416 matches
-
Prietenă, să nu mai rostim zadarnicul sunet cu care-l chemau muritorii! Astăzi, vorbind pentru toți el nu are chip și nu are nume - poetul! Viața lui mult ne-a mirat, ca un cântec cu tulbure tâlc, ca un straniu eres. În anii de demult poetul, cuvântul strivindu-și, a îndurat năpastele toate cu bărbăție și cele mai mari, cele mai crunte dureri, și le-a stins în muntele singurătății, ce și-a ales. Când la un semn s-au surpat
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cu fața-ngropată în palme - mă apăr: eu nu! Amin. SAT NATAL lui Ion Pillat După douăzeci de ani trec iarăși pe-aceleași uliți unde-am fost prietenul mic al țărânii din sat. Port acum în mine febra eternității, negru prundiș, eres vinovat. Nimeni nu mă cunoaște. Vântul el singur, sau plopul de aur. Plop înălțat de-un fir nevăzut asemenea fusului. Nedumerit turnul se va uita doua ore în urma mea până m-oi pierde din nou subt dunga apusului. Totul cât
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
lăsat bătrânul moștenire, dar Csabi și-a făcut cruce, spunând că ferească Dumnezeu să intrăm acolo, fiindcă am tulbura fantoma lui nea Vasile, și că de altfel toată zona e bântuită, la care Zsolt a spus că astea-s numai eresuri, superstiții, el nu crede în fantome, cu toate că auzise că și fundul lacului e plin de oseminte, dar nici asta nu crede, oamenii vorbesc aiurea pentru că le face plăcere să se sperie unii pe alții, dacă apa lacului o să fie suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
în convorbire altă idee, care era și ea o indiscreție: - Nu știi că moș Costache al nostru a fost la doctor, pe furiș, pe onoarea mea. Ține dietă, se îndoapă cu doctorii, e lucru mare. Și a căzut și la eresuri. Au fost aci doi preoți, de-au făcut slujbă. - Arată mult mai bine la față, constată Pascalopol.- Și nici nu mai fumează! completă Stănică. Moș Costache părea foarte mulțumit de aprecieri și râdea ca la fotograf, simțindu-se mai sănătos
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
putea îndreptăți sau critica anumite oferte, propuneri teoretice contemporane. Doar proximitatea inconfortabilă a întrebării inaugurale - „voi cine ziceți că sunt Eu?” - poate elibera teologia creștină de captivitatea idolatră a servilismului ideologic. Fără expunerea în fața acestei întrebări, teologia este amenințată de eresul necredinței. Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloaetc "Excurs despre vocația temeiniciei \: Dumitru Stăniloae" Un teolog care n-a obosit niciodată să răspundă întrebării adresate de Iisus apostolilor Săi a fost Dumitru Stăniloae. Adevărat preot mărturisitor 1 și părinte 2, având
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
-și amintească dacă acesta i-a proorocit ceva și nici măcar dacă era îmbrăcat „în razele alea bune sau alea de purtare”. Este aproape de prisos să mai precizăm că parodia vizează aici „o întreagă poezie mistică, atentă la semnele, misterele și eresurile populare”390. Sunt apoi numeroase secvențele în care întâlnim imaginea copilăriei fericite, lipsite de griji, răsturnată carnavalesc, într-o mișcare parodică de proporții. În Micul lord, de exemplu, avem de-a face cu o versiune derizorie a eleganței infantile. În
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gînduri cîte-un an!”... Întorcîndu-ne la lirica obișnuită, observăm că punctul maxim al eresului alecsandrian este beția drăgăstoasă: „În beția drăgăstoasă Ochișorii-ți strălucesc, Obrajeii-ți ruminesc, Crinișorii-ți Înfloresc De mă-mbăt și mă uimesc...” Uimire Înseamnă, de bună seamă, fascinație. A privi este dorința cea mai mare a Îndrăgostitului („Stai, ah! stai să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și atrase în sistemul Europei apusene cu pierderea puterei dinlăuntru a vieței sale. Până și patriarhul Anthimie au recunoscut acest adevăr Când (în vremea celei dentîi răscoale grecești) au spus: pronia a trimis domnia osmanilor ca zid de apărare împrotiva eresurilor Apusului și în locul imperiului bizantin, slăbit în credință. Și într-adevăr, urmează d. Danilevski, ce ar fi {EminescuOpIX 241} devenit ortodoxia dacă cruciații germani s-ar fi așezat la Sf. Mormânt; ce ar fi devenit slavii dacă germanii, ce pătrunsese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în multe publicații dar și în mapele personale în așteptare. Iată câteva din versurile autorului: Vis neîmplinit Iubesc poezia Dar îmi cer iertare Când exprim prin versuri Câte-o cugetare. Bucurii, durere Le transmit prin versuri, Unele mai bune, Altele - eresuri. Rima-i excelentă, Versu-i deslușit. Totuși îmi rămâne Visul neîmplinit. Vârsta a treia Celor de vârsta a treia Li s-a blegit pălăria, Li s-a-ntunecat vizorul, Nu mai tremură fiorul, Căci s-a terminat umorul Și s-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
turcească. La amiază ajung la alt han: Tatomirești. Pentru că erau în misiune, stau de vorbă cu evreii în trecere. Pe unul îl lecuiesc, zic. Cu altul discută despre Biblie și Talmud. „Cu cât înaintăm, cu atât priveliștea devenea mai int eres antă. Înainte de a ajunge la Vaslui, o minunată vale deschisă, cu livezi pe dealurile-i împădurite. Noaptea târziu au ajuns la Vaslui. Abia au gă sit adăpost la un han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri tot pîrguie roadele închipuirii poporului nostru. Sînt parcă de neînțeles obiceiuri destule și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre firești zămisliri ale multor din ele. O apucătură de-o samă cu omul e datul, din cele ce ai dobîndit într-un fel oarecare, și altora. Datul pe care îl știm
