6,274 matches
-
criminal Ion Antonescu. Din adâncul sufletului său s-a iscat curajul ce i-a lipsit până atunci, a apucat, la întâmplare, o bucată de hârtie de pe biroul lui Nicolae Cajal, și pe coperta interioară a unei cărți a consemnat pentru eternitate mărturia sa despre George Alexianu în postură de mare binefăcător al evreimii din România, postură pe care nimeni nu o putea cunoaște la fel de bine ca Eminența Sa. I-a înmânat fostului său elev înscrisul, l-a lăsat să-l citească
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
mâna, inspirată din înaltul Cerului, să apuce o cărticică de pe biroul lui Nicolae Cajal, pe a cărei copertă interioară, cum spuneam, să lase prețioasa inscripție. Merita, aș zice, s-o sape în piatră sau aramă, pentru a-i da și eternitatea materială. Dar și mai bine S-a gândit Cine S-a gândit ca mâna rabinului să apuce taman cărticica, cunoscuta, semnată de Wilhelm Filderman (în colaborare cu Sabin Mănuilă), unde, în concluzia celor prezentate, se afirmă că - și citez din
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
29,33, Liniștei nr. 63, Zorilor, Măslinului, Al. Russo, Vidin, Veronica Micle, Lisabona, Pictor Aman, Rarău, Al. Donici, Anvers, Homorod, Gr. Ureche), Ferendia (p), Pădureni-Colonie, Cralovăț, Brestovăț, Lucareț, Țes, Coșava, Buziaș (p), Moară Bucovăț, Remetea Mare - „Romgarden”. MARȚI: Timișoara (străzile Eternității, Islaz, Secerii, Ciocanului, Zola, Ceferiștilor, Florilor, Lirei nr. 1, 3, Zorilor, Negulici, Căpitan Dan, Lidia (p), Războieni, Zănoaga, Nepos, Guttenbrunn), Comloșu Mare - Primăria, Căminul de bătrâni, Poliția; Comloșu Mare (p), Jimbolia (p) - străzile V. Babeș, Bârzava; Cenad (p), Jamu Mare
Agenda2004-31-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282726_a_284055]
-
stadionul Wembley din Londra este un simbol al fotbalului britanic. Din 2006, locul său va fi luat de o construcție ultramodernă, care le va eclipsa pe toate cele existente. Va fi o construcție a mileniului trei, care va intra în eternitate. Cu 90 000 de locuri, va fi cel mai mare stadion din lume cu fiecare scaun acoperit. Întregul complex va fi dotat cu 2 000 de toalete, mai mult decât în oricare altă clădire existentă în prezent în lume. Fiecare
Agenda2004-31-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282722_a_284051]
-
-i dau tristă veste Clarei, care era pe drum, de la Bacău spre București ! Plângea și mă ruga să-i spun că nu este adevarat... Ce să mai spun, nici mie nu-mi venea să cred că Cezar a plecat spre Eternitate. Ce probleme a doua zi vineri, cu autopsia... Înainte de Sfintele Paști nu mai era nimeni disponibil la IML. Am dat telefoane pe la cine mai cunoșteam - printre alții l-am sunat pe consilierul presidential Cristian Preda, care era în Austria parcă
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Ceasurile publice din Timișoara dau măsura timpului orașului de peste patru veacuri Se spune că ceasurile își au propria lor viață. O viață care nu are vreun sfârșit pentru că este egala eternității, e timpul însuși. Tic-tac-ul lor neîntrerupt este chiar bătaia inimilor vremurilor de demult, înlănțuită de o alta și de o alta..., un lanț imens, fără capăt, unind generații. Sunetul lor nu-i decât o poveste, aceea a oamenilor care de
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
C. Șagului nr. 18; țel. 274 356): 8-23; „STOIAN“ (Piața Badea Cârțan nr. 1; țel. 294537): 9-13. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 17-21 mai LUNI: Timișoara (străzile Steaua,Izlaz, Ceferiștilor, Fucik, Secerii, Bârsei, Eternității, Ciocanului, Zola, Circumvalațiunii nr. 51, 53, Ulpia Traiana, Glad (p), Drubeta, Rusu Șirianu (p), Aleea Viilor, Munteniei, Mehedinți, St. Stâncă (p), Salcâmilor (p)), Sânnicolau Mare (p) - str. 16 Decembrie, Școala Agricolă, U.M. 01714, Notariatul; Recaș - I.A.S. blocuri, Mașloc (p
Agenda2004-20-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282435_a_283764]
-
memoriei a două personalități marcante ale istoriei și culturii românești: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Istoricul Mihai Țopa și preotul Ioan Drăgoi vor face o evocare a faptelor voievodului la împlinirea a 500 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Va urma o șezătoare poetică dedicată operei eminesciene, cu participarea publicului. Apoi, membrii cenaclului se vor prezenta cu propriile creații de proză și poezie. Serata se va încheia cu un moment artistic la care participă grupul vocal condus de preotul
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
