722 matches
-
ș.a.m.d. Consider că aceste dezvoltări intra-globalizante oferă condițiile de posibilitate ale acestui proces complex, al cărui punct de plecare poate fi regăsit, din punctul meu de vedere, în ceea ce poate fi numit din perspectivă metodologică tensiunea inițială dintre eterogenitatea etatică și omogenitatea internațională. Plecând de aici, trec în revistă aspectele importante ale dimensiunii politice a procesului globalizării, care, ca și dimensiunea culturală, nu se află în relații de interdependență necesară cu globalizarea economică. Sugestia mea este că între acestea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vorbi despre aspecte diferite ale procesului globalizării, precum unitate și diversitate, integrare și fragmentare, universalizare și particularizare, convergență și divergență și așa mai departe. Toate aceste diade opozabile rezultă în fapt din ceea ce aș putea numi "tensiunea inițială": aceea dintre eterogenitate, pe de o parte, și omogenitate, pe de altă parte. Dar cum a fost posibilă această tensiune inițială și cum poate fi explicată persistența sa până în ultimii ani în cadrul delimitat de procesul globalizării? Să ne întoarcem la modernitate: apariția conceptului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este propriu. În același timp, respingând alteritatea, se creează ceea ce am putea numi alteritatea etatică. Aceasta întrucât alteritatea adică ceea ce se plasează dincolo de granițele unui stat-națiune se constituie ea însăși într-o serie de mai multe state-națiune. Astfel ia naștere eterogenitatea etatică. Dar cum apare cel de-al doilea termen al diadei? Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să pătrundem în profunzimile procesului dialectic pe care istoria îl desfășoară, așa cum am sublinat deja, discontinuu și inegal. În acest sens, e necesar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al doilea termen ce aparține tensiunii inițiale. Internaționalizarea, mai întâi, care s-a caracterizat prin schimburi comerciale între entități economice și politice particulare, iar apoi transnaționalizarea, o fază superioară în care apar investițiile străine, înseamnă practic abandonarea etapei istorice a eterogenității etatice. Negându-se pe sine ca element autocentric, prin aderare la comunitatea internațională, statul-națiune a dat naștere celui de-al doilea termen al acestei dezvoltări dialectice. Este vorba despre omogenitatea internațională, care există între națiuni ce împărtășesc aceeași tradiție sau
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
termen al acestei dezvoltări dialectice. Este vorba despre omogenitatea internațională, care există între națiuni ce împărtășesc aceeași tradiție sau pur și simplu aceleași valori. Desigur, acest proces nu este niciodată unul complet, în sensul că nu putem vorbi despre o eterogenitate sau omogenitate absolute. Dar tendința există și, conform teoriei sociale postmoderne a globalizării, istoria urmează să-și finalizeze "misiunea", aceea de a obiectiva în societatea globală contemporană existența tensiunii dintre eterogenitate și omogenitate. În momentul în care individul uman devine
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
complet, în sensul că nu putem vorbi despre o eterogenitate sau omogenitate absolute. Dar tendința există și, conform teoriei sociale postmoderne a globalizării, istoria urmează să-și finalizeze "misiunea", aceea de a obiectiva în societatea globală contemporană existența tensiunii dintre eterogenitate și omogenitate. În momentul în care individul uman devine conștient că nu aparține unui spațiu limitat politic, social sau administrativ așa cum este cel delimitat de statul-națiune ci că, dimpotrivă, este un citoyen du monde, și când se orientează conștient spre
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se dezvoltă din această tensiune inițială este un proces socio-istoric care conține și transcende, în același timp, toate diadele opozabile menționate mai sus. Ele sunt, de fapt, tocmai condițiile de posibilitate ale acestui proces complex. În tensiunea inițială dintre "teza" eterogenității etatice și "antiteza" omogenității internaționale, globalizarea se află doar în potență. Prin sinteza acestora, prin "înglobarea" lor, globalizarea devine în act. Deși perspectiva socială asupra globalizării riscă teoretizarea procesului în termeni istoriciști, ultimele decenii par să confirme această dezvoltare, datorită
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
301, 303 economie, 20, 32, 215, 250, 281 elită, 135 empiric, 27, 85, 163, 259, 271, 275 empirism, 163 empirism clasic, 192 epistemologie, 94, 95, 192, 195, 196, 197, 242, 261, 262, 264, 266, 268 etatic, 162, 165, 286, 296 eterogenitate, 235, 286, 287 eterogenitate etatică, 276, 287 F failibilitate, 195, 224 fals, 28, 30, 31, 37, 51, 54, 64, 65, 74, 149, 184 falsă conștiință, 180, 181, 311 falsificabil, 61, 86, 88, 148, 195 feminism, 37 fenomenologie, 24 filosofie politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
