Aceste etape metodologice ale cercetării sunt următoarele: a) Pregătirea pentru studiu sau cercetarea științifică ce vizează următoarele aspecte: - identificarea problemelor de interes; - informarea despre datele relevante din literatura științifică de specialitate; - alegerea metodelor folosite pentru cercetare; - studiul cercetărilor și enunțarea ipotezelor. b) Desfășurarea activității de studiu sau de cercetare științifică are următoarele aspecte: - delimitarea metodelor de cercetare; - colectarea datelor. c) Analiza datelor culese din cercetarea științifică rezidă din următoarele: - utilizarea metodelor statistice; - discutarea și analizarea implicației domeniului de cercetare descoperit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
indivizilor, iar divergența dintre atitudinile și comportamentele oamenilor ce-au trăit în regimul comunist devenise o caracteristică a vieții cotidiene, propaganda în favoarea noii politici demografice nu a avut efectele scontate. „Atitudinile nu se schimbă prin decrete” (Mugny și Perez, 1996), enunțarea unor informații nefiind suficientă în influențarea comportamentului. Cum și de ce s-au rejectat însă din memoria socială consecințele legislației antiavort? Memorie și istorie în raportul trecut-prezent La un prim nivel de apreciere, putem conchide că rejectarea din memoria colectivă a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu sunt deloc surprinzătoare asemănările cu aspectele raportate de supraviețuitorii lagărelor de concentrare (fie ele naziste sau comuniste) sau cu victimele violențelor politice din America Latină. Considerând propriile declarații, pentru cei trecuți prin închisorile comuniste nu este importantă pedepsirea vinovaților, ci enunțarea faptelor, adică descrierea și clarificarea acelor vremuri. Sunt cunoscute manifestațiile și eforturile veteranilor războiului din Vietnam de a se menține în atenția opiniei publice. Aceștia nu puteau accepta ideea că sacrificiul lor a fost în zadar. Numeroase studii ce i-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în forme libere, cel mai adesea cu versuri rimate, uneori cu accente folclorice. Muzicalitatea, șlefuirea și rigoarea formală sunt trăsături caracteristice, la fel și enunțarea limpede, ferită de ambiguități. În general, poezia scrisă de V. exprimă trăirile și meditațiile unei conștiințe solicitate de pătimirile existenței, articulate cu reținere, fără dramatism, în imagini de o atrăgătoare expresivitate lirică. Autoarea recurge uneori la un arsenal livresc ori
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
fundamental l-a constituit crearea unui cadru de bază care să înlesnească dezvoltarea și introducerea mecanismelor, practicilor și a procedurilor pentru asigurarea securității sistemelor informaționale. Ghidul se adresa tuturor sistemelor informaționale din sectorul public și privat, supuse jurisdicției naționale, prin enunțarea a nouă principii de bază: responsabilitate, conștientizare, etică, multidisciplinaritate, proporționalitate, integrare, oportunitate, reevaluare periodică, democrație. De asemenea, la nivelul anului 1990, Consiliul Cercetării Naționale al SUA, printr-un raport special, Computer at Risk (CAR), prezenta starea securității sistemelor informaționale din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în mod natural, nu coincid cu cauzele și efectele căutate. Faptele sunt informații despre fenomene complexe, multidimensionale, în timp ce termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte ale fenomenelor sau tipuri de fenomene care nu există neapărat ca atare în experiență. De regulă, ele sunt formulate mai întâi teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au scos în evidență faptul că o asemenea alternativă este realizabilă și că ea este asociată efectiv cu avantaje sensibile, inclusiv de ordin productiv. Din acest motiv, descrierea diferitelor experimente de îmbogățire a muncii este mult mai convingătoare decât simpla enunțare a teoriei. Care anume cunoștințe sociologice ar trebui difuzate în masa unui sistem social, în ce formă, prin ce canale, cum sunt ele receptate de către sistem, în fine, cum sunt utilizate de către acesta sunt probleme care nu au fost încă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care dispune subiectul într-un anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectul vizat); -definirea conceptelor esențiale și mai puțin uzuale (prin care se lămurește atât elevul cât și lectorul referatului în legătură cu conceptele de bază utilizate și cu modalitatea de înțelegere a acestora); -indicarea ipotezelor de lucru de la care pornește cercetarea și enunțarea schematizata a modalităților de confirmare/infirmare a ipotezelor. În formularea ipotezei se ține seama de caracterul inferențial al cercetării, astfel încât, ca premise logice și implicative, ipotezele pot fi formulate prin conectorii: “Dacă ... atunci ...”: “Dacă și numai dacă ... atunci ...”: “Sau ... sau
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fără ipoteze explicit formulate. Acestea au menirea să direcționeze cercetarea spre o structură, cel putin demonstrativa sau argumentativa. În absență lor, referatele se reduc la rezumări, la plagiat explicit, la sinteze neelaborate care nu definesc conceptul de referat științific. Urmează enunțarea schematizata a modalităților de confirmare/infirmare a ipotezelor. Enunțarea schematizata face trimitere numai la precizarea de la început a metodelor și metodologiilor utilizate pentru a analiza ipoteza elaborată (explicație, comprehensiune, comparație, metode calitative sau cantitative, argumentare sau demonstrație). Dezvoltarea efectivă a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cercetarea spre o structură, cel putin demonstrativa sau argumentativa. În absență lor, referatele se reduc la rezumări, la plagiat explicit, la sinteze neelaborate care nu definesc conceptul de referat științific. Urmează enunțarea schematizata a modalităților de confirmare/infirmare a ipotezelor. Enunțarea schematizata face trimitere numai la precizarea de la început a metodelor și metodologiilor utilizate pentru a analiza ipoteza elaborată (explicație, comprehensiune, comparație, metode calitative sau cantitative, argumentare sau demonstrație). Dezvoltarea efectivă a metodelor și metodologiilor are loc în conținutul referatului. Se
