562 matches
-
erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie, spital și școală. În acea perioadă (1929-1930) venise rândul unei reparații capitale a băii propriei comunități din Huși. Desigur, cheltuielile au fost mari deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce esențe de lemn achiziționase comunitatea de la „Depositul de lemne Mendel Țipris” din Huși, strada Cuza Vodă, nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al Porții. În raportul lui Talleyrand către Napoleon I, din martie 1806, citim: Aceste țări sunt ocârmuite de doi domni greci, tributari ai sultanului, dar care sunt deprinși a ceda presiunii rușilor de când această putere și-a însușit dreptul de epitropie asupra acestor provincii, prin actul ei de mijlocire de la 1802. Facțiunile deosebite, cu care sunt însărcinați acești domni, consistă în datoria de a informa Poarta despre evenimentele politice ale Europei. Această misiune le dă asupra Divanului o influență însemnată, care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sau acei ale căror interese și ambiții personale nu fuseseră mulțumite. Rukman primise ca instrucțiune să se poarte față de Domn în chip mult mai inchizitorial și mai poruncitor decât Minciaky. ... (Ghica) era foarte puțin mulțumit și oareșcum umilit de noua epitropie sub care era să fie pus. Ar cere prea mult timp să intru în explicarea câtorva fapte care au dat loc la întâiele observații (remontrances) ale noului consul general al Rusiei. Cel mai însemnat este privitor la afacerea unui tribunal
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Românești... este una din cele mai extraordinare ce s-a văzut vreodată. Este lucru neauzit ca un Domn, învestit cu o putere suverană, deoarece poate semna condamnări la moarte, să se găsească necontenit și oareșcum pentru toate actele sale, sub epitropia agentului unei puteri vecine, fără ca să se poată lămuri bine în ce intenție și în ce scop se exercitează această cenzură. Un agent activ, pătruns de instrucțiile lui, al căror spirit mai esențial, mai însemnat, trebuie să fie de a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de pe teritoriul Austriei, sper a-și trece doctoratele mai ușor și spre a se înapoia în țară mai repede. Că A. Fătu era așteptat la Iași pentru o catedră de drept, este lucru cert. Faptul acesta rezultă clar din rapoartele Epitropiei Școalelor din Moldova cu privire la Academia Mihăileană. Astfel, prof. Petru M. Câmpeanu, titularul Catedrei de filozofie de la Academie din 1837, este invitat să țină în 1839/1840 cursul de Teoria legilor în general și cursul de Statistică la cei 17 studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1839/1840 cursul de Teoria legilor în general și cursul de Statistică la cei 17 studenți din anul I de drept, întrucât A. Fătu nu venise încă de la Viena. Apoi, la 19 august 1840, îl întâlnim pe Câmpeanu înaintând către Epitropie un raport asupra viitoarei activități a studenților din anul II cărora urma să li se predea "Dreptul roman și științele politice". De abia peste câțiva ani vom afla, din raportul Epitropiei privitor a "starea învățământului din Moldova în 1844", că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
19 august 1840, îl întâlnim pe Câmpeanu înaintând către Epitropie un raport asupra viitoarei activități a studenților din anul II cărora urma să li se predea "Dreptul roman și științele politice". De abia peste câțiva ani vom afla, din raportul Epitropiei privitor a "starea învățământului din Moldova în 1844", că A. Fătu "carele se învrednicise la Viena de doctoratul jurisprudenței capătă în acest an, la Paris, și doctoratul în medicină și astfel va putea fi întrebuințat în una din aceste științe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
