2,389 matches
-
preferați, 34 neîmpliniți. La Psychologies trebuie că e știut că ține de psihologia feminină să nu îmbătrânești prematur. Spirit colocvial Numărul din mai 2009 al Convorbirilor literare are consistența culturală cu care revista ne-a obișnuit de multă vreme. De la eruditul studiu al lui Gheorghe I. Florescu despre mareșalul Averescu ("Alexandru Averescu, omul politic") pînă la eseul lui Ion Papuc despre frații Fărcășanu ("Cei doi frați Fărcășanu"), de la articolul lui Anton Adămuț despre Cetatea lui Dumnezeu a lui Augustin ("Sfîntul Augustin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
al poemului: "Mă simt citindu-l pe câte un/ tânăr poet deopotrivă turbulent visător/ ca apa Dâmboviței ce i se plimba pe chip/ ca nimbul de foc al Cercului Militar la amiază/ pe care-l împăturește-n servietă/ ca zumzetul erudit al frunzelor Cișmigiului/ pe care-l consultă ca pe-un dicționar/ ca și cum m-aș întoarce într-o odaie/ unde-am locuit cândva/ acum ocupată de altul" (Proză, p. 119). Inteligentă, delicată și foarte tristă, aflată la răscrucea de drumuri unde
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
că pînă la 7 ani ne-am trăit sub aspectul timpului psihologic jumătate din viață, presupunînd că trăim pînă la 75 de ani"). în conștiința mea, figura ilustrului academician, părinte al poeticei matematice, autor al atîtor comunicări, conferințe și volume erudite, coexistă cu imaginea unui Solomon Marcus extraordinar de uman, cu profunde daruri de afectivitate, cu o infinitate de preocupări și o nesecată curiozitate față de toate fațetele vieții (nu numai ale cunoașterii, gîndirii și artei), inclusiv față de semeni. în scrisorile pe
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
întâmplă când în discuție intervine o altă formă de autoanulare, o altă varietate de suicid: radierea propriului nume. Având și ea un precursorat nobil și o matrice culturală de desfășurare, Cornel Mihai Ionescu nu-și refuză nici o fărâmă din expunerea erudită, intermediată de referințe livrești lipsite de impurități: "Arhetipul acestei violente voințe de neant este, poate, moartea marchizului de Sade, prin care, în inițiala numelui său, identică cu Ťlinia serpentinatăť a lui Michelangelo și a lui Lomazzo, cu Ťlinia frumusețiiť a
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
Nu cred în supralicitările ermetice ale acestei nuvele, nici în șansele reale ale grilei - pure - structuraliste. Iar aceasta pentru că ambele paradigme, coborâte fie și cu un semiton, pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările de aici devin - rezumativ și simplificator - surse fertile și populare de comentarii pentru liceu. Ceea ce ar fi de neconceput, să zicem, în cazul eseurilor lui Alexandru Paleologu. Reluând, în cronica mea, un titlu al lui Antoine Compagnon
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
al lui Mircea Eliade. Pentru că, își amintește Alexandru Paleologu, de numele lui Mircea Eliade a luat cunoștință din revista liceului, "Vlăstarul", primită cu ocazia serbării de sfârșit de an, în 1932, unde viitorul savant publicase un articol despre alchimie, foarte erudit și oarecum în răspăr cu punctele de vedere vehiculate în epocă. Or, două decenii mai târziu, Constantin Noica (și el absolvent de Spiru Haret, în același an cu Mircea Eliade) avea să-i povestească lui Alexandru Paleologu că viitorul istoric
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
pentru o atitudine onestă." Punctele de sprijin la care se referă Mircea Platon sunt studiile, eseurile, recenziile și articolele pe care le-a publicat de-a lungul timpului în țară sau în străinătate. Din ele se desprinde portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are un foarte eficient dozaj al limbii de care face uz. E miezos fără să fie dulceag de arhaic, alternînd precizia terminologiei savante cu mustul vocabulelor
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
bine disimulat, regretul acestei mutații iese la suprafață sub forma unor discrete iluzii. Întâi în prefața care fixează traiectoriile analizei: Sunt modeste contribuții la un posibil dicționar Mateiu I. Caragiale, de care, în orele mele de lectură sub semnul reveriei erudite, aș fi avut mare nevoie. Îmi place să cred că inițiativa unui astfel de dicționar (mai restrâns, poate, dar comparabil cu dicționarele joyce-iene de tipul celui al lui Don Gifford, Ulisses Annotated sau al lui Roland McHugh, Annotations to Finnegans
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
