324 matches
-
împotriva tiraniei lui Napoleon cel Mic de către Victor Hugo pe insula lui, Guernesey. Ele însă nu-mi sunt de-ajuns, eu nu sunt prezent în ele cu tot eul meu din exil, mi se par prea neîndestulătoare pentru a mă eterniza în prezentul fugitiv, în acest înspăimântător prezent istoric, istoria reprezintând posibilitatea atrocităților. Primesc puțină lume; îmi petrec cea mai mare parte a dimineților singur, în cușca asta din apropierea pieței Statelor Unite. După prânz mă duc la Rotonda de la Montparnasse, colț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pus pe mine în ele.< Mi-ar fi imposibil să scriu un roman care să nu fie autobiografic.> Și apoi, repet, oare nu sunt, riguros vorbind, autobiografice toate romanele care se nasc vii și oare nu tocmai prin asta se eternizează? Și să nu șocheze formularea mea că se nasc vii, deoarece a) te naști și mori viu, b) te naști și mori mort, c) te naști viu pentru a muri mort d) te naști mort pentru a muri viu. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în care va trebui să mă îngrop. Trec însă la cazul romanului meu. Căci îmi imaginasem, acum câteva luni, să fac un roman în care voiam să-mi pun cea mai intimă experiență a exilului, să mă creez, să mă eternizez sub trăsăturile mele de exilat și de proscris. Și-acum mă gândesc că cel mai bun mod de a face romanul acela e să povestesc cum trebuie să-l fac. Este romanul romanului, creația creației. Sau Dumnezeu din Dumnezeu, Deus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
decât în sine însuși, în bietul său eu de sub istorie, în omul trist care nu s-a făcut roman. Și tocmai de-aceea îi plac romanele. Îi plac și le caută ca să trăiască în altul, ca să fie altul, ca să se eternizeze în altul. Cel puțin asta crede el, dar în realitate caută romanele pentru a se descoperi, pentru a trăi în sine însuși, pentru a fi el însuși. Sau mai bine zis pentru a evada din eul său necunoscut și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
romancierul? Ca să-l facă pe cititor, pentru a se face una cu cititorul. Și doar făcându-se una, romancierul și cititorul romanului se salvează amândoi de singurătatea lor radicală. Câtă vreme se fac una, se actualizează, și actualizându-se, se eternizează. Misticii medievali, și Sfântul Bonaventura, franciscanul, a accentuat aceasta mai mult ca oricare altul, fac distincție între lux, lumină, și lumen, iluminare. Lumina rămâne în sine; iluminarea e lumina care se împărtășește. Așadar, un om poate fi luminos - și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
voi vedea Rodin vreodată până în 1989 când l-am mai văzut la Ermitaj și am făcut vertigo nu doar fiindcă este atât de frumos, ci și fiindcă eu nu am văzut ceva mai sensibil-erotic. Uneori continuu să cred că dragostea eternizată în cultură este cel mai frumos dar de la semenii noștri, după cum cealaltă este cel mai frumos dar chiar de la Dumnezeu. La New York am stat la Misiunea României la ONU. Greu de comentat. Un stat sărac, incapabil să investească tip secolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cizmele acestora. Pentru a Încerca să evite lucrul cel mai rău, el are nevoie de un mandat clar; pune, așadar, problema Încrederii, amintindu-le deputaților că ultimatumul expiră la prânz, că timpul e măsurat și că dezbaterile nu se pot eterniza. Pe tot parcursul intervenției, n-a Încetat să-și Îndrepte privirile Îngrijorate spre galeria invitaților, unde tronează dl Pokitanoff, căruia nimeni n-a Îndrăznit să-i interzică intrarea. Când prim-ministrul se așază la loc, nu se aud nici huiduieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și al fetei, ca așteptarea interiorizată să ia locul zvârcolililor și al vaietelor. Când a Început să cerșească, Antoniu se gândea că Într-o bună zi ceva Îl va salva de promiscuitate. Nu credea nici o clipă că ea se va eterniza. Nu te naști cerșetor, ești Împins către asta o soluție pentru tine. -Mă gândesc, spune Plăcințica, la copilăria mea, când cerșetorii mi se păreau niște vrăjitori. Mai ales din cauza fețelor supte și a hainelor ponosite. Învățam la școală că democrația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cămășii... toate erau captive pentru eternitate în acel accident. Dinspre vehiculele blocate pe autostradă se auzeau claxoane, un cor al disperării. Privind țintă petele de ulei din spațiul meu de parcare, m-am gândit la bărbatul mort. Întregul accident părea eternizat de acele urme de neșters, de polițiștii, spectatorii și personalul de pe ambulanță încremeniți în diferite posturi în vreme ce eu stăteam în mașina zdrobită. Am auzit din spate sunetul unui radio cu tranzistori. Omul de serviciu, un bărbat tânăr cu păr aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