sau Lawrence, superbe tapițerii și porțelanuri, impunătoare sculpturi sau armuri. Alte atracții ale castelului mai sunt și „Queen Mary’s Dolls’ House“, o casă construită în miniatură, dar dusă la perfecțiune, binecunoscuta Capelă St. George, locul unde se odihnesc pentru eternitate nu mai puțin de 10 regi și fost „sediu“ al Ordinului Jartierei, dar și locul ideal pentru mai multe căsătorii din familia regală. Când a fost celebrat Jubileul Reginei, Palatul Windsor a mai fost înfrumusețat cu o grădină imensă, prima
Agenda2004-24-04-tursitic () [Corola-journal/Journalistic/282541_a_283870]
-
Mănăstirea Putna l Ștefan cel Mare în eternitate Între lăcașele ridicate de Ștefan cel Mare, mănăstirea Putna se distinge prin aureola pe care, de-a lungul timpului, i-a conferit-o mormântul în care domnitorul își doarme somnul de veci, de la 2 iulie 1504. Zidirea mănăstirii s-a
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
a mănăstirii și a întregului complex monahal a început în urmă cu patru ani, lucrările urmând să se încheie până la 2 iulie 2004 când la Putna vor fi organizate festivitățile prilejuite de împlinirea a 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. OCTAVIAN Nica O aniversare Anghel Saligny l Și podurile de peste Dunăre Secția de științe tehnice a Academiei Române și Comitetul Român pentru Istorie, Filosofie, Știință și Tehnică au declarat 2004 „Anul Anghel Saligny“, inginerul
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
Festivitățile de la Putna l Comemorarea lui Ștefan cel Mare Puține zile au mai rămas până la împlinirea, în 2 iulie, a 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Ștefan cel Mare. Festivitățile care vor marca acest eveniment au fost precedate de ample lucrări de restaurare a Cetății de Scaun de la Suceava și a Mănăstirii Putna, unde domnitorul și-a așezat singur mormântul. Personalitatea și lunga sa
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]
-
unește jumătățile și al agatului, gaj al longevității erosului; e o poveste filosofică și nu una erotică a protagoniștilor lirici. În acest balans al lumii între eu și tu, chiar și fiorul (pe)trecerii se pierde în imaginea luminoasă a eternității lui Unu și dincolo, în unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste scrise în lirica de azi: dragă a mea/ nu-i așa stă, valoric și în paradigma de sensibilitate, lîngă poeme (prea) bine cunoscute de Nichita Stănescu și
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
Ipătescu, C. Șagului nr. 56-66; casieria din str. Ialomița: C. Aradului nr. 18, 20, 22, 24, 27, 29, C. Lipovei nr. 1-23; casieria din Piață Kuttl: străzile Rusu Șirianu, C. Șagului nr. 11-39, 16 Decembrie, Musicescu, Steaua nr. 27-40, Ciocanul, Eternității, Secerii; casieria din str. Uranus: străzile Basmului nr. 1, St. Stâncă nr. 99, 110, C. Martirilor nr. 19, 60, Naturii nr. 3, Balanței nr. 2, 4, Poeziei nr. 3, Cantului nr. 3; Cerna, Berini, Stamora Română, Otvești, Icloda, Urseni, Ghiroda
Agenda2005-06-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283374_a_284703]
-
Ioan Slavici, model cultural l Al prozatorilor debutanți Dacă sărbătorirea, la Timișoara, a Anului Slavici înseamnă, cel mai adesea, reverențe adânci către trecut, spre a-l aduce pe marele clasic în memoria noastră la opt decenii de la trecerea lui în eternitate, o optimistă perspectivă propune Concursul de proză scurtă „Ioan Slavici“, prin intermediul căruia C.J.T. , Biblioteca Județeană Timiș și filiala locală a Uniunii Scriitorilor se adresează scriitorilor... de mâine. Mai exact, tinerii creatori nemembri ai U.S.R. sunt chemați să intre-n competiție
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
zece provincii tradiționale, hotărâre care, la Alba Iulia, statua realitatea unității naționale și de stat, Comisia senatorială propune următorul text de lege: Articol unic: SE PROCLAMĂ „1 DECEMBRIE“ ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. Drept pentru care am încheiat procesul verbal, pentru eternitate. Între semnăturile celor 46 de senatori care au luat această decizie, la 24 iulie 1990, pentru eternitate, se numără și un reprezentant al Timișoarei. Și tot atunci s-a hotărât ca prima sărbătorire a Noii Zile Naționale să se facă
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
