KorAP: Find »[drukola/base=ereditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...59 >

1,457 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o critică foarte

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și nu doar În viața de apoi, ci și În viața generațiilor ce urmau să se nască pe pământ. Pare problematică ideea că eugeniștii nu ar fi perceput grava inconsistență dintre credința lor În universalitatea legilor obiective ale evoluției și eredității și credințele creaționiste pe care se Întemeiază creștinismul. În mod clar, ei erau conștienți de existența unor astfel de probleme și totuși aleseseră să considere că Biserica avea o funcție compatibilă cu teoriile pe care le promovau și că principiile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de secol XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni de știință remarcabili au fost convinși de argumentele eugeniștilor referitoare la importanța eredității În explicarea comportamentului uman și mulți au fost cuceriți de magia posibilității de a controla acest proces, ignorând aspectele mai Întunecate ale eugeniei. Ca oameni de știință, se bazau pe propriul simț al obiectivității și al responsabilității, fără a fi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
discursului și soluțiilor eugenice În Europa Occidentală și Statele Unite. Soluțiile eugeniste propuse În România merită discutate În comparație cu astfel de mișcări, deoarece eugeniștii români - În particular Moldovan - au articulat Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social de tip normativ. Capitolul de față se referă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun, accesibil astfel oricărui cititor cultivat. Această strategie i-a permis lui Moldovan să introducă o serie de idei revoluționare, ale căror implicații În termeni de organizare a statului se regăseau În toate aspectele

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi trebuia să accepte aceste legi ca fundament al politicului. Moldovan afirmă de la bun Început că „Conținutul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dintre metaforele inspirate de biologie folosite de acesta. Acceptând viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației occidentale. În concepția lui Moldovan, legile eredității, diferențierii, adaptării și selecției ofereau o soluție pentru pesimismul total al lui Spengler. Declinul nu era pentru Moldovan un proces natural inevitabil, ci mai degrabă un fenomen de degenerare, rezultat din acțiunea forțelor disgenice. Națiunile civilizate dețineau, grație descoperirilor lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
acțiunilor și scopurilor statului prin raportare la identitatea națională. Moldovan propunea, de fapt, o formă de naționalism totalitar. Națiunea, În concepția sa, era o entitate creată natural, care evolua la fel ca un organism viu, supunându-se acelorași legi ale eredității, diferențierii și selecției ce guvernau și viețile indivizilor. Nevoile națiunii aveau Întâietate În raport cu cele ale indivizilor, iar atribuțiile statului trebuiau derivate numai din nevoia de a proteja progresul națiunii. În viziunea lui Moldovan, instituțiile statului, legislația și procesul de guvernare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Latura practică a ideologiei eugeniste era strâns legată de felul În care Moldovan făcea diferența Între cei care urmau să facă parte din națiune și cei ce urmau să fie, În mod necesar, excluși, pe baza diferențelor organice, generate de ereditatea biologică. Elementul comun proxim era etnicitatea, Înțeleasă ca „o comunitate de sânge, tradiție,... și destin”22. Această definiție implica ideea că legăturile culturale - „tradițiile” - nu erau o dovadă suficientă a apartenenței la o națiune. Indivizii trebuiau, În plus, să facă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință, asigurarea unui mediu sănătos și a unui standard de igienă publică ce ar putea permite eredității să Își urmeze cursul, facilitând astfel progresul eugenic, constituiau tot atâtea imperative. Ministerul Lucrărilor Publice urma să Își canalizeze eforturile În direcția asigurării alimentării sectorului public cu apă, electricitate, lumină și căldură și a Întreținerii unui sistem modern de evacuare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de administrarea bunăstării țării. Biopolitica, Înțeleasă ca un set de principii obiective, cu un fundament științific, ar fi transformat astfel de dezbateri În eforturi inutile sau chiar imposibile. Progresul urma să rezulte din discuțiile Între specialiști despre semnificația diferențelor În ereditate și a meritelor unor măsuri coercitive specifice, aplicate după criterii eugenice. Nici chiar În aceste condiții competiția nu urma să dispară total din societate, dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
este o poziție afină cu viziunea lui Manoilescu despre neoliberalism și dezvoltarea economică subvenționată de stat. Mai mult, Manoilescu Își formulează argumentele Într-un limbaj al determinismului biologic care arată că autorul cunoștea și era interesat de aceleași legi ale eredității ce fundamentau și teoria biopolitică propusă de Moldovan. Cei doi autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nu se potrivea Întocmai rolurilor de intelectual responsabil și lider tehnocrat, pe care el Însuși credea că le Îndeplinește. Moldovan a fost mai coerent În susținerea necesității de a organiza o structură modernă și competitivă a statului, pe baza legilor eredității și a preocupării pentru menținerea și Îmbunătățirea capitalului biologic al națiunii. Putem regăsi afirmații aproape identice cu cele din Biopolitica În lucrări publicate chiar până În 1947. În timpul dramaticelor schimbări sociale și politice instrumentate de regimul comunist impus de Uniunea Sovietică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
institutului, a ocupat ulterior poziții mai importante, cum ar fi cea de titular al unui curs despre eugenie, la Facultatea de Medicină din Cluj. Acest curs avea ca scop principal prezentarea noțiunilor de biologie necesare pentru a Înțelege fenomenele de ereditate genetică, adaptare și selecție, Însă Făcăoaru interpola descrierea fenomenelor biologice cu evaluări ale impactului pe care aceste procese le aveau pentru scena politică din România interbelică. Făcăoaru introdusese, de fapt, În secțiunea finală a cursului un capitol intitulat „Eugenie practică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
astfel de stat. Prin asocierea dintre descrierea unor fenomene biologice obiective și evaluarea politicii românești, Făcăoaru oblitera intenționat distincția dintre gândirea critică și ideologia normativă. Demersul său politiza biologia și, În același timp, redefinea problemele modernizării și dezvoltării la nivelul eredității biologice și al evoluției. Printre alte măsuri, cursul lui Făcăoaru menționa și necesitatea de a controla alegerile maritale și reproducerea, sugerând că statul ar fi trebuit să creeze instituții care să controleze și să supravegheze căsătoriile eugenice și care să