alegorice (Deșertăciunea devenind Rațiunea și Luxura - Nebunia), Fondane va rescrie într-o manieră mult mai modernă - pre-ionesciană - textul piesei, amalgamînd „printr-o fatalitate tragicomică” cronologia, introducînd un prolog („Înaintea Cortinei”) menit să „actualizeze în manieră grotesc-ironică tot ce va urma, eternizînd întîmplările înfățișate și imprimînd autosacramentalului valorea de parabolă”. Un zugrav evreu, sclav în Babilon, vorbește despre exploatarea capitalistă, personajele alegorice (Rațiunea, Spiritul, Nebunia) îi citează pe Aristot, Averoes și Cusanus, rimele fiecărui vers final sînt parodiate buf de spiritele răului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de tehnica asta modernă ce pare să interfereze foarte tare cu energiile și instrumentele noastre. Gestul lui Maurizio mi s-a părut mișcător și, cum am intuit că el nu se va întâmpla decât o dată, am simțit nevoia să-l eternizez, așa că m-am gândit că trebuie făcut ceva ca floarea să dăinuie. Deci, Pulcheria s-a îndrăgostit de bărbatul ce putea să urmărească cu orele trupul ei suplu și frumos de odaliscă, mișcarea precisă, sigură și hotărâtă. Bârna era singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai ilustre figuri, singurele despre care se spune că Întruchipează În secolul XX „adevăratul spirit dandy”: Robert de Montesquiou, care În 1900 are 45 de ani și va mai trăi Încă 21, pentru ca, prin des Esseintes sau Charlus, să se eternizeze ca personaj celebru În lumea ficțiunii; și Maximilian Beerbohm, ceva mai tânăr la 1900 (abia 28 de ani), cel mai longeviv dintre toți, sfârșindu-se din viață În 1956. Drieu La Rochelle are, În schimb, doar 7 ani când noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Brummell, așa cum apărea, să nu atragă atenția și simpatia bărbatului despre care se spunea că ar fi fost mai mândru și mai fericit de distincția manierelor decât de Înălțimea propriului rang. Se cunosc, de altfel, strădaniile prințului de a-și eterniza tinerețea. Pe atunci, el avea 32 de ani. Frumos, de o frumusețe limfatică și rigidă (frumusețea Casei de Hanovra), dar Încercând să o Însuflețească prin podoabe, să-i dea viață prin raza Înfocată a unui diamant, bolnav de scrofuloză, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vreme să stai să chibzuiești. Cardinalul se pregătește deja de plecare și ar trebui să-l însoțești. Prin firea pe care o aveam, era preferabil pentru mine să-mi asum un risc imediat, dar de scurtă durată, decât să mă eternizez în închisoarea asta aflată sub asediu și care, în orice clipă, putea fi invadată și trecută prin foc și sabie. Singura mea șovăială era legată de Maddalena și de Giuseppe. Nu-mi era lesne să-i duc de bunăvoie în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu de foame. Indiferența semenilor înfurie benefic talentele autentice. Marii poeți adună tăcerea explozivă din cuvinte. Arta nu ne salvează de moarte. Dar ne poate ameliora poziția în fața ei. Poezia - o împărtășanie a orelor de taină. Numai armătura estetică poate eterniza un eveniment. În afară de artă, mulți creatori de geniu au ratat totul. Poezia contemporană a evoluat. Nu mai este inevitabilă. Pictura încearcă să decodeze nodurile privirii. Cultura este rezultantă, nu însumare. În artă nu contează numai adevărul, ci și intensitatea trăirii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nici pentru câțiva, cum a început să fie. Aforismul trebuie să fie scurt și dificil. Nici în artă, evlavia nu este productivă. Arta ne ocrotește roua din simțiri. Condeiul - acest paratrăsnet prin care se scurg neliniștile pe hârtie. Arta poate eterniza entuziasmul exploziv al unei clipe. Nici bilețelele găsite în ușă nu trebuie citite mot a-mot, d-apoi creațiile literare. Starea fertilă a scriitorului este singurătatea. În cazul artiștilor, orgoliul capătă conotații aproape sacre. De adunătură de vreascuri literatura nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de energie; dimpotrivă. Îmi făcea o mare plăcere să mă aflu în "permanent dialog contondent" expresia favorită a tatei cu foarte mulți oameni. Pe unii, precum profesorul de "moartă" limba latină am vrut să zic Bujenariu, simțeam nevoia să-i eternizez ca amici. Omul, un pensionar reactivat din cauza faptului că nu avea cine preda latină, avea statura unui pitic uriaș în țara lilipuților și o moacă de chinez nereușit. Bineînțeles că nu-l onoram cu numele de Bujenariu. Pentru că avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de decodare, așa încât cititorul atent și tenace poate să-și descopere și să se elibereze de propriile angoase, regăsindu-și triumful - alegoric! - în fața necurmatei ticăloșii a timpului. Victor Sterom: Memoria clipei Obstinându-se să devină cronicarul efemerului, pentru a-l eterniza sau, cel puțin, pentru a-i conferi iluzia perenității, în Memoria clipei - Editura Dacia XXI. Poeți contemporani, Cluj-Napoca, 2011 -, Victor Sterom își pune gândurile sub auspiciile cuvintelor lui Ion Caraion, pe care le alege drept motto al volumului: pasul și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
