1,916 matches
-
care se manifestă: Vedem tristeți cernute, euforii dezghiocate sau mândrii triumfale. Dar, în genere, vedem postúri stâlcite și busturi încovrigate". Și vocea: "O voce Ťerudităť, dacă pot spune așa, presupune eliminarea paraziților sonori care îi încarcă acustica de fond. Etimologic, erudiția înseamnă eliminarea a tot ce este rudis, brut, grosolan și aspru. Erudiția este o eroziune în sens bun, o șlefuire". "O femeie cu timbru își păstrează ținuta chiar și-atunci când frăgezimea trupului a trecut". Și: "Pe scriitor îl recunoști după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
în genere, vedem postúri stâlcite și busturi încovrigate". Și vocea: "O voce Ťerudităť, dacă pot spune așa, presupune eliminarea paraziților sonori care îi încarcă acustica de fond. Etimologic, erudiția înseamnă eliminarea a tot ce este rudis, brut, grosolan și aspru. Erudiția este o eroziune în sens bun, o șlefuire". "O femeie cu timbru își păstrează ținuta chiar și-atunci când frăgezimea trupului a trecut". Și: "Pe scriitor îl recunoști după Ťcălcăturať stilului său". Chiar dacă sunt și câteva afirmații cu care o femeie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
literar dublat de un eseist și conviețuind cu un scriitor total - a debutat ca poet, s-a format în spațiul prozei scurte, a trecut la roman, alternând cele două formule epice, a experimentat apoi și în dramaturgie. În primul rând, erudiția e demonstrată de cele trei volume din Istoria literaturii sârbe dedicate unor epoci succesive (Epoca Barocului - 527 pag., Clasicism și Preromantism - 571 pag., Nașterea literaturii sârbe noi - 631 pag.) ce însumează peste 1.700 de pagini. Lor li se adaugă
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
poet, a realizat o impresionantă istorie a lui Petru cel Mare, Gavril Stefanoviș Vencloviș (cca 1680-1749) a creat o operă vastă: oratorie, biografii, poezie, cântece bisericești, iluminații, ilustrații ale cărților bisericești. Fiecare erou săpânește o artă și o știință, ilustrând erudiția vremii sale, o sinteză a domeniului cunoașterii. Călugărul Gavril este omul religios, Sacarias - cărturarul fascinat de istorie, scriitorul secolului 20 și 21 pare preocupat deopotrivă de tainele credinței și ale științei, de Înviere și de Big Bang. Au în comun
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
nu făcea parte din această categorie. Numele lui complet era Lazar Ruvimovici Țehnovițer; era deșirat, avea un nas lung, părul creț și... mai studia și vioara. Mai mult, ca orice evreu, Țehnovițer era antisovietic. Marusea îl iubea pentru talent, suplețe, erudiție și umorul lui sarcastic. Cu toate că nu erau antisemiți, părinții Marusei au intrat în panică. De altfel, în cercuri neoficiale, Galina Timofeevna obișnuia să spună: - Prefer să angajez un evreu. Cel puțin știu că n-o să se apuce de băut. - Și
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
altele. Nici redescoperirea unor texte uitate, socotite minore și inculcarea cu noi semnificații. Aici se înscrie opera lui Ion Alexandru Brătescu-Voinești. Ca terminologie inedită apare cuvântul valiză "cultură civilizație" cum în articolele din "Revista burgheză" crease cuvântul "libertateordine". Admirația pentru erudiția, vivacitatea și originalitatea limbajului steinhardtian nu exclude, în anumite cazuri, perplexitatea comentatorului. "Nu e cam mult?" se întreabă retoric. Dar contaminat parcă de metoda folosită de năstrușnicul septuagenar, el plonjează în realitatea actuală și ne dă propriile sale "aggiornamento"-uri
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Azi și Vremea. Nu trebuie uitată nici cartea Alchimie asiatică, imprimată în 1934 de Editura Vremea. La câteva zile după apariția Yogăi s-au publicat note laudative în Rampa ș31 mai, 5 iunieț, Dreptatea ș4 iunie 1936ț: "Operă de profundă erudiție și de îndelungată muncă de cercetare. Cea dintâi monografie completă care se publică într-o limbă europeană asupra practicilor și doctrinelor Yoga"; Zorile (5 iunie): "Yoga interesează nu numai pe orientaliști sau istoricii religiilor; oricine se interesează de filozofia indiană
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
să ascundă că literatura era pentru el o preocupare secundară și că păstra drept principal scop al lucrărilor sale știința și în special istoria religiilor, căreia de fapt i s-a devotat de multă vreme... O frumoasă cultură, o profundă erudiție, o surprinzătoare posibilitate de a se orienta cu ușurință în domeniile istoriei și științei, iată ceea ce eseistul Mircea Eliade ne-a obligat totdeauna să vedem și să simțim în paginile sale de critică... Yoga reprezintă aproape zece ani de muncă