dosarului de Securitate mult mai consistent decât al Monei Muscă și a carierei universitare întemeiate pe o, totuși, impostură (asumarea unui doctorat fictiv mi se pare un gest moral incalificabil), Antohi "rămâne o personalitate culturală mai mult decât onorabilă, un erudit, un cărturar, un om al surselor cu idei originale" (Tismăneanu), de ce nu ar rămâne și Mona Muscă o personalitate politică onorabilă în virtutea celor 16 în care nu a fost nici măcar o secundă în tabăra dușmanilor democrației de tip liberal? Dacă
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
Vasile Iancu Eruditul eseist Nicolae Steinhardt, care avea să devină părintele Nicolae Delarohia, istorisește cu farmec indicibil - dramatismul situației parcă e în plan secund - cum s-a creștinat "ovreiul" în închisoarea politică de la Jilava, cine l-a botezat întru credința ortodoxă. Aplecarea căr-tu-rarului
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
obtuzitate. A-l acuza, pe de altă parte, de un localism suspect, care-l face să exceleze tocmai în chestiunea relațiilor lui Caragiale cu Ploieștiul ar fi de-a dreptul un semn de rea-credință. Urmând, ce-i drept, îndeaproape modelul - erudit și totodată suplu - instituit de Cioculescu, Însemnările caragialiene sunt aproape de a fi o carte fundamentală și extrem de departe de ceea ce s-ar putea numi un studiu fundamentalist.
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
suavitate în contextul contingentului optzecist în care l-a plasat coincidența biografică. Retrasarea cruciadei umanității medievale pornite în căutarea paradisului hic et nunc revelează, încă o dată, opțiunile lui fundamental și temperamental romantice, de astă dată într-o tratare savantă și erudită de reală complexitate și performanță. Deși în volumele menționate scrie direct în franceză, Corin Braga parcurge, totuși, o bibliografie masiv alimentată de surse edite și inedite de factură anglo-saxonă și spaniolă. Ocupat să observe localizările orientale ale raiurilor pă-mân-tene în
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
ca Umberto Eco. Unele romane ale acestuia din urmă par scrise spre deliciul cunoscătorilor stupefiați de ușurința asociativă, cărora frazele, versurile, unele sintagme le sînt bine cunoscute sau doar le sună familiar. Măguliți de a fi fost invitați la "banchetul" erudit, acești cititori ajung chiar să verifice hipertextele, paginile de unde au fost extrase fragmentele, pentru a deveni piese ale ingeniosului joc combinatoriu. Dar cîți sînt aceștia, chiar între compatrioții lui Eco, pentru a nu mai vorbi de riscurile traducerii făcute de
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
ar fi să i se socotească părțile bune. Cât privește ce a însemnat comunismul pentru poporul român, îmi îngădui a cita aici din cartea Morfologia dezastrului (Edit. "Orientul latin", Brașov, 2005), eseu de excepțional interes, datorat regretatului meu prieten și erudit elenist Mihai Gramatopol: Am putea spune deci că invazia comunistă ar fi fost pentru noi, ca și pentru restul Europei estice, un accident geopolitic asumat ca și raidurile tătarilor, cuceririle turcești ori blitz Krig-ul nazist. Și totuși nimic din ce
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
printr-un protocol pedant-sublim: "Zilele acestea am fost/ foarte ocupat în patio/ cu un trandafir japonez/ l-am cultivat ani întregi/ i-am citit din Cussanus/ de pe terasă din Raymundus/ Lullus și Pierre Vicot" (27 mai 2005). O persiflatoare fantazare erudită aduce totuși un suflu de scepticism asupra relației dintre ființă și Carte, ultima mărginindu-se a masca fatalitatea noastră biologică: "La peste 11 mii de metri/ sub pămînt stăteau/ bibliotecarii și cele/ peste 27 de milioane/ de cărți ale omului
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
care au oferit informații decisive care au condus la inițierea unor atentate împotriva acestora. Din această categorie fac parte Ilie Merce, Pleșiță, Cornel Burtică și "sursa Laurențiu". O a treia categorie oferă o interesantă soluție de mediere, este vorba despre eruditul, bibliofilul profesor Dan Zamfirescu, incomparabil cu celelalte figuri grotești. Susținător entuziast al regimului și admirator al lui Ceaușescu ca lider provindențial, Dan Zamfirescu își manifestă simpatia față de vechii adversari de la E.L., avînd ca justificare pentru poziția partinică, asumat-antiamericană, argumentul lui
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
de cercetare peste măsură de actuală, cu implicații morale nu întotdeauna ușor de defalcat, cu verdicte adesea dureroase, sunt două calități esențiale. Fără de care hotărârea - singulară între cei ce s-au pronunțat pe această temă - de a nu-i acorda eruditului Edgar Papu prezumția de nevinovăție ar fi sunat nepotrivit. Seriozitatea și temeritatea Alexandrei Tomiță mă conving. Înclin să-i dau dreptate ei și să felicit orice juriu care ar avea-o în vizor.