propune următorul text de lege: Articol unic: SE PROCLAMĂ „1 DECEMBRIE“ ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. Drept pentru care am încheiat procesul verbal, pentru eternitate. Între semnăturile celor 46 de senatori care au luat această decizie, la 24 iulie 1990, pentru eternitate, se numără și un reprezentant al Timișoarei. Și tot atunci s-a hotărât ca prima sărbătorire a Noii Zile Naționale să se facă la Alba Iulia, printr-o sesiune solemnă a Parlamentului, cu o chemare către delegați din județe care
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să pătimească în locul nostru chiar dacă și noi pătimim cu fiecare clipă furată eternității de Timpul vanității și deșertăciunii noastre. 1950. Nu ar putea exista o viață fără păcatul ei originar fiindcă ar însemna să-și alunge toate patimile. 1951. Chiar și patima care a creat cele mai monumentale opere poate deveni un păcat
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
propriul său sine, născând o societate alienată. 1953. Adevărata religie a omului ar trebui să recunoască patimile care-l înalță la sfințenie sau care-l coboară în infernul simțămintelor sale. 1954. Câtă patimă se află în clipa trecerii noastre în eternitate? 1955. Înainte de toate suntem patima sângelui nostru. 1956. Numai patima ochilor tăi poate să-mi arate Lumina Divină ce a creat sfințenia acestei lumi, iubind. 1957. În patimă se regăsește miracolul iubirii. 1958. Cred în Dumnezeu cu patimă fiindcă este
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
e pietruită cu patimi. 1989. Un cer al iubirii fără de patimi nu ar mai avea niciodată un orizont. 1990.Suntem țărână, patimă și dor. 1991. Fiecare vreme își are vremurile patimilor și pătimirilor ei. 1992. Patima este focul divin al eternității adevărului absolut. IlUZIE șI REALITATE 1993. Tot ce rămâne în lumea iluziei este crezul în speranță. 1994. Iluzia este o realitate care și-a pierdut cardinalele pe cadranul propriei sale busole. 1995. Iluzia este o realitate întoarsă pe dos. 1996
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
celălalt adevăr. 2049. Adevărul lumii noastre este iubirea înveșmântată în dor și speranță, păcat și durere. Sfâșietoare simbioză de destin cosmic al stelei care ne-a plămădit. 2050. Fiecare adevăr al iluziei are propriul său timp, pe când adevărul absolut are eternitatea. 2051. Iluzia este unicul adevăr al realității. 2052. Cât nisip va mai cerne timpul inimii în clepsidra cuvântului prin care Dumnezeu a visat lumea iubirii? 2053. A fi liber de tine însuți înseamnă a fi mort. 2054. Fără durere lumea
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
o reflectare a propriei sale vieți, o autobiografie deci și o desfășurare a devenirii sale sufletești și intelectuale. Viziunea să istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul meu (1925). Biserică de altădată (1925). Limpezimi (1928). III Neoclasic autohton: Caietul verde (1932). Scutul Minervei (1933). Țărm pierdut (1937
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Umbră timpului (1939). Împlinire (1940). Cumpănă dreapta (1941-1944), scrise după 1937. Din punct de vedere autobiografic însă Cîntecele de demult și Casa amintirii (1906-1910) așezate la începutul ediției definitive a operelor lui Ion Pillat (1944), si care fuseseră publicate în Eternități de o clipă și Amăgiri îi oglindesc copilăria și adolescență. Volumele cuprinse în primă grupa de mai sus evocă nestatornicia și căutările tinereții. Din poemele volumelor ce alcătuiesc grupele ÎI, III și IV se străvede stăpânirea și regasirea de sine
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Mi-au mărturisit că le fusese teamă să iasă din campus. Traseele autobuzelor li se păreau la fel de complicate și de misterioase precum Calea Lactee. Erau convinși că n-ar mai fi găsit niciodată drumul de întoarcere și ar fi rătăcit în eternitate prin burtă chitului american. Modul în care i-am condus și readus "acasă" (cred că s-au simțit mai acasă decît la Cluj, după odiseea unei întregi zile, asemănătoare cu a lui Bloom prin Dublinul lui Joyce) i-a uimit
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
tăiate în două și plasate la extremități. Oricum, unde se situează lumea spațial? Între cer și iad e purgatoriul catolic (ceea ce ar justifica parțial convingerea, de mulți împărtășită, că totul se plătește ici-bas). Sau, mai sigur, e un limb perpetuu. Eternitatea o purtăm (sau o putem purta) în noi; la fel si prăbușirile. Dar daca microcosmosul e o mise-en-abîme a macrocosmosului (ceea ce putem traduce și prin faptul că prăpastia ne e predestinata), inseamna ca si catastrofele și veșnicia există și independent
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]