18,112 matches
-
inimaginabilă. Mâinile, capul, genunchii, toate au mișcări oscilatorii. Oamenii nu prea îl băgau în seamă considerând că este un simulant. Are în cutia din fața sa cam zece monede de zece bani. . Priveam covorul cu patrate concentrice, papagal refăcut după canoane estetice, ascultam geamătul mobilei retrăindu-și căderea și-un bâzăit în amiază, măsurând încăperea. Trebuia să dorm după asprele legi ale creșterii, să dorm în loc să urc pe ziduri cu meșterii. La fântâna nebăută-ndeajuns mă întorc, la anii noștri prea tineri
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Totodata.html [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]
-
Olimpiei Sava, o Elena Farago a literaturii pentru copii. Pasiunea cu care investighează lumea pură a celor mici și cu care inventează universuri compensatorii, comprehensiunea cu care se apleacă asupra unor teme de interes pentru cei mici, urmărind, deopotrivă, latura estetică și etică, se armonizează în empatia maturului atât pentru lumea inocentă a copilăriei, cât și pentru coordonata formativă a tematicii abordate. Această latură formativă, urmărită asiduu de autoare, își găsește împlinirea într-un imaginar predominant ludic, instrumentele de construcție părând
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
ea. Literatura care îi satisface această pornire, îl încântă. 2 „Literatura pentru copii cuprinde totalitatea operelor accesibile micilor cititori, fie că ele au fost sau nu scrise pentru ei. Ea constituie un domeniu al creației literare și se supune normelor estetice ale acesteia. Trăsăturile ei specifice, simplitate, claritate, și plasticitate determină o anumită construcție a operei, mărindu-i astfel accesibilitatea și puterea de influență asupra micilor cititori”3. Copilăria ca temă și copilul ca personaj în literatura universală este oglindită de
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
personajul-copil într-o împletire a realului cu fantasticul. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure și se visează în lumea basmelor. Ea își transferă necazurile ei din viața reală. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor, îi dezvoltă imaginația și gustul estetic. Astfel, imaginea copilăriei în literatura română a fost prezentată nu numai sub aspect poematic, ci și sub acela al dificultăților de creștere și adaptare la mediul școlar. În acest sens, Mircea Sântimbreanu este preocupat de felul cum copilul, ajuns școlar
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Cartea: ,, Unde fugim de acasă?''este intitulată: Aproape teatru, aproape poeme, aproape povești''6, fiind o antologie de mici proze ritmate ce înfățișează, într-un dialog permanent al scriitorului cu micii ștrengari, tablouri feerice ale universului infantil, vizând direct educația estetică a cititorului copil. Operele literare pentru copii nu au fost scrise în totalitate pentru aceștia, ele provenind pe două căi: unele scrise special pentru ei, cum ar fi ,,Dumbrava minunată'' de Mihail Sadoveanu, ,,Iedul cu trei capre'' de Octav Pancu-
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
să facem o clasificare a valorilor culturale dar trebuie să spunem că acestea se împart - într-un mod sumar - în valori mijloc, adică cele care ajută la realizarea altor valori cum sunt valorile economice și valori scop cum sunt valorile estetice, morale și religioase( ). Se naște firesc întrebarea: care sunt valorile supreme? și răspunsul diferă de la o societate la alta. În societatea antică greacă se considera că valorile filozofice (estetice, etice, politice) sunt valorile supreme. În creștinism însă apare o nouă
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
valori cum sunt valorile economice și valori scop cum sunt valorile estetice, morale și religioase( ). Se naște firesc întrebarea: care sunt valorile supreme? și răspunsul diferă de la o societate la alta. În societatea antică greacă se considera că valorile filozofice (estetice, etice, politice) sunt valorile supreme. În creștinism însă apare o nouă ierarhizare: vorbim de valori absolute, eterne și valori trecătoare, relative; valoarea absolută, eternă, cu existentă pur spirituală este Dumnezeu, El l-a creat pe om după chipul său și
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
până în ultima clipă ce i-a fost hărăzită în marea sa trecere pe pământ. O mare trecere care pentru Ioana Farcaș a început pe 10 mai 1989. Născută la Baia Mare, aceasta și-a dezvoltat încă din primii ani dragostea pentru estetic. Cei dintâi dascăli pe care Ioana i-a avut i-au fost chiar părinții. Mama și tata au știut să cultive în unicul lor copil emoția față de operele de artă și deschiderea către cultură. Zi de zi, totul s-a
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
