95,320 matches
-
în fața camerelor de filmat; dimpotrivă, el își probează interlocutorii cu fraze construite elegant-meșteșugit, după modelul socratian, tocmai pentru a-i putea umili după aceea cu o logică a construcției conceptual-filozofice cum numai la "Recursul etapei", "Minutul 91", sau/și "Procesul etapei" se mai poate auzi... Sunt exact emisiunile unde intervențiile megarice ale unicului filozof din fotbalul autohton constituie etalarea doar a unei părticele a eristicii cu care îi face pe o seamă de participanți la show-urile respective să verifice mental
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
a rămas fără ecou în ochii Puterii. Eliberarea din pușcării a vechilor disidenți - câți mai supraviețuiseră dintre ei - și o libertate de expresie mai mare pentru oamenii de cultură, sufocați aproape după ani lungi de tăcere, nu au fost decât etape ale acestui plan care, conform așteptărilor, a adus un extraordinar câștig de imagine atât pe plan intern, cât și internațional lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar, mai ales, succesorului său, Nicolae Ceaușescu. În 1965, semnele noii orientări erau clare și apariția
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
a putut spune (.) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste ,cazul" ,apoliticului" Eugen Simion (noi am încercat a demonstra cu alte prilejuri că nu intervine, la d-sa după 1989, o bizară ,transformare", ci o etapă a unui traiect îndeajuns de. unitar, în ciuda unor inaparențe): ,Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește, îl cred unul dintre Ťmistereleť cele mai uimitoare ale postcomunismului cultural românesc. îl vom înțelege cu adevărat, oare?". Despre
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
vezi banii începînd să curgă. Un reporter de la USA Today îl întrebă într-un e-mail: "E ceva adevărat?" Chip îi răspunse, tot printr-un e-mail: "E adevărat. Statul național bazat pe profit, cu o populație de acționari dispersați global, reprezintă etapa următoare în evoluția economiei politice. ŤNeotehnofeudalismul luminatť înflorește în Lituania. Vino să vezi cu ochii tăi. Îți garantez un minimum de nouăzeci de minute cu G. Misevicius". USA Today nu-i răspunse. Chip începu să se teamă că exagerase, dar
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
peste zece ani, că este un om puternic, curios, dinamic. Am întîlnit-o demarînd și susținînd proiecte, turnee, experimente, fondînd Teatrul "Toaca", unde este o amfitrioană plăcută și relaxată, organizînd ateliere internaționale, plecînd, venind, plecînd, venind. Asumîndu-și, matur, fiecare experiență, fiecare etapă. Ca și împlinirile, ca și neîmplinirile. Cînd îi pronunț numele, mă gîndesc automat la spectacolul său de la Mic, primul de acolo, Dragostea celor trei portocale de Carlo Gozzi. La gradul de inocență păstrat în formula de mizanscenă și în jocul
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
cu modestie, în micile mele amuzamente, în micile mele aventuri și plăceri, dar, cum vezi, sunt obligat să trăiesc cu neplăcere un destin care nu mi se potrivește deloc!" Din fericire, scriitorul a fost nevoit să se obișnuiască cu noua etapă, de altfel strălucită, a destinului său de scriitor francez, de fapt de scriitor al lumii. îmi aduc aminte că-mi spunea că un creator nu se poate realiza plenar decât în spațiul care i-a dat naștere și că de
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
viața de fiecare zi, e suficient, așadar, să trăiești tot ce e de trăit și să trăiești cu iubire: și el se atașează, fericit, de soția și de familia lui. Scop atins? Atinsă culmea care face ca, a posteriori, toate etapele precedente ale călătoriei să devină simple trepte ale scării? Dacă acesta ar fi cazul, romanul lui Tolstoi ar pierde ironia lui esențială și s-ar apropia de o lecție de morală romanțată. Or, nu este cazul. în Epilog, care rezumă
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
se bată pentru o cauză. Căile nu se termină și nu cunosc scopuri. S-ar spune că diferitele faze ale unui itinerar se găsesc, unele față de altele, într-un raport ironic. în regatul ironiei domnește egalitatea; asta înseamnă că nici o etapă a itinerarului nu este din punct de vedere moral superioară alteia. Începând să lucreze pentru a fi util patriei sale, Bolkonski vrea oare să-și răscumpere greșala mizantropiei sale anterioare? Nu. Fără autocritică. în fiecare fază a drumului, el și-
