1,149 matches
-
contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70% din apa filtrată la nivelul tubului proximal. Apa traversează membranele celulelor tubulare prin canale pentru apă (aquaporin-1), dar o mare parte a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Henle este alcătuită din trei segmente cu funcționalitate distinctă: segmentul descendent subțire, segmentul ascendent subțire și segmentul ascendent gros. Funcția acestora este de a crea un gradient osmotic de a lungul ansei, dinspre corticală spre medulară. Segmentele subțiri prezintă membrane epiteliale subțiri cu țesut pavimentos unistratificat, fără margine în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful ansei, apa trece din tub în interstițiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității finale de urină. Celulele epiteliale sunt aproximativ cuboidale ca formă, un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acest implant dentar tocmai datorită avantajelor estetice pe care le poate oferi prin naturalețe. Pe de altă parte, și prejudiciile unor eventuale greșeli pot avea consecințe extrem de importante. Deoarece în cazul implanturilor dentare nu există cement sau inserție a fibrelor epiteliale la nivelul implantului endoosos, etanșeizarea perimucozală este extrem de importantă. Dacă această etanșeizare se pierde, pungile periimplantare se extind către structurile osoase. De aceea, se pune o întrebare extrem de pertinentă, și anume: Este posibilă sigilarea perimucozală, în cazul implantului dentar endoosos
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
endoosos? Dacă această „sigilare“ nu este posibilă, singura barieră, care completează invaginarea epiteliului gingival lângă osul crestal, va fi reprezentată de tonusul țesutului gingival, prin fibrele circulare ale țesuturilor moi supracrestale. Astfel, Gould și colab. insistă asupra faptului, că celulele epiteliale „se atașează“ de suprafața titanului implantar, la fel cum se atașează și de dintele natural. Totodată, Schroeder și colab. (citați de Mish) au observat faptul că, la nivelul unui implant dentar inserat într-o zonă cu mucoasă cheratinizată, există un
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
implantar, la fel cum se atașează și de dintele natural. Totodată, Schroeder și colab. (citați de Mish) au observat faptul că, la nivelul unui implant dentar inserat într-o zonă cu mucoasă cheratinizată, există un semn de adeziune a celulelor epiteliale la o suprafață de titan. Astfel, rata de supraviețuire a implanturilor dentare osteointegrate, pe o perioadă de timp cuprinsă între 5 și 12 ani, pentru maxilar este de aproximativ 84%, iar pentru mandibulă de aproximativ 93%. Totodată, același Wennstrom este
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
generează 6 tipuri celulare (106, 105, 102, 101, 97, 96): 1. Meningoblaste, care, la rândul lor, generează celule meningee endoteliforme. Precizăm că și mezoblastele pot genera: celule meningee endoteliforme, microgliale și celulele tecilor SCHWANN. 2. Celule parenchimatoase pineale. 3. Celule epiteliale ale plexurilor coriode. 4. Celule spongioblastice primitive, care dau naștere la: 4.1. Celule spongioblastice ependimare, din care nasc celule ependimare. 4.2. Celule-spongioblastice bipolare, din care-nasc spongioblastele unipolare, care generează, la rândul lor, astroblastele. Din astroblaste se dezvoltă astrocitele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și sunt în proporție de peste 99% maligne. În fine, dar nu în cele din urmă, cu privire la originea meningioamelor, există două teorii emise, fiecare, de un grup de cercetători: Primul grup susține existența a două tipuri de meningioame, ca origine, unul epitelial, de origine ectodermică, și secundul, mezotelial, de origine mezenchimală. Ca posibilitate suplimentară, ei admit existența a două tipuri de celule în meningiom: meningocitele și fibroblastele. Al doilea grup susține existența, în structura meningioamelor, a unui singur tip de celulă, cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