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care trebuiau adăugate treptat toate datele pertinente despre starea eugenică a acelei persoane. Alte metode negative propuse de Făcăoaru includeau segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
idee, Banu se implica mai mult În definierea principiilor care să conducă la elaborarea unor politici publice viabile decât În formularea unei viziuni ideale, utopice, despre cum ar trebui structurate statul și societatea românești, În conformitate cu legile universale ale naturii și eredității. De aceea, Banu a criticat ideile utopice susținute de Moldovan, care, În opinia sa, se regăseau În Legea Sănătății Publice din 1930, o lege pe care Banu o considera mai degrabă un produs al lecturilor lui Moldovan din literatura academică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de legile universale ale eredității. Conform ideilor exprimate În aceste lucrări (În special În cea a lui Moldovan), statul eugenic lua ființă ca o dezvoltare naturală a nevoilor organice ale națiunii, În epoca modernă. Eugeniștii subliniau, În același timp, necesitatea de a construi un astfel

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
teoriile eugeniste au folosit diferite reprezentări ale „celuilalt” pentru a trasa granițele normalității. Diferența dintre strategiile eugeniste și ideile altor intelectuali români era reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
națiunii decât ar fi avut orice ideolog politic. Din acest motiv, realitățile particulare ale României de după 1918 par să fi stat la originea viziunii eugeniste a ierarhiei sociale naturale la fel de mult ca și teoriile eugeniste. Eugeniștii au folosit Însă teoriile eredității pentru a formula o critică a vieții politice românești diferită de cea a contemporanilor 20. Sinteza eugeniștilor români era, de asemenea, diferită de cea a celor mai multe mișcări eugeniste din străinătate prin modul În care prezenta legătura dintre ereditate și politică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Însă teoriile eredității pentru a formula o critică a vieții politice românești diferită de cea a contemporanilor 20. Sinteza eugeniștilor români era, de asemenea, diferită de cea a celor mai multe mișcări eugeniste din străinătate prin modul În care prezenta legătura dintre ereditate și politică și prin condamnarea totală a regimului politic parlamentar. În Statele Unite și Marea Britanie, de exemplu, cei mai mulți eugeniști (cu excepția câtorva autori, printre care anarhista Emma Goldman) formulau critici la adresa instituțiilor politice și Împotriva anumitor partide sau grupuri de politicieni, dar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
succese, obținând sprijinul unor preoți de prestigiu, care În numeroase ocazii au scris despre importanța preotului la sate, ca model și Îndrumător către o viață mai sănătoasă și mai bine ghidată de principii eugenice. Cu toate acestea, contradicția dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și selecției urmau să devină baza noii pedagogii. Argumentele și limbajul eugeniștilor au influențat puternic dezbaterile despre reforma educației, mult mai mult decât orice alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează impactul eugeniștilor asupra reformei educației. Voi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru clasele a opta6 unele implicații legate de relația dintre puritatea etnică și natura ereditară a talentelor sau a inteligenței superioare, dincolo de argumentele generale despre fundamentele ereditare ale caracteristicilor biologice. Mai important Însă este faptul că argumentele simplificate despre rolul eredității În determinarea sănătății și progresului generațiilor viitoare au devenit instrumente puternice În justificarea prejudecăților Împotriva celor de altă etnie, la toate nivelurile procesului de educație și În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și un susținător puternic al eugeniei, scria: Problema națiunei ș...ț este o problemă de educație, iar școala și biserica, știința și religia trebue să colaboreze În respectarea necesităților biologice 7. Lucrarea lui Preda evidenția, de asemenea, rolul proeminent al eredității În determinarea personalității și a abilităților intelectuale ale oricăror indivizi. În același timp, autorul nuanțează cu grijă o astfel de ipoteză, arătând că „Hereditatea nu este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]