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
moral, la fel nu pot fi judecate din punctul de vedere al autenticității. Imposibil să decizi care Bolkonski era mai fidel lui însuși: cel care s-a depărtat de viața publică sau cel care i s-a dăruit? Dacă diversele etape sunt contradictorii, cum să stabilești numitorul lor comun? Care este esența comună care ne permite să-l vedem pe Bezuhov ateul și pe Bezuhov credinciosul ca pe un singur și același personaj? Unde se află esența stabilă a "eului"? Și
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
nu-i mai interesează să-i emoționeze pe cititori, să-i cucerească, să se facă admirați de ei, ci să li se recunoască, formal, calitatea de scriitori (pe care o și menționează, de altfel, pe cărțile lor de vizită). Fiecare etapă a recunoașterii acestei calități este parcursă cu tenacitate și uneori cu o agresivitate primitivă, care strică farmecul vieții literare. Competiția liberă a valorilor este înlocuită de o competiție trucată, cu un rezultat cunoscut dinainte. De fapt, sintagma "regizarea succesului" este
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
putut spune (...) în cărțile sale memorialistice". La fel se trece în zbor razant peste "cazul" "apoliticului" Eugen Simion (noi am încercat a demonstra cu alte prilejuri că nu intervine, la d-s,a după 1989, o bizară "transformare", ci o etapă a unui traiect îndeajuns de...unitar, în ciuda unor inaparențe): "Unora Ťcazulť li se pare clar și simplu. în ce mă privește, îl cred unul dintre Ťmistereleť cele mai uimitoare ale postcomunismului cultural românesc. îl vom înțelege cu adevărat, oare?". Despre
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
post-1989 a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Gheorghe Grigurcu După o primă etapă a recepției, în care fusese socotit un exponent pitoresc al "culturii populare" (Titu Maiorescu), întrupare, după cum se exprima N. Iorga, a unei "popularități care se bazează înainte de toate pe stilul popular", Ion Creangă a fost insistent situat în perspectiva opusă
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
a avut un impact larg și nici nu a fost extrapolat. Limitele și caracterul prea vag ale postmodernismului au fost repede depistate de gînditorii serioși precum René Girard sau Cornelius Castoriadis. Gilles Lipovetsky afirmă că am fi trecut deja în etapa ,hipermodernă", fenomen la scară mondială în care constatăm tendința revenirii la anumite sentimente și valori tradiționale: valorizarea iubirii, indignarea morală față de catastrofele produse de puterile politice sau economice transnaționale, tendința tot mai evidentă de sociabilizare etc. Materialismul și cinismul, ce
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
fost de a oferi lectorilor italieni nu o dezbatere sau o polemică asupra corectitudinii și relevantei anumitor teorii istoriografice, ci o perspectivă asupra României contemporane prin înțelegerea trecutului sau. Această a fost gândită că o succesiune a celor mai importante etape din istoria românilor, de la "moștenirea Antichității" (capitol scris de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică și cea "de tranziție" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
și anume: ,,Pe mine mă interesează numai omul, natura - deloc. Nu am fost și nu voi fi niciodată naturalist. Fondul nu are pentru mine nici o importanță...", avem deja o definiție esențială a artei lui Hans Mattis Teutsch. Indiferent la care etapă a creației sale ne-am referi și oricît de mare ar fi,aparent, distanța stilistică de la un moment la altul, rigoarea mărturisirii este ireproșabilă. Hans Mattis Teutsch rămîne un caz cu totul special în spațiul artei românești, pe care doar
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
sugerează mișcări încremenite, cu fragmente anatomice diverse (mîini, urechi etc), cu diverse instrumente din lumea tehnicii, cu forme de vegetație schematică, aproape ca în reprezentările bizantine, alături de nenumărate citate din propria sa operă anterioară. Misterioasă, obscură, ironică și polemică, această etapă din creația lui Mattis Teutsch ar merita ea singură o lectură și o analiză extise și aprofundate. Una din lucrări, de pildă, aduce laolaltă, cam după același principiu care a făcut posibilă întîlnirea umbrelei cu mașina de cusut pe masa
