338 matches
-
trichineloza, teniazele, echinococoza. 9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecții nosocomiale, septicemii, infecțiile postoperatorii, infecția în serviile de terapie intensivă, infecția la imunodeprimați. 10. Boli infecțioase prin bioterorism Baremul activităților practice 1. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HAV, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare). 2. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor. Recoltarea produselor patologice
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
microbiene: infecții nosocomiale, septicemii, infecțiile postoperatorii, infecția în serviile de terapie intensivă, infecția la imunodeprimați. 10. Boli infecțioase prin bioterorism Baremul activităților practice 1. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HAV, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare). 2. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor. Recoltarea produselor
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
practice 5. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE 5.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore) 1. Diagnosticul stărilor febrile 2. Tratamentul antibiotic 3. Meningite 4. Infecții stafilococice 5. Infecții cu anaerobi 6. Diagnosticul diareelor acute 7. Hepatite acute virale 8. Boli febrile eruptive 9. Infecții la imunodeprimați 10. Septicemii 5.2. Barem de activități practice 1. Puncție rahidiană-efectuare: 5 2. Hemocultură-efectuare: 25 3. Frotiuri cu colorație Gram- efectuare: 25 6. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 6.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Echilibrul
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
sindroame de etiologie virală 2.32700 Diagnostic în virozele respiratorii 2.32701 Diagnostic în gastroenteritele virale (boli diareice acute - BDA) 2.32702 Diagnostic în neuroviroze 2.32703 Diagnostic în poliomielita și paraliziile acute flasce 2.32704 Diagnostic în bolile virale eruptive 2.32705 Diagnostic în infecțiile congenitale și perinatale 2.32706 Diagnostic în boli cu transmitere sexuală (BTS) 2.32707 Diagnostic virusologic în monitorizarea transplantului de organ 2.32708 Diagnostic virusologic în securizarea transfuziei de sânge 2.32709 Diagnostic în hepatitele
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275963_a_277292]
-
în pășuni. Dintre munceii care salța brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleașca Mare, Ignis (1307m), Iezurele ș.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața ciudată
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Orientali. La sfarsitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint. Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și al III-lea d.
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere. Altitudinea medie la care este situată localitatea este de 300 m, iar
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pe granite dar și pe alte roci care se comportă asemănător față de agenții modelatori, cum sunt: granulitele, dioritele, sienitele și unele șisturi cristaline. Granitul rămâne însă roca specifică pe care se modelează formele tipice ale acestui relief. Fiind o rocă eruptivă de adâncime, holocristalină, granitul este dur dacă nu prezintă fisuri, și compact. Datorita rigidității sale, masa granitului se fisurează în timpul mișcărilor tectonice, când este supusă la presiuni mari. Deși este impermeabil ca rocă, din cauza rețelei de fisuri, capătă un anumit
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se manifestă pe întreaga suprafața a văii. În microdepresiunile și culuoarele depresionare se introduc anomalii termice pe fondul inversiunilor de
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Iacobeț, Truța, Raita, Vâlcănești (I,ÎI,III), Borcut și ve Valea Bistricioarei în zona Hurubă, pe o suprafață de 300-400 m2 - 6 izvoare carbogazoase având că origine o formațiune de travertin. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului există opt mlaștini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștină de la Pârâul Rușilor (16 ha), "Mlaștină cu borviz" Dobreanu (4 ha) și Mlaștină Mare a Bilborului (2 ha). Predominanțe sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
200 de m și înălțimea de 40 de m. O mică explozie la 12 iunie ora 3:41 marchează începutul fazei eupției intense, câteva ore mai târziu au loc explozii puternice care durează 30 de minute, ele formează o coloană eruptivă înaltă de 19 km cu scurgeri de piroclaste. După 14 ore are o loc o erupție cu cenușă vulcanică care atinge o înălțime de 24 de km, provocând o serie de fulgere. A treia explozie mare are loc la 13
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
24 de km, urmat la 3 ore de activitate seismică, erupțiile în următoarele 24 de ore intesificându-se și mai mult, durând până la date de 14 iunie ora 13:09 când o erupție masivă timp de 3 minute produce un nor eruptiv la 21 km înălțime, din nor cade pe sol cantități mari de material vulcanic (piroclaste) și cenușă, mai ales în partea de sud-vest a vulcanului, urmate de râuri de lavă (piroclaste). La data de 15 iunie începe seria erupțiilor celor
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar densitatea medie este de 40 de ori mai mare ca a acestuia. Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză: "flare star") și prezintă fluctuații mari și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice. Câmpul magnetic al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară de pe Proxima Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
și o erupție cutanată maculopapulară generalizată. Rujeola este produsă de un paramixovirus. Rujeola (ca și varicela) este extrem de contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și gura unei persoane aflate în stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii de picături transmiși aerian. Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte este rară. Perioada de contagiune a bolii începe cu 2-4 zile înaintea apariției erupției și durează până la 2-5 zile după debut. Virusul
Rujeolă () [Corola-website/Science/304543_a_305872]
-
Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
roci metamorfice). În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți: respectiv 18 sub-grupe montane în total. În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
de piele) formate din macule, papule, pustule, peteșii, descuamări, dar cu precădere pe partea de extensie a brațelor, picioarelor, pe axila anterioară, umeri, între omoplați, pe partea lombo-sacrală. Erupțiile durează de regulă între 6 săptămâni și 3 - 6 luni, accesele eruptive putând apărea în mod periodic. Boala are tratamentul identic cu celiachia. Tratamentul prin alimentație fără gluten se asociază cu un medicament de uz intern, tabletele având scopul de a preveni erupțiile. Multe persoane afectate pot renunța la acest medicament după
Dermatita herpetiformă Duhring () [Corola-website/Science/304397_a_305726]
-
oțel, fontă, fier)se folosesc pentru construcțiile portante (poduri, clădiri industriale) și ca armătură. Materialele de construcție se produc în întreprinderile industriei materialelor de construcție. Materia lor primă se extrage din zăcăminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive și metamorfice.
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
unitară pe care merge granița, situată la 1500-1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
care o compun, există numeroase surse de ape minerale - clorosodice și bicarbonatate, clorosodice - sulfuroase - carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș - Gutâi - Țibleș - Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică. Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea formațiunilor eruptive aparținând lanțului vulcanic neogen Oaș - Gutâi
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]