620 matches
-
în exil, București, 2000; Martin Frei - fascinația culorii, Sibiu, 2000; Convorbiri despre exil și literatură, București, 2001; Antichitatea mirabilă, München, 2002; Din perspectiva exilului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Eugen Uricaru, „Mihail Dragomirescu estetician”, ST, 1973, 4; Constantin Coroiu, „Mihail Dragomirescu estetician”, CRC, 1973, 35; Constantin Cubleșan, „Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea”, T, 1974, 9; Traian Liviu Birăescu, „Specificul național în doctrinele estetice românești”, O, 1977, 4; Dan Mutașcu, Un eseu, SPM, 1977, 361; Doina Uricariu, Specificul național în estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
lui Ceaușescu, degradarea creației și publicisticii literare, protocronism, naționalism primitiv etc. Dacă în culegerile din clasicii ideologiei concepute în prima jumătate a anilor 1970 Ion Ianoși a evitat includerea lui N. Ceaușescu, spre finele deceniului secretarul general este creditat de estetician drept continuator al teoreticienilor marxiști: "În spiritul lor dialectic [al lui Marx, Engels și Lenin, n.n.] ne-a avertizat tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvântarea rostită la Consfătuirea cadrelor din domeniul științelor sociale și învățământului politic din 1976: "Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un creștin fără confesiune, un filosof fără sistemă și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, (...) un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un mini Socrate ce nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de clasă, seria a V-a, anul XXXIX, nr. 11, noiembrie 1959. 22 Szántó Miklós A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii '60), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1998, pp. 21-51. 23 Mihai Ralea (1896-1964), sociolog, psiholog, estetician, eseist și om politic, profesor universitar la Iași și București. Director al revistei Viața românească (din 1933). A susținut concepția unei democrații "sociale" ca sinteză a libertăților individuale și solidarității sociale. Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri și articole de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1989 Pentru a scrie cum am ajuns să expun la sala Dalles UCSB din București, trebuie să pomenesc aici despre o persoană care m-a ajutat foarte mult. Este vorba de Victor Ernest Mașek, personalitate de seamă a culturii românești. Estetician, doctor în filozofie, autor al mai multor cărți, din păcate a decedat prin 2002, dacă nu mă înșel, eu aflând de asta mai târziu, după vreun an și ceva. Eram la Expoziția Internațională de la București, care se organizează o dată la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mirându- se ca și artistul de ceea ce vede.” Spiru Vergulescu- Pictor „Salut în pictorul Mihai Dascălu, una din personalitățile de excepție ale arte naive românești contemporane și întrevăd o dezvoltare luminoasă a virtuosului și autenticului său talent” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor in Filozofie „... .Ce încântă în pânzele și cartoanele lui Mihai Dascălu e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de afect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor în Filozofie “Spre deosebire de ceilalți naivi, Mihai Dascălu nu mimează, nu-și construiește lastic candoarea, ci și-o transpune pe pânză la fel de firesc cum respiră, cu detașarea ironică, uneori sarcastică, a celui care, jucându-se judecă și se judecă” Ion
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
colaborator menționat în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Cu ocazia epurării intelectualilor ieșeni ce nu aderaseră la regimul instalat după război, în calitate de vechi socialist, profesorul Agavriloaie se pare că a contribuit la îndepărtarea unor profesori valoroși, între alții, esteticianul Alexandru Dima. Repus în drepturi, profesorul Dima s-a bucurat din nou de un prestigiu bine meritat. Atmosfera de la catedra de literatură reunea acum o rivalitate permanentă. Devenit șef de catedră, deci superior lui Agavriloaie, Alexandru Dima își afișa disprețul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical. D.-G. a avut trei copii: Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol, Alexandru, militant socialist și comunist, și Ioan D. Gherea, estetician și filosof. În 1890, primește în mod oficial „împământenirea”. D.-G. a debutat în publicistica politică în 1883, sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns d-lui prim-ministru Ioan C. Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