autodepășire. Plutarh spunea că „în artă nimic din cea ce este bine făcut nu este întâmplător”. Numai studiind creațiile unor titani ai penelului poți deprinde, ca învățăcel, principii și reguli ce țin de mijloacele materiale cu ajutorul cărora se exprimă gândirea estetică. În plus, consolidarea unei cariere a inclus fără îndoială, dintotdeauna, aflarea și promovarea unor modele deja consacrate. Lucrările marilor artiști precum Corneliu Baba, Sabin Bălașa, Nicolae Suciu, Nicolae Apostol, Ioan Anghel Negreanu îi dezvăluie Ioanei Farcaș câte ceva din secretele unor
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
ea, ci și pentru talentele fragede în general, o permanentă chemare la autodepășire. Plutarh spunea că. Numai studiind creațiile unor titani ai penelului poți deprinde, ca învățăcel, principii și reguli ce țin de mijloacele materiale cu ajutorul cărora se exprimă gândirea estetică. Iată de ce, atelierul de creație este o a doua casă pentru Ioana Farcaș. Aici este lumea în care ea deprinde pas cu pas, ARTA. O lume în care învață să devină puternică. O lume în care inima de artist a
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
care te lasă impresionat și fermecat. Artistul are în el ceva fantastic, o forță ce contaminează și care ne obligă să descoperim esența însăși a spiritului și a artei, exprimată prin gest. Are harul de a crea efect și rezultat estetic, fără a-și falsifica ori ciopârți personalitatea. Privindu-l dansând, și mi s-a întâmplat de multe ori să îl văd pe scenă, în spectacol, cu acel calm, cu acea distincție supremă pe față, nu cred că gresesc dacă i-
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
a subiectivității umane. Tocmai aici se evidențiază oglinda concavă ,de care aminteam în titlul acestui eseu. Pun în evidență nu semnificația cognitivă, susținută totdeauna printr-o privilegiere a lumii reale și secundară în “reflectarea “ literară, ci caracterul subiectiv al obiectivării estetice, cel care traduce, în chip real, relația subiect/obiect în literatură. Trebuie să distingem net între rolul conștiinței din reflectarea științifică, manifestat doar în dirijarea unei mișcări ce transform obiecte existente-în sine în obiecte existente-pentru.-noi, și interacțiunea conștiinței în
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai exact, pierderea iremediabilă a Paradisului, cu toate consecințele ei asupra condiției umane. Reiau, și cu acest prilej, convingerea mea, rostită și scrisă, de multe ori, de-a lungul
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
căci pămînt ești și în pămînt te vei întoarce” (Facerea 3, 19). Semnele iconice (figurile umane, marcate adânc de grimase, deformările corporale și peisagistice, operate, foarte semnificativ, după același cod, și cu același țel, al “eșecului” existențial, și al biruinței estetice, chipul zâmbitor, dar îndurerat și înlăcrimat, iluminat de un sceptic optimism, ce se ivește , fie de unul singur, fie inserat în unele ansambluri, al artistei înseși - Portret, Zodia taurului), semnele plastice (albastrul acvatic și celest al netimpului, al interregnului genezic
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică (un soi de pictură-basorelief, pictură-colaj) botezată, cu smerenie, Cruce, dar care sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al neînțelegerii, decât într-un târziu, a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a dat viață
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pavilioanelor, profesionalismul, arhitectura standurilor, strategia de promovare s-au pus în slujba scopului mărturisit de a se detașa. Bienala, prin conexiunile ei reale și valabile, este dens conotată politic și social, promovând artiști și exponate care pot rezista unei analize estetice exigente. Pavilionul israelian a fost centrat anul acesta pe creația lui Tsibi Geva sub titlul Arheologia prezentului. Propunându-și o basculare a stilului său inconfundabil cu impactul imperativ asupra privitorului, prezintă una din cele mai ambițioase opere plastice. Și pavilionul
VENEŢIA 2015 de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1451086564.html [Corola-blog/BlogPost/370128_a_371457]
-
scriitorilor antologați, făcând un binemeritat elogiu al celor două secțiuni, poezie și proză. Ilustrația copertei realizată de GEORGE ROCAși editarea cărții de CONSTANTIN VLAICUîntregesc echipa datorită căreia o parte dintre poeții și scriitorii români de pretutindeni atrag atenția prin concepția estetică asupra vieții. Principiile exigente și disciplina interioară a scriitorilor antologați mă determină să înțeleg că antinomia rațiune-sentiment îi individualizează, iar respectivele creații literare trezesc deplin interes prin semnificațiile speciale sau prin mijloacele de expresivitate artistică. Secțiunile de poezie și proză