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
XII-a C Demonstrând că la scară atomică materia are în același timp caracter de unda și de particulă, prințul Louis Victor de Broglie a contribuit în anii 1920 la maturizarea teoriei cuantice. Ecuațiile lui, care la scurt timp după enunțare au fost confirmate experimental, au permis formularea unei teorii a atomului foarte asemănătoare cu cea existentă în prezent. Dar, ca și Albert Einstein, care a fost unul din principalele lui surse de inspirație, de Broglie nu s-a ocupat prea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
demonstra validitatea punctului de vedere marxist în fiecare problemă supusă examenului critic. Alt studiu, Gusturile între da și nu (1968), se întemeiază pe teza că, oricât de variate, „gusturile se înscriu în perimetrul unui ideal sau altul” și, în consecință, „enunțarea unei judecăți de gust sau a alteia presupune totdeauna o apreciere care, în mod implicit sau explicit, vizează o valoare (adevărată sau falsă)”. De aici, obligația pentru exegetul operei de artă „de a depăși simpla reacție de gust prin căutarea
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
pofta de profanare a călăilor conducea la macularea gesturilor ritualice ale celor credincioși: îngenuncherea orantă, împărtășania euharistică, sărutarea icoanelor. La Pitești, mișcările iubirii încercate de fiecare deținut politic au fost mai ușor întinate decât aderența la un concept teoretic sau enunțarea discursivă a unor adevăruri abstracte. Nu fizicienii care studiau legile naturii fuseseră arestați, în primul rând, ci slujitorii „Rugului Aprins”. Această evidență impunea regăsirea unui discernământ spiritual despre care, din nou, școala tranziției, această moștenitoare a sistemului de educație comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau a nivelului de performanță acceptabilă. Alte câteva remarci cu privire la formularea obiectivelor predării științelor sociale/juridice în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
discuție. Întrebările enunțate au menirea să suscite curiozitatea, trebuința de cunoaștere, să incite la căutări, la sesizarea unor relații cauzale, la detectarea asemănărilor și deosebirilor ce caracterizează un grup de obiecte, o categorie de fenomene etc., să favorizeze anticiparea și enunțarea de ipoteze, să faciliteze alegerea, deciziile. Adică să conducă efortul de învățare spre noi achiziții. Este evident însă că un asemenea dialog nu ar putea să servească la nimic însușirii unor date, nume, denumiri, fapte, întâmplări, fenomene etc. absolut noi
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
astfel la dezvăluirea generalității, la formularea unor concluzii generalizatoare (noțiuni, reguli, principii, legi etc.). Scopul principal urmărit de această dată îl constituie analiza atentă a problemei speței, împreună cu faptele, opiniile și aprecierile asociate cazului dat, și dezbaterea deschisă a acestora, enunțarea unor alternative și testarea lor, luarea în discuție a deciziei finale privind soluția optimă ce se degajă, luarea în considerație a valorilor. b) În cea de-a doua ipostază, studiul de caz poate servi la concretizarea unei idei, a unei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profesorului posibilitatea de a-și prezenta și explicita atitudinea față de valorile dominante ale unei domeniu științific, ori față de sfera axiologică a vieții cotidiene. Realizarea unei prelegeri necesită o preocupare deosebită în ceea ce privește: • esențializarea informației; • ierarhizarea strictă a ideilor; • detalierea eșafodajului științific; • enunțarea unor ipoteze și teorii; • analiza și interpretarea critică a unor puncte de vedere. O importanță deosebită pentru elaborarea unei prelegeri o are planul structural al acesteia, accentuându-se prin intermediul unor mijloace specifice paragrafele și ideile centrale ale prelegerii. Accepțiunea de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
strategia pedagogică adaptată la obiectivele și conținutul activat; c) se stabilesc modalitățile și instrumentele de evaluare; d) se eșalonează în timp situațiile de instruire. Etapele mari ale unei activități educaționale sunt în general următoarele: - captarea atenției; - organizarea activității; - verificarea temei; - enunțarea obiectivelor; - predarea noilor cunoștințe; - fixarea acestora; - transferul cunoștințelor; - tema pentru acasă. 8.4.1.3. Criteriul de optimalitate tc "8.4.1.3. Criteriul de optimalitate " Precizează: a) distribuția standardelor de conținut de la nivel minimal la nivel maximal; b) repartiția
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; tabla, creta. Desfășurarea activității: 1) Moment organizatoric: asigurarea condițiilor optime desfășurării cursului: (2 min.) - Pregătirea materialului didactic; - Pregătirea colectivului de studenți. 2) Anunțarea temei cursului: „Principalele categorii de criminali” (3 min.) Enunțarea scopului și obiectivelor cursului: expunere 3) Reactualizarea cunoștințelor (expunere, sistematizare, enumerare) (5 min.) - se definește noțiunea de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cursului: expunere 3) Reactualizarea cunoștințelor (expunere, sistematizare, enumerare) (5 min.) - se definește noțiunea de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]