699 matches
-
la conceptele de umanism și mai ales Renaștere pentru definirea unor fenomenalități de creație românești. Cultura noastră s-a integrat în cea europeană într-un proces de evoluție firească pe propriile coordonate. Validitatea acestui punct de vedere, inspirat, probabil, de eseistica revistei „Gândirea”, dar argumentat prin roadele unei laborioase cercetări personale, e, firește, de discutat. Aflate cumva între afirmare și tăgăduire - Nicolae Manolescu include în Istoria critică a literaturii române (1990) un capitol intitulat, semnificativ, A existat un baroc românesc? -, secvențele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
caracteristicile generale ale epocii, enumerând principalele grupări și publicații literare cu specificul lor („Sburătorul”, „Gândirea”, revistele de avangardă, „Viața românească”, „Criterion”, „Axa”, revistele de stânga - „Cultura proletară”, „Bluze albastre” etc.) și analizând operele literare grupate pe genuri - proza, poezia, dramaturgia, eseistica și critica literară -, fiecare scriitor fiind plasat în cadrul genului pe care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
consacre apar În paginile revistei, așa că se poate spune că revista cuprindea În paginile sale elita intelectualității ieșene continuând tradiția de la Convorbiri Literare și Viața Românească. Valoarea deosebită a eseurilor a indus chiar părerea specialiștilor că o eventuală istorie a eseisticii românești nu va putea trece peste numele savantului Gr. T. Popa. Cea de a treia ipostază este cea a omului implicat În viața socială a cetății. Prin scrierile sale el se prezintă ca un observator fin al realităților sociale, evidențiindu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Scrieri inedite din tinerețe (1920-1923), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VII, Sistem de filosofie II, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2009. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VIII
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne). Munca redactorului de editură, culisele politicii literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
poate, ca Milton, să facă din aceasta o persoană întâi lirică sau persoana între a autorului. Romancierul secolului al XlX-lea, cu toate că nu scria la persoana întâi, folosea privilegiul epic al comentariului si generalizării - ceea ce am putea numi persoana întâi "eseistică" (deosebită de cea lirică). Dar principala trăsătură a narațiunii este caracterul ei cuprinzător : scene în dialog (care ar putea fi jucate) alternează cu relatări care rezumă acțiunea. *6 Principalele două tipuri de narațiune au fost numite în engleză, unul românce
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de estetică a Conservatorului din București. A făcut și studii de teologie. A fost redactor muzical la „Contemporanul” (1951-1957, 1961-1963). În 1977 s-a stabilit la München, apoi la Sankt Peter, în Pădurea Neagră, unde a fondat Societatea Internațională „Musicosophia”. Eseistica muzicologului, paginile de prezentare a unor momente și figuri din istoria muzicii, scrise nu numai cu o deplină stăpânire a domeniului, ci și cu anume frazare atașantă, au fost apreciate și au contribuit la apropierea cititorilor de acest spațiu al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
sunt fermecătoare, deși oferă o direcție de mers de la care România se abate fatalmente. Ele sugerează mersul spre capitalismul democratic dar constată o anume încremenire. Nu pot fi numite literatură decât dacă acceptăm că literatura cuprinde și acest tip de eseistică, conceput ca articol. Occidentalizarea e constant ratată de România postdecembristă. Cu ce emoție ajunge autoarea în America, polul democrației, la începutul anilor 90, și ce entuziasm are pentru a importa cadre instituționale care să ducă în același sens! Particularitățile noastre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acelea fiind numai zonele ultracentrale, că școlarizarea superioară e concepută ca un mod de a ține tinerii sub control, în nici un caz nu pentru a oferi pieței specialiștii de care are nevoie, că vrăjitoarele sunt personaje frecventate. Acest tip de eseistică problematizează nevralgiile acute ale lumii românești postdecembriste dar sugerează și posibile soluții. Textele lui Radu Pavel Gheo aduc o altă dimensiune relației noastre cu noi înșine și cu lumea civilizată, cu America. De ce să pleci din România, țara unde tânărul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de alta” (Daniel Vighi). Opera în ansamblu, mai ales „ciclul bănățean”, a făcut, de asemenea, și obiectul unor ambițioase interpretări hermeneutice, valorizând tradiția ermetică, simbolologia, gândirea tradițională, arhetipologia și mitologia, antropologia culturală etc. T. a dat și o foarte interesantă eseistică, subtilă și pasionată, de scriitor creator: Herman Melville - fascinația mării (1975) și În căutarea lui Cehov și alte eseuri (1984). Un roman de tinerețe, Melancolie, nefinisat, cu substrat autobiografic (epoca studiilor universitare) s-a publicat postum, în 1988. Două mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
