45,240 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Sfârșit de an, sfârșit de epocă... A fost odată ca nici odată, al 1989-lea an, după Hristos
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Sfârșit de an, sfârșit de epocă... A fost odată ca nici odată, al 1989-lea an, după Hristos, în istoria umanității, an menit să zguduie amorțeala ce cuprinsese de mai bine de patru decenii Europa răsăriteană. 1989... zile
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” Sfârșit de an, sfârșit de epocă... A fost odată ca nici odată, al 1989-lea an, după Hristos, în istoria umanității, an menit să zguduie amorțeala ce cuprinsese de mai bine de patru decenii Europa răsăriteană. 1989... zile de toamnă târzie, zile calde și însorite. Zile
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
bun doar de întreținut speranțe utopice, pe drumul spre mormântul care încununează evoluția fiecăruia în planul terestru. Rutina zilnică Din cauza lipsurilor, în familie se isacu fregvente discuții în contradictoriu. Îi explicasem soției că scopul nostru este acela de a supraviețui „epocii de aur”, de a ne păstra intacți, din punct de vedere spiritual, menținându-ne verticalitatea. Ea recunoștea că am dreptate, dar își motiva „ieșirile” prin imensul clocot interior, care, din când în când, răbufnea, eu fiind singurul în fața căruia se
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
din acea perioadă, despre „tradiția milenară a locuitorilor meleagurilor mioritice, de a consuma melci și pui de baltă”, care - într-un limbaj arhaic - sunt cunoscuți sub numele de broaște. De altfel, mă miră faptul că în manualele de istorie ale epocii, nu a fost consemnată vreo legendă, potrivit căreai Dromichaites - celebrul conducător get - i-ar fi servit invadatorului Lisimah, la acea masă de pomină, „tradiționalele preparate” din carne de batracieni. Mai în glumă, mai în serios, în ultima perioadă a societății
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
compara cu cea de acum. Era într-adevăr o agricultură realizată mecanizat, pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile, chiar dacă nu în totalitate spre folosul imediat al cetățeanului de rând. Cel care are răbdarea de a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
o dată, cu noroi, pe confrații lor din America sau aiurea, care, în astfel de situații, ar fi făcut uz de bâte, pistoale și cătușe. Ora 22. Închiderea programului, iar apoi culcarea! Mâine, o nouă zi - o nouă filă din cartea „epocii de auru”, din cei „douăzeci și cinci de ani lumină” - va mai adăuga o cărămidă la baza „socialismului multilateral dezvoltat”. Gânduri răzlețe, la ceas de seară Astăzi, după un sfert de veac de la evenimentele care au zguduit Europa răsăriteană, când patima și
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Europene. În schimbul acestei „libertăți” am sacrificat nu doar avuția țării și pe noi înșine, ci am „amanetat” instituțiilor bancare străine până și viitorul urmașilor noștri, riscând să devenim doar o amintire pe scena istoriei. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
peste timp. Buna înțelegere dintre ei a mers uneori atât de departe încât regizorul s-a identificat, adesea mai tare decât autorul însuși, cu personajul principal al operelor sale autobiografice, romane de largă respirație, nu arareori controversate. Surprins în diferite epoci, vârste și ipostaze, deopotrivă spectator cât și participant la istoria zbuciumată a României ultimilor optzeci de ani, preotul de penitenciare Eginald Schlattner este protagonist și martor al acțiunii cărților sale. Lui îi revine meritul de a fi imortalizat pe hârtie
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
încă în centrul capitalei chineze, la doi pași de Palatul Imperial Gugong. În fapt, de Palatul ca un sat întins, ascuns de ziduri semețe, ne despărțeau Hotelul Beijing (construit în mai multe etape, lanț de clădiri, pașaport, fiecare, al unei epoci: anii 30, anii 50, anii 70, anii 90), clădirile Asociației de Prietenie, Primăriei, Clubului Diplomatic și o biserică catolică, ale cărei porți erau ferecate din anul în care Mao ZeDong stârnise marea revoluție culturală proletară, după ce, cu doar un an
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
workshop interactiv. În prelucrările și aranjamentele orchestrale ale lui Emil Bîzgă, lirismul lui Ciprian Porumbescu vibrează alături de dinamismul tonurilor lui George Gershwin, iar ritmurile de jazz braziliene ale lui A.C.Jobim se împletesc cu romantismul lui Nino Rota. Sunete din epoci diferite se întretaie și se complementează armonios în piese care transmit același mesaj muzical și care se adresează unei audiențe diverse, multiculturale. Programul concertelor cvartetului Emil Bîzgă va include piesele din albumul „Acacia Flower”: “Acacia Flower”, “The Ballad”, “Danube’s
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York by http://uzp.org.ro/emil-bizga-quartet-daniela-tocari-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului P rima etapă în evoluția școlii rucărene pe care o avem în vedere, atipică și neinstituționalizată corespunde, fără ca limitele cronologice să fie inflexibile și riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
nu oferă decât o imagine incompletă a acțiunii Bisericii și a preoților ortodocși în cei 50 de ani de comunism. Este bine cunoscut faptul cât de puțin reale sunt afirmațiile din aceste documente, care ascund cu consecvență conflictele cronice ale epocii. Spre exemplu unirea Bisericii Greco-Catolice din anul 1948 a avut cu totul alte conotații și semnificații decât cele prezentate de propagandă. Distanța este uriașă și de aceea exercițiul hermeneutic trebuie să fie extrem de atent. Cartea lui Gillet conturează o imagine
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