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
pe care-l așteptăm și în care sperăm, pentru a pune în valoare o Românie intelectuală injust cunoscută".4 Prezentarea lui Ion Biberi este mai la obiect. "Prezentul studiu nu este numai rezultatul unei neobosite munci și al unei temeinice erudiții, ci este, de asemenea, ajungerea la capătul unei orientări spirituale pe care autorul a prezentat-o încă de la începuturile carierei sale literare"... Ion Biberi menționează în continuare că avem în față o cercetare personală în care autorul își exprimă îndoielile
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
cu mistica hindusă, nu a ezitat să se ducă în India, pentru a studia, la sursă doctrinele mistice. Yoga, apărută în limba franceză, reprezintă efortul remarcabil al unui european de a se apropia de sursele indiene nu numai cu ajutorul unei erudiții temeinice, ci în același timp în urma unei participări directe la mișcările de gândire indiene".5 Printre cele zece studii consacrate de Constantin Noica operei lui Eliade, un loc important îl ocupă cel intitulat Yoga și autorul ei. Rezumând, parafrazând și
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
de istoria religiilor la Universitatea din Bologna, publică o amplă recenzie laudativă: "Cu această tendință spre concret, recunoscută ca trăsătură fundamentală a religiei Indiei pre-ariene, autorul unește yoga în măsura în care e practica ce conduce la experiența mistică personală." învățatul italian remarcă erudiția și claritatea expunerii, accesibilitatea cu care sunt prezentate tantrismul și raporturile dintre yoga și alchimie. Opiniază că cel mai interesant e capitolul al IX-lea, unde sunt cercetate originile acestor forme devoționale mistice și sunt indicate documentele probabile ale existenței
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
personal să ne trimiteți câteva studii despre India sau Iran, care-și vor găsi loc în viitorul număr din Asiatica"12. Apariția Yogăi a stârnit entuziasmul prietenilor din țară și străinătate. Cioran îi scrie la 10 iunie 1936: "Este atâta erudiție vibrantă în Yoga ta și o lume atât de aparte, încât îmi trezește atâtea timidități de care mă credeam scăpat. Pe vremuri, când scriai foiletoane, n-aș fi putut crede că ai să scrii cea mai serioasă carte de erudiție
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
erudiție vibrantă în Yoga ta și o lume atât de aparte, încât îmi trezește atâtea timidități de care mă credeam scăpat. Pe vremuri, când scriai foiletoane, n-aș fi putut crede că ai să scrii cea mai serioasă carte de erudiție pe care a produs-o România".13 Haig Acterian îi expedia la 12 iunie 1936 următorul mesaj: "Pentru o carte ca Yoga, într-o țară civilizată se crea imediat o catedră."14 Petru Manoliu e mai liric și mai... analitic
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
Samuel Angus (Universitatea din Sydney), Ananda Coomaraswamy (Director al Muzeului de Istoria Artei din Boston). în acest context ni se par cel puțin stranii articolele demolatoare din 1937 și 1938 ale lui Anton Dumitriu. Titlurile prezentărilor ilustrului logician produc frisoane: Erudiție și șarlatanie, Demascarea genialității Dlui Mircea Eliade, cu subpunctele: Șarlatanie organizată, Minciuni extraordinare. Erori. Rea-Credință. în loc de argumente sunt aduse insulte și calomnii, autorul pozând în apărător al culturii și al științei autentice: " Mă cuprinde o amărăciune când văd cultura noastră
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
Eliade și corespondenții săi, vol. IV, Ed. Criterion, 2006, p. 394. 17 Idem, p. 275. 18 Mircea Eliade și corespondenții săi, vol. III, p. 320. 19 Idem, vol. I, p. 148-149. 20 Ibidem, vol. Ii, p. 198. 21 Anton Dumitriu, Erudiție și șarlatanie, în Lumea românească nr. 22-23 iunie 1937. 22 Am reprodus toate cele șase intervenții ale lui Anton Dumitriu în volumul III al Dosarului Eliade, subintitulat Elogii și acuze, Ed. Curtea Veche, 2000, p. 122-145. 23 Anton Dumitriu, Demascarea
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
oameni care au multe să-și spună, dar care în viața de fiecare zi nu găsesc momentul potrivit ca să o facă. Unele discuții ar fi meritat înregistrate (să sperăm că a făcut-o vreun serviciu secret!), fiind adevărate spectacole de erudiție și inteligență. Altele au avut valoarea unor ritualuri ale conștientizării. Politica lui Ceaușescu, de redare a unor terenuri din Deltă (prin desecări) agriculturii, ca și politica unor guvernanți de după 1989 de concesionare a unor întinse terenuri din această zonă au
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