fie însoțită de judecata de valoare, considerată numai o treaptă în realizarea sintezei critice - lucrare științifică și artistică în același timp. Principalele studii teoretice ale lui D.-G. au un caracter polemic, fiind legate de o confruntare de opinii cu esteticienii și criticii literari de altă orientare: cu Titu Maiorescu în Asupra criticei și Asupra esteticei metafizice și științifice, cu I. N. Roman în Tendenționismul și tezismul în artă, cu G. Bogdan-Duică în Asupra criticei metafizice și a celei științifice, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Al.I. Cuza", 2006, 171 f. B. REFERINȚE CRITICE DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ISTORII LITERARE BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieșeni contemporani: dicționar bibliografic. Iași: Junimea, 1997, p. 354-355. PETRAȘ, Irina. Panorama criticii literare românești: dicționar ilustrat: 1950-2000: critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 572 cu numele greșit Elvira Schoran, 583-585. CREȚU, Bogdan. Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale. Iași: Editura Timpul, 2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lui Dickie 21 cu privire la posibilitatea confuziei percepției cu obiectul și imposibilitatea desemnării coerenței drept criteriu al aprecierii experienței estetice, ajungând până la observațiile lui Zemach 22 cu privire la imposibilitatea de a avea experiențe estetice pure și doar pozitive. În ceea ce privește problema evaluării estetice, esteticienii se confruntă pe de o parte cu necesitatea impunerii unor standarde critice în judecarea operelor de artă, iar pe de altă parte cu faptul că aceste standarde s-ar putea baza pe anumite răspunsuri subiective și, ca atare, variabile în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Colin Lyas, însă, activitatea acordării valorii unei opere ar putea presupune crearea unui front pe care ar putea fi impuse prejudecățile clasei de mijloc, sub forma imperialismului cultural. Lyas urmărește impunerea unei raționalități a criticii în scrierile canonice ale unor esteticieni precum Monroe Beardsley și Frank Sibley, menționând faptul că în urma înțelegerii criticii ca întreprindere rațională, ar trebui să ținem cont de practica criticilor de a oferi anumite motive cu privire la anumite afirmații a căror rezonabilitate ar trebui să acționeze asupra credințelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
române în perspectiva abordărilor din capitolele precedente, îndreptându-și atenția, întâi asupra specificului național, apoi asupra specificului comunicativ al românilor. Cititorul va găsi în prima parte a capitolului o sinteză personală a unor puncte de vedere exprimate de sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști filozofi de marcă ai culturii române. Citatele ample au rolul de a evidenția concepțiile lor extrem de moderne și de actuale. În partea a doua va găsi o caracterizare a modului în care „vorbesc românii”; este o schiță bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de referință privind specificul național, a unor comparații implicite cu alte culturi, a unor argumente de tip comportamental și material, voi prezenta în acest capitol ceea ce cred a fi valorile specifice culturii române. Luând ca voci de autoritate sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști de marcă ai culturii române, îmi voi limita rolul la a face sinteza personală a unor puncte de vedere ce se dovedesc extrem de moderne și de actuale. 1. Eclectismul Un element structural fundamental al spiritului românesc este eclectismul, având
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
XX, numeroase implicații politice, vizând deopotrivă economia și cultura, activitățile productive și cele recreative." Deși secolul XX a fost considerat secolul științei și tehnicii, învățământul românesc făcând eforturi pentru a fi în pas cu marile progrese, totuși, destui pedagogi și esteticieni au luptat împotriva unei concepții depășite despre arte, despre valoarea lor educativă, ele fiind ca mijloace de cultură și educație estetică. Se poate spune că astăzi în învățământul românesc, educația estetică constituie o componentă de bază în formarea și dezvoltarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
liberalismului ca sistem de proceduri democratice, nu ca doctrină. Un lucru pe care cred că ar trebui să se concentreze sociologii, filosofii politici, gânditorii interesați de fenomenul politic din România - nu trebuie să fie neapărat politologi, pot fi critici literari, esteticieni etc. - este fenomenul detectării centrelor de putere. Nu există unul singur, ci mai multe: unul se află În zona business-ului, a oamenilor de afaceri, a patronatului, altul există sau ar trebui să existe În zona sindicatelor. Mircea Mihăieș: Aș