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
prin funcțiile atribuite și mijloacele puse la dispoziția femeii, determină în mare măsură evoluția epicului și apropierea, respectiv îndepărtarea de scenariul nibelungic al cântecelor eroice germanice" (p. 22-23). Acestea vor deveni liniile de forță ale investigației lui Orlando Balaș în erudita sa carte: Edda (p. 25-142), Saga islandezilor (p. 142-280) și Cântecul Nibelungilor (p. 281-382), prin prisma reprezentării feminității. Pentru că e imposibil să intru în detalii, în limitele unei cronici, mă opresc la tehnica analizei, care își urmează, în fiecare dintre
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
au Moyen Age sau Etienne Gilson, Etudes de philosophie médiévale etc. Dar, în această perspectivă, vorbim despre o cu totul altă lucrare, care ar veni foarte bine în continuarea cercetării actuale a lui Orlando Balaș, făcându-l pe autor specialist erudit și comparatist în reprezentarea occidentală a feminității în Evul Mediu, în care eposul germanic e, desigur, parte integrantă semnificativă. De la Marian Papahagi (și bibliografia pe care o folosește) preiau sugestia unei utilități a distincției între amorul sacru și amorul profan
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
lega acea simpatie tandră pe care o întîlnim în cazul oamenilor care odinioară se împărtășiseră la propriu fiecare din intimitatea celuilalt. De acum încolo, corespondența lor va spori în rafinament, dar va pierde în spontaneitate. Va intra în joc maturitatea erudită a unor intelectuali versați, pentru care scrisul epistolelor făcea parte din deprinderile curente ale vieții. Și amîndoi vor scrie doct și protocolar, ca niște ființe cărora vîrsta le interzicea tresăriri neîngăduite. Iar dacă în prima parte a corespondenței rolul principal
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
gândesc la Constandina) extraordinare. Revenirea la poezie a fost, de asemenea, remarcabilă. în cafeneaua Colisée nu pare stingherit. [...] Zaharia Stancu era inteligent fără să trăiască în lumea ideilor și să facă din exercițiul lor o profesiune. Citise, dar nu era erudit. Era un observator al vieții și trăise, pățise multe. Istoria îl purtase ici și colo, la suprafața vieții sociale și în subsolurile ei, și el, cu un instinct sănătos, scăpase, ieșise la lumină. Asta-l făcuse prudent, însă prudența era
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
operează în direcție manieristă - G. R. Hocke presupunem că l-ar fi citit cu satisfacție - e nu doar un mod de libertate asociativă ci și unul de supunere la un tipar, un travaliu al respectării acestuia. în pofida livrescului, a saturației erudite, să menționăm că Foarță pornește nu o dată (nostalgia organicului) de la un factor elementar, de la un embrion lexical ori fonic, pe care-l dezvoltă fastuos (acest fast fantasmagoric-explicativ, augmentat pînă la un soi de enciclopedism al posibilului, reflectă o povară a
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
înțeleg nimic, alții sunt momiți cu cărți pe gustul lor pentru ca apoi să li se pună în brațe tomuri masive. Modulațiile vocii spun enorm despre capacitatea de a rezona cu textul, iar cele mai mici neatenții strică audiția atentă a eruditului maseur. Primit, nu se știe de ce, în preajma acestui guru livresc, alături de cei patru "filosofi" și tineri "câini de pază" de care Palatinus e nedespărțit, Teodor nu renunță la căutările sale. Și, citit printre rânduri, din acest talent monomaniacal și lipsit
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
o Europă fără națiuni al cărui conglomerat amorf trebuie obligatoriu să fie văduvit de singura religie din al cărei spirit a luat de fapt naștere: creștinismul. Aproape că te apucă tristețea să vezi cum un om poate desfășura atîta acribie erudită doar pentru a sluji unui scop propagandistic: atacarea creștinismului și demonetizarea ideii de națiune. Rețeta, pe cît de facilă este în substanța ei, pe atît de în vogă este astăzi. Să reținem însă ce e bun din cartea lui Hazard
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
Din cuprinsul acestei reviste cu titlu atît de straniu, articolul care ne-a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinînd o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]