cărțile bucurîndu-se de o posteritate meritată, puține au darul să te încînte cu adevărat. Cauza nu e de căutat în felul în care le este întreținut prestigiul, ci în rețeta intelectuală care a stat la baza alcătuirii lor: etalarea unei erudiții fără prezența unei empatii subiacente. În cazul lor, senzația pe care o resimți e aceea că autorii nu și-au însoțit expresia pe care au dat-o ideilor cu o elementară emoție estetică, că așadar avem de-a face cu
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
Elementele spirituale sunt majore operei autoarei, uneori cele pline de înțelegere a realității din perspectiva unui devotament pios de ortodoxism autentic, alteori aproape mistice și pline de magie, dar întotdeauna profunde, esențiale, pline de înțelesuri adânci, intense, demonstrând încă o dată erudiția religios sacrosantă a autoarei, precum și impresionanta sa cunoaștere teologică, influențată de educația ortodoxă. Tradiții minunate pline de semnificație își găsesc splendide mijloace de expresie în poezia adânc confesională plină de substanță - poetică, filozofică, spirituală - ce se îmbină în mod armonios
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
primi de-a dreptul în clasa sa de perfecțiune și totodată, caz unic în analele Conservatorului din Lipsca, fui primită ca bursieră a institutului. Pentru studiile contrapunctului și fugei aveam ca profesor pe Emil Paul, un artist de o rară erudiție, iar istoria muzicii o urmam cu profesorul Ktretzshmar, cunoscut muzicograf.Cursul lui Reisenauer era de două ori pe săptămână, în clasă având ca și colegi peste 40 de elemente pianistice, din toate continentele. Spre surprinderea mea, primirea mea de către ceilalți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
are gînduri culese din lecturi, al doilea are sclipiri smulse din trăiri, și chiar dacă viziunea pare nedreaptă, încurajînd lenea de gîndire, Schopenhauer nu lasă loc de consolări: cui n-are geniu nu-i rămîne decît să fie pedant, suplinind prin erudiție lipsa unei viziuni proprii. Viziunea aceasta a făcut ravagii în lumea literaților, care s-au complăcut în ignoranță așteptînd aripile geniului. Ca arta să-și împlinească rostul, ea trebuie să tindă numai spre sesizarea esențelor atemporale, cu neglijarea răspicată a
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
o vreme tentat s-o rescrie cu totul, păstrând probabil tonalitatea, dar eliminând ce se putea elimina din surplusul bibliografic. Lucru explicabil. Scrise la tinerețe, înainte de treizeci de ani, cele două eseuri bloc care o compun conțin numeroase accese de erudiție. Andrei Oișteanu cel de acum n-ar mai face, poate, atâta caz de diversitatea lecturilor sale. Numai că, pe de altă parte, n-ar mai dovedi nici un atât de tenace patos analitic în lectura unui singur basm, Harap Alb, ca
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
e drept, și roman, în Cutia cu bătrâni (1995), dar mai ales a publicat studii sobre și panorame de impact, adevărate bestsellers academice, cum e acela despre Narcotice în cultura română (2010), devenind unul dintre cei mai redutabili, inclusiv prin erudiție, eseiști ai ultimelor două decenii. Cât îl privește pe Dan C. Mihăilescu, pe atunci încă gazetar timid și cercetător avid într-ale istoriei literare, el a devenit ceea ce știm cu toții că e. Cel mai cunoscut cronicar al momentului, practicant al
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
albumului trupei Phoenix, Cantafabule (ale cărui versuri se datorează colaborării dintre Șerban Foarță și Andrei Ujică). În numai câteva zeci de pagini, cultura pop românească a acelei perioade și totodată critica de poezie de atunci primesc un ajutor nesperat din partea erudiției de factură mitologică.
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
Deci prin realism. Voi spune ce s-a mai spus: marii scriitori admit să fie tratați în felurite chipuri, legitimează orice metodă. Cu atât mai mult atunci când noii exegeți își construiesc viziunea proprie, ca în cazul de față, cu inteligență, erudiție și talent.
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
urmare, orice deplorație privind declinul Occidentului dovedește lipsă de simț istoric și carență de încredere în destin. Spengler, gînditorul cu care Noica intră în discordie teoretică de la prima pînă la ultima pagină, este un caz nefericit: un exemplu de uriașă erudiție pusă în slujba unei platitudini metafizice, deoarece „în cazul lui Spengler se împletește o extraordinară informație și putere de a face asociații neașteptate în materie de istorie cu o lamentabilă viziune filosofică.“ (p.64) Lamentabilă sau nu, viziunea aceasta îl
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]