smochina din gură. Urmă gestul, acțiunea care avea să fie în vecii vecilor evocată de apologeți. Citat: “Ca un Leu neînfricat, Cuviosul Acachie ridică palma sa binecuvântătoare și iluminat își trase o scatoalcă pe dea dreapta obrazului său. Aici se eterniză pour toujour nenorocita de muscă, semn indubitabil al biruinței binelui asupra răului”. În lumea de jos, aproximativ sub câmpul cu mană, în modesta sa chilie laică, Z.D.Anibal, zis Șuță, sughiță cavernos și puternic, fapt ce avea să-I
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
la filme porno, mă impresionează teribil), și, În ceea ce ne privește pe noi, românii, lăsăm altora faptele eroice, ratînd astfel parțial Împărăția cerurilor. Simțim că este suspect curajul atît de apreciat de Steinhardt. Te gîndești automat la Miorița, unde se eternizează-n rimă lipsa curajului, corect, dar și, În chip nefiresc, a rîsului. CÎnd tocmai tradiționala zeflemea ne mai colorează puțin În oameni. Miștoul, ce ne apără de fantome. De fanatisme. Din nefericire, a degenerat și ăsta. A rămas doar bleaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
odinioară poziția de dominare a lumii deținută de Dumnezeu. (De altfel, sateliții care se învârt în jurul Pământului nu reprezintă unul dintre instrumentele privilegiate ce permit tocmai exercitarea generalizată a controlului?) Totul atestă astăzi acest control, el se anonimizează și se eternizează, este permanent activ, operațional și nimic nu i se poate sustrage. Avem de-a face cu o consecință a mutației care a antrenat fluidizarea societăților, devenite de o mobilitate și de o maleabilitate necunoscute până acum. Un analist anglo-saxon, Zygmunt
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
al neuitatei iubiri pentru Rodi, veritabilă summa a feminității eterne. Ascultând de pulsația febrilă ori, deopotrivă, tandru-nostalgică a unei inimi temporar împietrite de durere, poezia de aici recompune în tonalități diferite, deopotrivă de sensibile, fețele Femeii pierdute prin moarte și eternizate prin dragoste și creație. Prietena, iubita, soția, mama și muza trec pe rând în prim-planul amintirii împrospătate de un Eros la rândul lui total, cumulând inclusiv virtuți de agapé fără a știrbi din pasiunea încă vie. Fiecare pagină de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
posibilitatea de a reînnoda firul vechilor noastre tradiții democratice și de conlucrare cu lumea din afară. Text cerut (26 dec. 1989) de Tribuna României DEFICITUL MORAL O gazetă de atitudine, cum înțeleg că vrea să fie Timpul, reactualizând un titlu eternizat prin scrisul eminescian, e în sine un îndemn la reflecție, o întoarcere la patosul civic al Poetului. Nimic nu e mai frapant decât insistența cu care acesta s-a referit la nevoia unei profunde înnoiri, care să nu se limiteze
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spre spiritual, dinspre contingent spre noosferă, cu sensul de înălțare a omului la propria-i condiție de ființă integral spirituală încearcă o conciliere a antropologicului cu expresia forței primordiale a spiritului demiurgic, dar, vai, mitul ne golește de sentiment, ne eternizează natura umană pentru a ne salva de povara condiției umane (Chardin, 1997). Calea indicată de „punctul omega” este unificarea cu ignoranța noastră, după o soluție dată în repere de metafizică sacralizată, a inocenței spiritului din gândirea raiului, un alt fel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de puternice încât nu lasă loc insinuării valorilor noilor contexte. Școala are, în această privință, o funcție involuntară. Inculcarea reperelor explicative ale paradigmei unui domeniu, dar mai ales a paradigmei tutelare, de genul universului ceasornic a lui Descartes, pare să eternizeze un model explicativ, în orice caz acesta rămâne suficient de operațional pentru marea majoritate a societății umane. Ceea ce vine să contrazică setul de valori explicative ale paradigmei tutelare este fie respins, fie supus unui proces de pervertire cognitivă, de falsificare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]