cel puțin 50 ani. Ceea ce ne face să bănuim că disputa ortodoxie-catolicism ce durează de mai bine de o mie de ani cu unele aspecte specifice în ultimii două sute de ani este de fapt fundamentul în care cele întâmplate în epoca comunistă nu este decât un moment între altele. Revenind la activitatea lui Visarion Puiu, rezultă că el se folosea de nunțiul papal de la București pentru a ține legătura cu Eugeniu Suceveanu Laiu, fost locotenent de arhiepiscop de Craiova sau diaconul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
acuzată că și-a înmatriculat o mașină în Bulgaria pentru a evita timbrul de mediu, pe care ea însăși l-a instituit. ACL îi cere să clarifice situația. • Nou dosar pentru Hrebenciuc și Șova. Cum negociau cei doi lideri PSD „epoca post-Victor”. • Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de Dan Șova, vicepreședinte al PSD, senator în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. • Dosarul retrocedărilor ilegale (mai ales ale
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
una era a camerei care mi-a fost destinată mie, chiar în acea zi.Coridorul se termina, unde începea o scară de marmură cu balustrada din lemn maron închis cu ornamente lucrate cu mare artă ce părea construită într-o epocă trecută. Deși bine întreținută casa, interioarele, mobilele, timpul își lăsase amprenta. Din salonul cel mare, printr-o altă ușă, am intrat în bucătărie, unde era deschis televizorul și în fața lui se lăfăia cu picioarele pe un scaun un tânăr slăbuț
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
așez în salon pe un fotoliu, de unde neavând ce face până se trezește Dora, încep să privesc cu atenție picturile pe pânză, atârnate pe un perete al salonului. Erau câteva peisaje, însă multe dintre ele, erau portrete în costume de epocă, probabil strămoși de-ai familiei. Mă opresc în fața unui portret al unei tinere femei cu bucle negre ce-i încadrau chipul de o frumusețe meridională, cu ochi negri, cu un zâmbet frumos zugrăvit pe chipul încântător, care mi-a amintit
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486766698.html [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
a francezului Alfred Fouillée (1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși încătușată în formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caută un principiu spiritual
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
Marx. O introducere în istoria comunismului românesc” (Editura „Curtea Veche”, 2005); „Sic transit gloria... Cronica subiectivă a unui cincinal în trei ani și jumătate” (Editura „Polirom”, Iași, Colecția Ego, Publicistica, 2006); „Geopolitica Matrioșkăi, Rusia postsovietică în noua ordine mondială”, (2009); „Epoca de aur a incertitudinii”, (Editura „Curtea Veche”, 2011). Adrian Cioroianu, istoric înainte de toate, este atent la timp. Se observă chiar și numai din titlurile cărților citate mai sus că scurgerea timpului lucrează la scoaterea în lumină a ce nu e
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_cioroianu_libertatea_b_aurel_v_zgheran_1389714451.html [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
adevărului); Evreul după Talmud, Monahul Neofit /ex-rabinul Cavsolalvițiu, Înfruntarea..., Kalixt de Wolski, Tainele Kahalului, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Talmudul ca profesiune de credință a poporului Israelit, etc., Bernand Lazare, op. cit., p. 69-70) Biserica nu a suferit niciodată, - de la început și până în epoca actuală sau francmasonică, - ca în timpul persecuțiilor ariene.(Hergenroether, Histoire de l'Eglise, T. II, Ed. Delhomme et Briguet, p. 22) Între hotărârile și deciziile prioritare ale Sinodului I Ecumenic și cele exprese ale Împăratului Constantin cel Mare s-au numărat
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
o întindere treptată a strălucirii propriei viziuni, cel puțin până în secolul XV, fie, după secolul al XVI-lea, antiteza conferințelor pozițiilor ateiștilor din istoria mai nouă a gândirii europene, legată de slăbirea și zdrobirea acelei viziuni. În acest fel, atât epoca istorică a lumii creștine constantiniană, cât și cea anti-constantiniană, a existat întotdeauna și va rămâne continuu în epicentrul frământărilor politice, religioase, spirituale și sociale, care astăzi se prelungesc cu viziunea cercetărilor contemporane, de obicei anti-fatice, pentru realcătuirea identității Europei unite
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
de culoare neagră, ca și castelul, de altfel ( de unde și denumirea, probabil ! ), concepută să adăpostească o familie, nicidecum o armată, cum îmi trecuse mie prin minte. În față ne așteptă vreo zece persoane, femei și bărbați, îmbrăcate în costume de epocă. - Cine sunt oamenii aceștia ? îl întreb. - Majordomul și tot personalul lui. Castelul are vreo cincisprezece camere, saloane, dependințe și o mică fermă, de care trebuie să se îngrijească cineva. I-am ales personal ! - Locuiesc în castel ? - Da, au ceea ce francezii
DRUMUL APELOR, 43 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491633202.html [Corola-blog/BlogPost/372495_a_373824]
-
clădit Castelul de Scaun al Regatului, sub Marele Rege Carol I. E o minune că s-au păstrat, însă e și o necrezută vrednicie a edililor contemporani care n-au împărțit orașul pe hălci și n-au doborât clădirile de epocă, spre a zidi pe cele preferate de boieri falși. Astăzi, orașul Sinaia are un edil harnic, sufletist, priceput în administrație, pornit pe fapte de conservare a ceea ce au clădit întemeietorii și de ctitorire a noilor zidiri în pas cu timpul
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1459497782.html [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
nu se precizează numele celei de-a șaptea „zi” din „săptămâna” lucrării divine, ziua în care Domnul s-a odihnit după truda creării văzutelor și nevăzutelor. Nici nu era cu putință acest lucru, deoarece „zilele” facerii au conotația generică de epoci, cu o întindere temporală peste puterea de cuantificare a omului, căci unitățile de măsurare a timpului (secundă, oră, zi, săptămână, lună, an) țin de efemeritatea condiției umane și de trebuințele omului. Prin urmare, avem de-a face cu un ascendent
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462977707.html [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]