balneare existente Șarul Dornei, Slănic, Repedea sau Oglinzi. Cu tot ritmul relativ intens de dezvoltare a instituțiilor de sănătate, necesitățile de deservire medicală nu au putut fi însă acoperite chip satisfăcător. Dezvoltarea instituțiilor spitalicești în Moldova a beneficiat, datorită Generalei epitropii a casei Sf. Spiridon, de o evoluție mai unitară decât a spitalelor din Muntenia. Paul Pruteanu distinge, la originea spitalelor din Moldova, cinci modalități de acțiune: inițiativa particulară locală, inițiativa bisericilor și a mănăstirilor, inițiativa obștii, inițiativa Epitropiei generale Sf.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
datorită Generalei epitropii a casei Sf. Spiridon, de o evoluție mai unitară decât a spitalelor din Muntenia. Paul Pruteanu distinge, la originea spitalelor din Moldova, cinci modalități de acțiune: inițiativa particulară locală, inițiativa bisericilor și a mănăstirilor, inițiativa obștii, inițiativa Epitropiei generale Sf. Spiridon și inițiativa domnitorilor. Astfel, din prima categorie fac parte Spitalul Sf. Spiridon din Iași, întemeiat de Ștefan Bosie, și spitalele din Botoșani (Ion Mavromati), Bârlad (Elena Beldiman), Fălticeni (familia Stamati), precum și altele, înființate ceva mai târziu, imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
după 1850: Hârlău (logofeteasa Pulcheria Ghica), Tătărași-Iași (logofătul Cantacuzino-Pașcanu), Vaslui (familia Drăghici), Bacău (Pavel Cristea). Inițiativei bisericești i se datorează deschiderea Spitalului din Roman, Spitalului din Tg. Neamț și ospiciile Neamțu și Golia. Obștea a înființat spitalul din Galați, iar Epitropia generală a Casei. Sf. Spiridon al doilea spital din Galați și spitalele din Focșani și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica Vodă) și Ospiciul Galata (Grigore Al. Ghica)7. Majoritatea acestor spitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
puțin au resimțit spiritul îndrumător al acesteia. Sub acest aspect, spitalul Sf. Spiridon din Iași s-a afirmat ca o școală medicală pentru întreaga Moldovă încă de la începutul veacului al XIX-lea, acest rol accentuându-se în secolul următor. Generala Epitropie a căpătat chiar împuternicirea în 1833, prin Comisia doctoricească, de a confirma titlurile științifice medicale. În cadrul spitalelor Epitropiei au lucrat cei mai distinși medici din trecutul Moldovei. La baza administrației medicale de stat a principatelor au stat instituțiile filantropice înființate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca o școală medicală pentru întreaga Moldovă încă de la începutul veacului al XIX-lea, acest rol accentuându-se în secolul următor. Generala Epitropie a căpătat chiar împuternicirea în 1833, prin Comisia doctoricească, de a confirma titlurile științifice medicale. În cadrul spitalelor Epitropiei au lucrat cei mai distinși medici din trecutul Moldovei. La baza administrației medicale de stat a principatelor au stat instituțiile filantropice înființate mai cu seamă de Alexandru Ipsilanti, în Muntenia, și Grigore al III-lea Ghica în Moldova. Aceste instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de doi boieri epitropi. Sub domniile lui Constantin Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809), Galați (1810) etc. Administrația sanitară a fost ridicată la un nivel mai înalt prin reunirea Casei doftorilor cu celelalte instituții (Cutia milelor și Epitropia Sf. Spiridon), eveniment petrecut în cadrul reformelor instituite de Kiseleff. Înființarea Comitetului sănătății a creat premisele unei asistențe sanitare mai raționale și extinse. Întreaga Moldovă a fost împărțită în cinci "departamenturi" sau "ocruguri", cu sedii în orașele principale: Iași, Botoșani, Bârlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Observațiile mele asupra doctorilor din principatul Moldovei, în care supune unei analize critice o serie de dispoziții sanitare din Regulamentul Organic. El remarcă lipsa de unitate în conducere (reflectată, de pildă, în procedeul ca protomedicul să numească medicii de carantină, Epitropia pe cei de orașe, iar Comitetul sănătății pe cei de la departament) și subliniază discrepanța dintre teritoriul foarte mare repartizat și posibilitățile reale ale medicului de a deservi acest teritoriu. Mihail