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și poate intui locul unde se face sudura între arte, care e domeniul în care poate specula una și poate specula alta15. În fine, a doua referință importantă la rolul și condiția ilustrației se regăsește într-o notă din jurnalul esteticianului Tudor Vianu referitoare la ilustrațiile lui Demian pentru ediția în limba franceză a operei lui Ion Creangă. Tudor Vianu afirmă aici caracterul creator al activității de ilustrare a unei cărți: Ilustrarea de cărți este deci o artă interpretativă, ca arta
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
BALOTĂ, Nicolae (26.I.1925, Cluj), critic literar, estetician și eseist. Este fiul Adelinei (n. Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, și al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la școala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „G. Barițiu” (1935-1940). În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își articulează comentariul după aceeași dispunere: pe de o parte poeticile vii, moderniste, ca futurismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul; pe de altă parte, teoreticieni, esteticieni, filosofi ai artei, ca Benedetto Croce, Paul Valéry, H. Bremond, Paul Claudel, T. S. Eliot. Chiar dacă nu o afirmă expres, organizarea cărții, ca și textul propriu-zis dovedesc rezerva autorului față de demersul formalismului structuralist, atitudine confirmată de o întreagă orientare ulterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Peter Kuczka realizează banda Poporul condamnă, în care un chiabur fură carburatorul tractorului care aparținea colectivului pentru ca țăranii să nu poată ara și să fie nevoiți să-l ceară pe al său, ilustrând exemplar tema sabotajului, centrală în ideologia comunistă, esteticianul Finogenov din Moscova decretează că banda desenată este o "murdărie imperialistă și trebuie să dispară", în consecință fiind sistată producția până în 1954. Chiar și după aceea, tot trebuia "împachetată" în aparența adaptărilor literare, altfel neprimind avizul partidului. După dispariția celor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și formă, prin proporție și echilibru, care generează sentimente de satisfacție, plăcere și admirație. Frumosul stimulează trăirea spirituală, receptorul reflectând, prin echilibrul lui subiectiv, echilibrul obiectiv al operei de artă. Definirea frumosului a constituit o preocupare de seamă a filozofilor esteticieni și a literaților, pornind de la Platon, pentru care frumosul este un lucru folositor, potrivit scopului său, făcut cu meșteșug și producând o plăcere care se adresează văzului și auzului. Mai târziu, conceptul se îmbogățește și se diversifică prin contribuția lui
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
goi sunt o ilustrare perfectă a acestei idei. Această „supramediatizare” a corpurilor perfecte ar naște în bărbatul de pe stradă un complex numit „complexul lui Adonis”. De aceea în ziua de azi sunt tot mai numeroși cei care aleargă la chirurgii esteticieni pentru a-și corecta fizicul (păr, urechi, nas). Dar obsesia mușchilor rămâne cea mai puternică. Și dacă unii ajung să-și facă liposucții sau chiar să-și implanteze proteze de silicon, totuși, bărbații investesc mai cu seamă în sălile de
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
, Pius (pseudonim al lui Șerban Coculescu; 5.III.1902, București - 28.I.1959, Paris), poet și estetician. Este fiul lui Nicolae Coculescu, profesor de astronomie, director al Observatorului Astronomic din București. A urmat școală primară și clasele gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, continuându-le la Liceul „Saint-Louis” din Paris (1917-1920). În capitala Franței va urma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
exemplele furnizate de marea poezie. Astfel încât s-ar părea că opera lui S. s-a constituit prin participarea a două personalități diferite: un poet ce și-a păstrat candoarea juvenila, exersând cu o plăcere neascunsa diverse scheme prozodice, si un estetician riguros, care apelează în numeroasele sale lucrări, sintetizate în Esthétique. Musique, peinture, poésie, science (1953), la criterii noi ce solicită participarea matematicii în sistemul de referințe axiologice. Estetică lui a atras în primul rând atenția deoarece a deschis perspective pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]