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
existență din care accidentalul dispare, iar în locul lui se instaurează principii incoruptibile și energii spirituale pure. Acest moment nu este, însă, decît unul intermediar. Din el derivă, printr-o logică subtilă și, oarecum, surprinzătoare, cea de-a treia și ultima etapă din intervalul 1940 -1960: aceea a revenirii la antropocentrism, dar într-o cu totul altă variantă. Dacă la începutul deceniului cinci omul era o prezență eroică și fără chip, un fel de trup invulnerabil căruia îi lipsea tocmai elementul major
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
de activități nu este altceva decît capacitatea desenului de a se manifesta proteiform, de a genera ca lumea însăși, de a edifica sisteme și de a construi universuri. Prin desen Leonardo Da Vinci construiește și deconstruiește pictura, sintetizează trasee, sistematizează etape, susține ritualuri de inițiere pe tot parcursul de la coala albă la opera finită și lasă posterității ușa întredeschisă către viscerele propriei creații, adică ale creației înseși, prefăcîndu-se că n-a mai apucat să-și termine lucrarea. Non-finitul celor două lucrări
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
fost atins în mod sublim, dar mulți am înțeles asta cu întîrziere. Au apărut, după, compensările, supralicitările, în contul unei performanțe trecute cu vederea. Frații a fost și maturizarea scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar, o probă complexă, solidă, o etapă substanțială a ceea ce au devenit. Reîntîlnirea de acum continuă în modul cel mai firesc performanța de atunci, adăugîndu-i una nouă, emoționantă. Pusă în pagină cu aceeași modestie și smerenie. Din punctul meu de vedere, toată discuția asupra acestui studiu teatral
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
reproșează protagoniștilor egocentrismul și nepăsarea față de ceilalți. În viața de zi cu zi aș înțelege obiecția, în universul creat de film, ea nu se aplică. De altfel, structura episodică a filmului (similară cu cea din Jules et Jim) se datorează etapelor unui joc" Scenariul merită cel puțin o mențiune; stilizarea grafică e acompaniată de una verbală (nu e de mirare că varianta de script după care s-a filmat era a douăzeci-și-șasea). Dialogurile sunt spumoase și incitante, e greu să anticipezi
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
în cel mai pur stil ionescian într-o cameră pe al cărei perete se află... fotografia unei oglinzi. în balcon, unei fetițe care "a îmbătrînit" îi crește în burtă "un sicriu". în îmblînzitorul de cuvinte, cele 11 paragrafe numerotate devin etapele unei metamorfoze în dublu sens a obiectelor în elemente imateriale ("pielea este acoperită de cuvinte, cuvintele sunt acoperite de tăcere"), poemul în proză transformîndu-se într-un fel de artă poetică, în care se regăsesc cîteva din coordonatele fundamentale ale universului
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Indiilor lui Alexandru cel Mare, Cucerirea imaginară a Imperiului mongol, Călătoria inițiatică a lui Jean Mandeville, Dispariția Edenului oriental). Nu știu, acum, care vor fi constantele europenității spre extragerea și motivarea cărora se va îndrepta cercetarea lui Corin Braga în etapele ei următoare, pentru împlinirea figurii obligate despre care vorbeam. Ca un bun povestitor, autorul ne lasă cu răsuflarea suspendată, în așteptarea volumului următor. Dar, cititor cucerit eu însămi de frumusețea poveștii, îngăduiți-mi să fac ceea ce face oricine în această
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
vă), cunoscință (cunoștință). Neocolită de drame, în timpul primului război mondial fiind ostatic, timp de un an, la nemți, viața savantului va cunoaște, după instaurarea comunismului, toate umilințele, fiind tratat, pentru că avusese moșie și conac, ca o ,bestie moșierească". Dar această etapă din viața sa va face obiectul volumului al treilea al monografiei, pe care îl așteptăm cu deosebit interes.
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]