Zotta a fost și un pionier al acțiunilor de valorificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deosebirea între internările în ospiciu și internările de adăpostire, pentru reculegere, a devenit evidentă. Ospiciile, odată preluate de către Epitropia Sf. Spiridon, au căpătat un caracter de instituție sanitară, ceea ce a făcut ca alienații să polarizeze tot mai mult spre aceste unități și să beneficieze de tratament medical calificat. Ne oprim, în continuare, asupra unor aspecte mai semnificative ale ospiciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Fleișer și conducerea mănăstirii. Dr. Fleișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează modificări în administrarea ospiciului "peste capul doctorului" în a cărui sarcină cade "direcția acestui așezământ". Rezoluția Epitropiei precizează că Fleișer este îndreptățit în plângerea sa și că el, doar, are calitatea de director al ospiciului. În același an, intervin și alte complicații între părți, în legătură cu desființarea unei băi etc. Calitatea asistenței alienaților lasă atât de mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
zidite la 1843, clădiri care adăpostiseră tipografia mănăstirii până în 1857. Tipografia restrângându-se în aripa sudică a imobilului, iar seminarul în aripa nordică, a rămas mai mult spațiu pentru ospiciu. În 1866, ospiciul a fost pus sub administrația directă a Epitropiei Sf. Spiridon, care a continuat să utilizeze pe medicul primar atât la Spitalul din Tg. Neamț cât și la ospiciu, la ospiciu existând, totuși, în permanență, un medic secundar. Medicul secundar și intendentul ospiciului locuiau în incinta mănăstirii. Un șir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe care le vom menționa la locul potrivit. Ospiciul Neamț funcționa în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
potrivit. Ospiciul Neamț funcționa în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867 sub titlul de "Intrarea și ieșirea smintiților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867 sub titlul de "Intrarea și ieșirea smintiților din spitalele de smintiți". Acest regulament a fost valabil până în 1896. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acesta va primi un bilet de ieșire, fără a se specifica ce boală anume a avut (probabil o interpretare a principiului secretului profesional, inutilă însă deoarece biletul cuprindea însemnele ospiciului). Pentru a schimba oarecum profilul bolnavilor internați, în același an, Epitropia a tratat cu Direcția Penitenciarelor transferul bolnavilor cronici de la mănăstirea Neamțu la ospiciul Orgoești, care era sub conducerea acesteia. Cu aprobarea Ministerului de Interne (6 iunie 1867), sunt trimiși la Orgoești, 30 de bolnavi incurabili. Mai târziu, se vor refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de bolnavi incurabili. Mai târziu, se vor refuza, în principiu, epilepticii, care vor fi îndrumați ca bolnavi cronici, tot la Orgoești. Aceste date sunt extrem de importante, deoarece întregesc cunoștințele noastre foarte sumare despre ospiciul atât de puțin cunoscut de la Orgoești. Epitropia a dorit să înființeze la Neamț o "secțiune pentru femeile alienate". Aceasta era cerută în special de prefectul județului Neamț, care intervenise direct la Ministerul de Interne. Sesizată de Minister, Epitropia a dispus ca 20 de paturi de la Neamț să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sumare despre ospiciul atât de puțin cunoscut de la Orgoești. Epitropia a dorit să înființeze la Neamț o "secțiune pentru femeile alienate". Aceasta era cerută în special de prefectul județului Neamț, care intervenise direct la Ministerul de Interne. Sesizată de Minister, Epitropia a dispus ca 20 de paturi de la Neamț să fie afectate femeilor, dar administrația ospiciului se opune (I7.VIII.1868), motivând imposibilitatea executării dispozițiilor. Motivarea nu este lipsită de semnificații. Ea se sprijină pe cinci puncte care, în ansamblu, subliniază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]