32, 215, 250, 281 elită, 135 empiric, 27, 85, 163, 259, 271, 275 empirism, 163 empirism clasic, 192 epistemologie, 94, 95, 192, 195, 196, 197, 242, 261, 262, 264, 266, 268 etatic, 162, 165, 286, 296 eterogenitate, 235, 286, 287 eterogenitate etatică, 276, 287 F failibilitate, 195, 224 fals, 28, 30, 31, 37, 51, 54, 64, 65, 74, 149, 184 falsă conștiință, 180, 181, 311 falsificabil, 61, 86, 88, 148, 195 feminism, 37 fenomenologie, 24 filosofie politică, 188, 192, 216 fragmentare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spus în cum se spune și ce se spune. În același timp, filmul nu are un narator unic. Romanele, dimpotrivă, au aproape todeauna un singur autor. c. Bahtin nu a scris mult despre film; cu siguranță, el ar fi recunoscut eterogenitatea și hibriditatea lui (nu doar în conținut - ca în roman - cît și din punctul de vedere al producției și al autorului). Cultura de masă din ultimii o sută de ani a asistat la dezvoltarea unor forme noi și puternice de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la rîndul lor, pot fi ierarhizați atunci cînd este vorba de un "discurs indirect", adică atunci cînd un locutor include în vorbele sale vorbele unui alt locutor (vezi cap. 12). Această diversitate de voci reprezintă deja o primă formă de eterogenitate a textelor. O altă formă de eterogenitate: în același text există adesea o asociere de semne lingvistice și de semne iconice (fotografii, desene etc.). În plus, diversificarea tehnicilor de înregistrare și de redare a imaginilor și a sunetului este pe cale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cînd este vorba de un "discurs indirect", adică atunci cînd un locutor include în vorbele sale vorbele unui alt locutor (vezi cap. 12). Această diversitate de voci reprezintă deja o primă formă de eterogenitate a textelor. O altă formă de eterogenitate: în același text există adesea o asociere de semne lingvistice și de semne iconice (fotografii, desene etc.). În plus, diversificarea tehnicilor de înregistrare și de redare a imaginilor și a sunetului este pe cale să modifice considerabil reprezentarea tradițională a textului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lor eidetice, adică a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei substanței, intuirea, în forma „prezenței”, a structurii axiale, orientate noosic, materialitate („necesitate”)/ spiritualitate („noos”). În proiecție estetică strict determinată, personaje substanțiale - excentrice prin absența eterogenității psihologice și supraumane prin cenzură esențialistă - sunt, într-o măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum s-a observat, entitățile dramatice camilpetresciene „nu sunt caractere, adică previzibilități de comportament în funcție de o premisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
o serie de punți În plan cognitiv care să pună Într-o relație optimă diferențele cognitive și posibilitățile individuale de Însușire a cunoștințelor. c) Diferențierea prin organizarea colectivității școlare și a activităților didactice are În vedere gradul de omogenitate sau eterogenitate a claselor sau grupelor de elevi 1. În literatura de specialitate Întâlnim situații de Învățare În care se recomandă desfășurarea activităților didactice În condiții de omogenitate a claselor sau grupelor de elevi sau situații când este recomandată activitatea În condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
claselor sau grupelor de elevi 1. În literatura de specialitate Întâlnim situații de Învățare În care se recomandă desfășurarea activităților didactice În condiții de omogenitate a claselor sau grupelor de elevi sau situații când este recomandată activitatea În condiții de eterogenitate. Criteriile care operează În identificarea celor mai potrivite strategii didactice sunt: scopul și obiectivele activității de Învățare; gradul de dificultate a conținuturilor sau sarcinilor; tipul de lecție; disponibilitatea elevilor pentru un tip sau altul de activitate; diferențele existente În rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
parvin din zona sa de acoperire; - principiul libertății de opțiune instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită școală incluzivă sau integratoare din comunitate sau din zonă; - principiul eterogenității globale presupune cuprinderea Într-o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrativetc " B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative" - principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lumi stă în rolul pe care îl joacă „noutatea“ în cultura urbană, tensiunea între ceea ce este „la modă“ și ceea ce este demodat, interesul pentru „ultima“ descoperire și evenimentul recent. Continua transformare a orașului îi determină, într-un al doilea moment, eterogenitatea spațială: „Die Stadt ist nur scheinbar gleichförmig. Sogar ihr Name nimmt verschiedenen Klang in den verschiedenen Teilen an. Nirgends, es sei denn in Träumen, ist noch ursprünglicher das Phänomen der Grenze zu erfahren als in Städten.“ Consistența onirică a orașului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