care atinge retina”. 70% din pacienții dr. Gitlin au reacționat favorabil la expunerea zilnică la lumina artificială cu spectru complet. Factorul-cheie în helioterapie este banda ultravioletă invizibilă și receptorul-cheie în constituie retina. Un strat de celule din retină, numite celule epiteliale, devin puternic neuroactive atunci când sunt expuse la radiații ultraviolete, fără a afecta vederea în vreun fel. În timp ce benzile vizibile de lumină excită bastonașele și conurile retinei pentru a produce vederea, banda invizibilă ultravioletă stimulează celulele epiteliale adiacente, care transmit stimulul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din retină, numite celule epiteliale, devin puternic neuroactive atunci când sunt expuse la radiații ultraviolete, fără a afecta vederea în vreun fel. În timp ce benzile vizibile de lumină excită bastonașele și conurile retinei pentru a produce vederea, banda invizibilă ultravioletă stimulează celulele epiteliale adiacente, care transmit stimulul sub forma unui impuls nervos prin nervul optic direct la glandele pituitară și pineală. Medicina occidentală numește acest biosistem nou-descoperit „sistemul oculo-endocirn”, dar mecanismul era cunoscut de taoiști de secole. Această descoperire a dat naștere unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dovezile sunt evidente prin ele însele și nu e nevoie de argumente. La început, este posibil ca exercițiile să vă facă ochii să lăcrimeze sau să pulseze puțin, dar acest lucru e cauzat, în primul rând, neglijarea îndelungată a țesuturilor epiteliale din retină și de atrofierea mușchilor oculari. O săptămână sau două de practică ar trebui să elimine aceste simptome, dar dacă persistă, trebuie să încetați exercițiile și să vă faceți o consultație oftalmologică, mai ales a irisurilor și a retinelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fetal terminat cu detașarea membranelor fetale. Reducerea în mărime a uterului conduce la săderea în dimensiuni a tulpinei carunculare și dilatarea criptelor materne ( BOITOR I. 1984, GRUNERT E., 1978). Electronomicroscopic s-au constatat acumulări abundente de mitocondrii în citoplasma celulelor epiteliale, semn al unei activități enzimatice intense. Fibra musculară își reduce lungimea foarte mult, de la 750 µ în prima zi postpartum, la 200 µ în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
numărul și patogenitatea germenilor crește fapt ce determină instalarea infecției genitale. 3.8.1. Mijloace de apărare a organismului postpartum Capacitatea de autoapărare este reprezentată de mijloace specifice și mijloace nespecifice. A.Mijloace specifice B. Mijloace nespecifice imunitatea celulară secrețiile epiteliale și glandulare ale uterului imunitatea umorală contracția uterului postpartum -imunitatea hormonală involuția uterului postpartum Mijloacele specifice de autoapărare în puerperium: Imunitatea celulară Reprezintă principalul proces prin care organismul parturientei se apără împotriva invaziei uterului cu germeni imediat după parturiție. Acest
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de acțiune al acestor imunoglobuline se presupune că ar consta în împiedicarea penetrării bacteriilor în celulele epiteliale ale mucoaselor, înhibând fixarea microbilor pe suprafața acestora ( OLINESCU, 1995). De asemenea se indică în diverse studii că Ig A reglează numărul germenilor și mai ales componența florei bacteriene de la nivelul mucoaselor (BOITOR I . 1984, GRECEANU AL. 1986, KING G.J.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a leucocitelor în lumenul uterin și efectul inhibitor al secreției uterine asupra fagocitozei ( BOITOR I., 1979, YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale endometrului, care conțin substanțe antibacteriene (mutine, incubine, lizozim), (BOSTEDT H., 1984); contracțiile uterine din timpul puerperiumului timpuriu, retracția și involuția uterului postpartum ; eliminarea loșiilor și a bacteriilor din uter. 3.8.2. Reglarea neuro-hormonală a răspunsului imun
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
absorbția vitaminei B12. Vitamina B12 se leagă de factorul intrinsec formând un complex rezistent la digestie permițând absorbția ei la nivelul ileonului. Mucusul este secretat de către celulele mucoase ale epiteliului gastric. Se dispune într-un strat subțire la suprafața celulelor epiteliale gastrice având următoarele roluri: lubrefiant pentru particulele alimentare în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este secretat de către celulele mucoase ale epiteliului gastric. Se dispune într-un strat subțire la suprafața celulelor epiteliale gastrice având următoarele roluri: lubrefiant pentru particulele alimentare în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]