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
te chiti că la oricare pas vei găsi cîte unul, să știe că nu se mărită odată cu vita și capătul de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea ținute în cinste cînd vremea curgea peste dînsele, tot cam așa piere azi obiceiul cu tîlc tăinuit al frînghiei cutăreia vite vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci, pînă mai scapă un licăr ici colo, murind
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cărți. Unele cu mult folos, altele cu mai puțin. Dar asta nu înseamnă că noi, ca doi hoți, am luat mură-n gură din ele chiar totul; am vrut doar să vedem dacă locuri în lume sînt multe pe unde eresuri și fapte și lucruri asemeni ca la Dănești ființează.Tot restul, adică mai totul, am pus pe hîrtie ce noi știam de la oameni, din sat de la noi, din Dăneștii Vasluiului. Le mulțumim iarăși acum tuturora. Tiberiu Brăescu ,,Vremea Nouă” 20
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mitologii foarte bogate, viața vandanilor se desfășoară mereu simultan pe două planuri: în realitatea cenușie și în încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri. În Biblioteca Națională se găsesc mai multe culegeri de legende, unele în caligrafii străvechi, altele în graiuri pe cale de dispariție. Însă marea majoritate a vandanilor n-are nevoie de acele scrieri, consultate doar de specialiști. Marea majoritate a vandanilor cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mitologii foarte bogate, viața vandanilor se desfășoară mereu simultan pe două planuri: în realitatea cenușie și în încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri. În Biblioteca Națională se găsesc mai multe culegeri de legende, unele în caligrafii străvechi, altele în graiuri pe cale de dispariție. Însă marea majoritate a vandanilor n-are nevoie de acele scrieri, consultate doar de specialiști. Marea majoritate a vandanilor cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
el, ca poet, iar cînd după vînzarea Ipoteștiului a scris Trecut-au anii, în una din versiunile notată de Perpessicius cu D2 el se referă la aceeași perioadă de început: "Căci nu m-ating cum mă mișcară/ Ale poveștilor duioase eresuri/ Cînd răsăritul meu l-înseninară/ Cu abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976. * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992. * * *, Folclor stăneștian, În memoria
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
159 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 72. 160 Ibidem, p. 73. 161 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 12. 162 Ibidem, pp. 297-298. 163 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976, v. Vântoasele, p. 362. 164 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 288. 165 Ibidem, pp. 438-439. 166 Ibidem, I, pp. 288-289. 167 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. 184 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, Editura Univers, București, 1995, p. 39. 185 Ibidem, p. 73. 186 Ibidem, p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203. 196 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., pp. 14-15. 410 Ibidem, p. 15. 411 Ibidem, p. 18. 412 Ibidem, p. 194. 413 Ibidem, p. 303. 414 Ibidem, p. 127. 415 Ibidem, pp. 130-131. 416 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ed. cit., pp. 72-73. 417 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 310. 418 Adrian Fochi, Op. cit., p. 73. 419 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 19. 420
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit., pp. 362-371. 72 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 452-453. 73 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 79. 74 Ernest Bernea, Op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
superstiție pot să nu se deosebească, de fapt, prin nimic; ceea ce contează este poziția celui care operează distincția. Iată cum glosează termenul superstiție I. Aurel Candrea în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească“, publicat între anii 1926 și 1931: „credință deșartă, eres, teamă religioasă, neîntemeiată pe nimic, care inspiră omului acte și păreri împotriva bunului-simț și a judecății sănătoase“ (p. 1233). Dicționarul a fost redactat la scurt timp după apariția cărții lui Artur Gorovei. Din definiție putem deduce că superstiția era considerată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fabulosului, genialul Ion Creangă le-a imprimat o seamăa de particularități care-i conferă operei sale strălucire și unicitate. Lumea poveștilor lui Creangă între real și fantastic Motto: „ Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri ...ăMihai Eminescu) Din copilărie am avut dragoste mare pentru opera lui Creangă. Găseam poate în poveștile și povestirile lui graiul înflorit al mamei, poezia de expresii a Moldovei; mă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
doar vag faptul că este totuși o stare existențială: Închide ochii și dormi și tu,/ Lasă-ți pleoapele să cadă/ Ca un cuțit de ghilotină/ Pe gâtul lumii din afară,/ Închide ochii, spune nu,/ Nu e nimic de înțeles în/ Eresul care începe./ Înalt ca un turn de veghe/ Sfarmă punțile și du/ Țărănei ultima din arme:/ Închide ochii, dormi și tu,/ Întreg poporul clipei doarme". (Cântec de leagăn)113 De la romantici până la oniriști, visul a suportat numeroase conotații, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]