verschiedenen Klang in den verschiedenen Teilen an. Nirgends, es sei denn in Träumen, ist noch ursprünglicher das Phänomen der Grenze zu erfahren als in Städten.“ Consistența onirică a orașului, caracterul său fantasmatic pe care le dau, deopotrivă, viteza schimbării și eterogenitatea spațială determină apariția unor figuri care exprimă un raport cu ruina inevitabilă a schimbării, cu locul marginal sau cu „rebuturile“ progresului tehnic: chiffonnier-ul sau, cum voi arăta mai jos, flaneurul. Figurile acestora sunt asociate de comentatori figurii paradigmatice a istoricului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
neutră din punct de vedere literar, capabilă să fixeze pe o axă istorică acești scriitori. Dificultatea de a găsi o altă formulă prin care raportarea la această generație să se facă în mod obișnuit, curent este dată și de aparenta eterogenitate a scriitorilor lansați acum. Tendința este de a asocia generația pierdută cu acei scriitori care sunt legați de publicațiile din capitală sau din Moldova și Muntenia, în sens mai larg, rezervându-se pentru Cercul literar de la Sibiu un loc aparte
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prezentarea noilor apariții editoriale, le remarcăm și la ceilalți cronicari literari, Horia Tănăsescu, Dinu Pillat și Tib. Tretinescu. Albatros nu are de la început o orientare clar antifascistă, de altminteri, se poate remarca și un oarecare ecletism al revistei, o anumită eterogenitate a opiniilor exprimate. Faptul acesta este, de altfel, explicabil prin grija de a evita neplăcerile cauzate de cenzură 129. Atitudinea devine însă din ce în ce mai protestatară, mai ales, în ultimele numere (nr. 7 și nr. 8, cel din urmă, cenzurat). 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
europeană, sunt notabile. Deși ambele regiuni au beneficiat de creșteri considerabile ale veniturilor, În secolul al XX-lea, peisajul urban nord-american a rezultat dintr-o combinație de achiziții de automobile, investiții publice mari În infrastructură și mici În centrele orașelor, eterogenitate mare a populației și mobilitate administrativă crescută. În schimb, În spațiul european, investițiile au fost mai degrabă destinate transportului public din interiorul orașelor, au fost alocate resurse mult mai mari pentru Întreținerea centrelor, populația este mult mai omogenă, iar cultura
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În rest, ea nu reprezintă adesea decît un grup restrîns de mari negustori fără o prea mare influență și care, odată bogați, se alipesc nobilimii. Eterogenitatea nobilimii europene Ponderea și influența nobilimii par invers proporționale cu nivelul de modernizare economică a diferitelor țări europene, în Europa de est și centrală, în cadrul structurilor rurale rămase tradiționale, în care domină marea proprietate și sistemul seniorial, nobilimea și-a păstrat în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
transformările sociale din Europa secolului al XVIII-lea.....................................................277 Creșterea populației europene............................................278 Revoluția agricolă..............................................................279 Dezvoltarea marelui comerț maritim.................................282 Revoluția industrială din Anglia........................................284 Răspîndirea revoluției industriale în Franța.......................289 Noul rol al burgheziei în Europa occidentală .................. 291 Eterogenitatea nobilimii europene.....................................293 Clasele populare.................................................................295 Capitolul 14 Contrastele din Europa Luminilor (1715-1789).................................................299 Triumful spiritului științific...............................................300 Mișcarea filosofică.............................................................304 Filosofia, germene revoluționar.........................................307 Epoca "sufletelor sensibile"...............................................311 "Noul gust"........................................................................312 Europa franceză și reacțiile naționale................................315 Europa engleză
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în transcrierea fonetică / 406 Abstract / 413 Résumé / 423 Auszug / 433 Resumen / 445 Cuvînt înainte Această lucrare are drept obiectiv determinarea elementelor de bază care dau unitate și distinctibilitate Lumii Europe-ne și stabilirea surselor acestor elemente. Ca atare, în ciuda unei aparente eterogenități tematice insinuate de conținutul sumarului, lucrarea are scopuri bine precizate și perspective clare. La aceasta se adaugă principiile la fel de precise ale investigării faptelor, ale sintezelor și ale interpretărilor, princi-pii care se instituie și ca direcții metodologice, ca scheme structurante, ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]