un mod foarte personal, a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică, mioritică. Scrisori de toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă, la limita eseisticii, alcătuită sub formă epistolară (destinatarul textelor fiind „străinul de aproape”). Prin Cronica nisipurilor (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), I. a dat un roman de reconstituire istorică, având o localizare exotică, puțin obișnuită, la noi, în epocă: Egiptul antic, în vremea faraonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Vinea ș.a. Critică și eseistica literară sunt susținute de G. Topîrceanu (Câteva păreri despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri se fac din Lev Tolstoi, Jack London, Thomas Mann, Gogol, Șalom Alehem, Baudelaire. Criticul Octav Botez conturează portrete ale unor mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
modifică poziția ocupată de Blaga în contextul cultural al epocii, apropiindu-l de novatorii avangardei, ca promotor al modernizării teatrului românesc în regie, repertoriu, artă actoricească, estetică a stilizării, genuri dramatice etc. Autoarea evidențiază, pe un plan mai larg, însemnătatea eseisticii blagiene în mutația valorilor estetice înregistrată în deceniul al treilea și al patrulea din secolul trecut și ecoul ei de durată. Concepția fundamental antimimetică promovată de Lucian Blaga în teatru fundamentează și legitimează un nou tip de dramă, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
anunțat în 1943 ca fiind sub tipar, nu a mai apărut, iar volumul Ceasul minunilor, ce ar fi reunit ultimele poeme din timpul războiului, a rămas tot în stadiul de manuscris. O activitate mai bogată a desfășurat P. în spațiul eseisticii literar-filosofice, prin intermediul căreia încearcă să-și contureze crezul existențialist. De fapt, independent de Nae Ionescu - ale cărui cursuri nu le-a audiat - și în bună măsură pe un drum paralel cu D.D. Roșca, el se definește drept cel mai fervent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
concretizată în peste șaptezeci de titluri, s-a distins prin acuratețea transpunerii, atașamentul față de opere prelungindu-se în numeroase introduceri și prefețe, glose și comentarii care să faciliteze cititorului mai puțin avizat înțelegerea textului, iar uneori prin virtuozitate și har. Eseistica lui S. evoluează de la biografii de popularizare pentru colecția „Oameni de seamă” a Editurii Tineretului - Mark Twain sau Aventurile umorului (1958), John Milton (1962) - către comentariul mai documentat, ca în Mark Twain - la izvoarele fluviului (1976), o introducere în creația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă cu resurecția misticismului și a naționalismului la începutul anilor ’90, ceea ce explică popularitatea cunoscută de Ț. în epocă, avertizând însă și asupra limitelor eseisticii sale, unde ideile se susțin (când și mai ales dacă detașarea de obiect e posibilă) aproape exclusiv prin retorica în care sunt întrețesute. SCRIERI: Manifestul revoluției naționale (în colaborare cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
cu articole de „direcție nouă”), Tudor Vianu (eseu) ș.a. Ulterior se înregistrează și alte nume prestigioase: Al.A. Philippide, Traian Herseni, Edmond Nicolau. De la început revista vrea să cultive o gamă largă de genuri, cu accent pe poezia locală, reportaj, eseistică. În primii ani Miron Radu Paraschivescu este titularul rubricii „Corespondență”, pe care o transformă, începând cu aprilie 1966, într-un supliment literar intitulat „Povestea vorbii”, inclus în corpul revistei și apărut până în mai 1969. Aici au fost prezentați și li
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
efect al unei revanșe perverse a scriiturii), cele două componente se contopesc până la indistincție. Deși conțin câteva cicluri inedite, antologiile Apocalipsa după Marta (1999) și Falanga (2001) nu modifică substanțial datele acestui univers poetic. Evoluând într-un alt regim generic, eseistica pe care o scrie P. nu este complet izolată de lirica sa. Există chiar o comunicare secretă între domenii, probată prin transplantarea unor teme și scheme de construcție. Totuși, cele două sectoare se situează pe paliere distincte: pe cât de ferventă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o parte din eseistica prozatorului, caracterizată de aceeași finețe a scrisului. SCRIERI: Ambasadorul, București, 1991; Rock & Depeche. Filmul unui roman, Ploiești, 1993; Visul de iarnă al Isabellei. Insula, București, 1996; Tratatul de caligrafie, Ploiești, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Puterea narativă, L, 1991, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
fiind George Vulturescu, iar în numărul 12/1992 este anunțat alt colegiu de redacție: George Achim, Alexandru Pintescu și Paul Emanuel Silvan, modificat din nou în l993: Daniel Corbu, Alexandru Pintescu și Grigore Scarlat. Publicația, ale cărei subtitluri sunt, succesiv, „Eseistică, poezie, cultură”, „Revistă de poezie”, nu are un articol-program. Rubricile obișnuite sunt „Accente”, „Puncte de vedere”, „Stele fixe”, „Radiografii”, „Biblioteca «Poesis»”, „Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri. Dacă debutanților ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum face, bunăoară, Tudor Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada 1900-1916 - observă Ov. S. Crohmălniceanu 2 (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]