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
privirilor curioase sau cercetătoare ale celor interesați să privească cu alți ochi decât privitorii de rând. Și un scriitor ca și un pictor poate imortaliza prin cuvinte această frumusețe, care unora li se poate părea banală sau chiar lipsită de estetic. - Ce poate fi atât de interesant pe o plajă plină de oameni în costume de baie? - Oamenii înșiși. Fiecare apare altfel, nu se aseamănă unul cu celălalt. Un corp poate fi armonios construit, altul hidos. Rămâne ca fiecare să-și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390642676.html [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
scriu? Și în pictură și în literatură este nevoie de talent, tehnică și muncă. Însă, peste toate acestea este nevoie de idee, este nevoie de acel ceva care nu te lasă liniștit, care caută „ieșire”. În fața acestui lucru, cred că esteticul este secundar, putând fi perfecționat, evident, acolo unde există talent și perseverență. O lucrare are nevoie de emoție mai mult decât de perfecțiune tehnică. Pentru cine pictez/scriu? În primul rând pentru mine! Ideile mă copleșec și își găsesc „ieșirea
TAINA SCRISULUI (27) – SCRIIND CU PENSULA de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_taina_scrisului_27_constantin_popa_1345239112.html [Corola-blog/BlogPost/355052_a_356381]
-
volume „O istorie a literaturii române”, dând de înțeles că sunt posibile și alte variante. Și N. Manolescu, precum și alți mari autori de istorii literare, (Lovinescu, Călinescu ș. a.,) pe lângă trăsăturile subiective, au ținut seama de criteriul valoric dat de latura estetică a creațiilor. De altfel, toți aceștia au făcut departajare între conglometatul de istorie literară al lui N. Iorga și literatura propriu zisă. Pentru a nu se considera, totuși, că scriitorii mai puțin valoroși sunt ignorați, autorii de istorii literare, ca
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
concepțiilor și gustului unei epoci. După Voltaire, succesul este „beție de moment” Există și multe pseudosuccese, care pot fi descurajate prin dezvoltarea spiritului critic demistificator. Timpul validează valorile perene, contrar părerii lui E. Lovinescu a cărui credință era că valorile estetice se perimează odată cu trecerea timpului. Numai actualitatea comediilor caragealiene poate servi ca dovadă dezicând opinia lovinesciană. Într-un alt articol dedicat scriitorului american Theodore Dreiser, autor al romanului „O tragedie americană” se evidențiază interpretările contrastante, pro și contra, ale cărții
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
au dorit și își doresc să descopere în lume și altceva decât „repetabila povară”, un fel de elice a „morilor de vânt” Unul din studiile eseistice din acest volum surprinde prin franchețea cu care autorul amendează o eroare morală și estetică aflată în creațiile folclorice ale literaturii noastre: „Miorița”și „Meșterul Manole”, creații în care se acceptă crima ca răzbunare și resemnarea în fața destinului implacabil. Printre argumentele cu care se combate o atare eroare, se amintește una din cele zece porunci
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
noastre și a le controla prin voință. Psihologul umanist american Abraham Maslow (1908-1970) a fost cel care a ierarhizat nevoile umane în forma unei piramide, la bază fiind nevoile primitive, în vârf nevoile cognitive (de cunoaștere, înțelegere, explorare) și cele estetice (frumusețe, ordine, simetrie) arătând că nevoile cognitive nesatisfăcute se transformă în nevoi nevrotice, cu un stil de viață nesănătos. El spunea: „Dacă vom reuși să îmbunătățim natura umană, atunci vom îmbunătăți totul, și aceasta deoarece doar astfel vom înlătura cauza
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1411757640.html [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
personaje mitice cu destine tragice intră în substanța și simbolistica profundă a lucrării sale, transfigurate și supuse propriilor viziuni filosofice. Dându-și seama că nu are șanse majore ca prin poezie să evadeze din climatul și patul procustian al stereotipului estetic al recentului sfârșit de secol concurat de postmodernismul de import, Theodor Răpan se decide să experimenteze o nouă formulă literară care a produs, inițial, o oarecare opoziție în rândul unei critici literare prea puțin pregătită să recepteze un text aparent
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se îndulcește în resemnare.” (Tudor Opriș) Lirismul ingenuu se reflectă în fiecare poem: „Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței în umbra cea veșnică și neînțeleasă, fraged sub chiparosul rostirii, iată-mă într-
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]