878 matches
-
dependență emoțională, religia este coruptă de superstiție ș.a.m.d. La fel, o comunitate poate fi deturnată sau schilodită de extremism ideologic sau de activități corupte ori criminale. Dar comunitatea are și virtuți de necontestat, cea mai importantă fiind existența ethosului obligației virtual nelimitate, idee la care vom reveni. De asemenea, o mai puțin bine înțeleasă virtute a comunității este contribuția pe care o are la judecata responsabilă. Fără reținerile datorate comunității, raționalitatea este adesea nesigură și poate fi pierdută. De
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității gândesc trecutul, prezentul și viitorul acestei treceri" (Redfield, 1960: 64). Comunitatea poate fi privită și ca un tip de persoană, întreaga comunitate fiind astfel privită ca o singură personalitate. Tipul de comportament al membrilor comunității este controlat, înrâurit de ethosul, de sistemul de valori și idealuri care domină o cultură. Este personalitatea modală ceea ce indivizii sunt, indiferent ce gândesc că ar fi sau că ar trebui să fie. Conceptul ethos își are sensul fundamental în normă, în concepția pe care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Tipul de comportament al membrilor comunității este controlat, înrâurit de ethosul, de sistemul de valori și idealuri care domină o cultură. Este personalitatea modală ceea ce indivizii sunt, indiferent ce gândesc că ar fi sau că ar trebui să fie. Conceptul ethos își are sensul fundamental în normă, în concepția pe care indivizii o au despre ce este bine, ce este bun. Bun reprezintă ceea ce este pentru ei de dorit, aici fiind incluse standardele relațiilor cu ceilalți precum și cu divinitatea. Dacă contemplarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o au despre ce este bine, ce este bun. Bun reprezintă ceea ce este pentru ei de dorit, aici fiind incluse standardele relațiilor cu ceilalți precum și cu divinitatea. Dacă contemplarea este un bun, atunci contemplarea, ca normă internalizată este parte a ethos-ului. "Personalitatea modală este o descriere a unui tip de persoană de către un observator extern care a privit în interior. Ethosul este o descriere, scrisă de observatorul extern, a modului în care indivizii văd și simt aspectul bun sau rău
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relațiilor cu ceilalți precum și cu divinitatea. Dacă contemplarea este un bun, atunci contemplarea, ca normă internalizată este parte a ethos-ului. "Personalitatea modală este o descriere a unui tip de persoană de către un observator extern care a privit în interior. Ethosul este o descriere, scrisă de observatorul extern, a modului în care indivizii văd și simt aspectul bun sau rău al lucrurilor" (Redfield, 1960: 80). Problema observării, cunoașterii și din interior și din exterior reprezintă de altfel și miezul abordării comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
își pierd sentimentele ce îi țineau împreună, pământurile și casele intră într-un circuit comercial impersonal, autoritatea celor mai vârstnici slăbește etc. Cauzele apariției unor asemenea manifestări sunt diverse, dar consecințele sunt identice. Oamenii nu mai au valori puternic internalizate, ethos-ul este vag iar scopurile vieții devin neclare. Cum nicio comunitate reală nu poate fi complet izolată, există un context comunitar mai cuprinzător care le influențează și în care se integrează. Toți oamenii de pretutindeni știu că în afara comunității lor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității. Este foarte comod să trăiești în comunitate. Dar stilul comunitar naiv nu rezolvă niciuna dintre problemele în fața cărora se află o națiune. Colectivismul, spre care evoluează lumea modernă, este mult mai complicat și mai stufos, în dinamismul său, decât ethosul comunitar." (Cioran, 1990: 126) Capitolul V Mobilitatea intercomunitară Pentru ca o comunitate să (ș( poată (ndeplini cu succes funcțiile, orice membru al ei trebuie să fie constant (n contact cu ceilalți. (ntreruperea acestui contact pe perioade mari de timp face ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de legea preponderenței afectului. Societatea, dimpotrivă, este guvernată de legea sau principiul consensului intelectual" (Bădescu, 1994: 45). O altă modalitate de a prezenta caracterele speciale ale relațiilor din comunitate este aceea a sentimentului obligației nelimitate. Prima virtute a comunității este ethosul obligației nelimitate. O obligație este nelimitată atunci când rezistă în pofida numeroaselor schimbări ale circumstanțelor și așteptărilor, precum și atunci când se poate extinde sau reduce ca răspuns la aceste schimbări" (Selznick, 2002: 24). Căsătoria trebuie să continue la bine și la rău, părinții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vechea Grecie. Collegia romane, numite și corpora sau sodalitia, erau încă dinainte de înregistrările istorice menționate ca imitații ale modelului grecesc. Toate aceste grupuri erau familii artificiale care se diferențiau, ca și familia naturală, de lumea exterioară. Ele aveau propriul lor ethos special. Uneori ele jucau un rol în specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bucurat de stima aristocraților, deși aceștia erau puternic interesați de înrudirea nobilă. Căsătoriile nobile erau pur convenționale, adulterul deseori acceptat deschis, iar fiii ilegitimi puteau aspira la poziții sociale înalte. "Importanța atribuită fidelității și unei uniuni stabile a fost tipică ethosului burghez" (Ossowska, 1972: 68). Totuși, având origini burgheze, romantismul denunța familia pentru filistinismul ei, iar atacul a fost sprijinit de cercurile Bohemian. Mai mult, viața de familie a fost considerată ca un impediment pentru cei ce servesc o cauză importantă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sugerează că este greșit să se fetișizeze solidaritatea, după cum este greșit să se glorifice independența necondiționată. Fiecare dintre acestea corodează comunitatea în felul ei. Prima, atingând integrarea completă, transformă comunitatea într-o parodie a ei înseși. A doua oferă un ethos prea slab pentru a susține mai mult decât o ordine morală minimală" (Selznick, 1992: 370). O doctrină comunitară adevărată (una înrădăcinată în experiența vieții comune) va rezista ambelor extreme. Ea va căuta teorii și strategii care promit acomodarea stabilă și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
familie, respectiv individualismul. Selznick arată că "Slăbirea comunității în timpurile moderne se datorează parțial ispitei și ascensiunii obligației limitate. În contractul modern termenii sunt specifici, iar costul încălcării este cunoscut. Preferința pentru angajamente definite și limitate este în întregime opusă ethosului obligației nelimitate" (2002: 25). Ideea de contract funcționează foarte bine atunci când relaționarea este temporară sau poate fi schimbată cu ușurință. Însă ea nu poate sta la baza unei construcții precum comunitatea. Totuși, contractul a căpătat o importanță tot mai mare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
loiali. Noii comunitarieni știu bine că o comunitate are nu doar beneficii, ci și pericole și deficite. Ei reclamă nu doar libertate, ci și solidaritate, nu doar drepturi, ci și responsabilități. "O temă centrală este creșterea responsabilității personale și sociale. Ethosul comunitar nu este în principal despre simpatie, bunăvoință sau compasiune. Este despre îndeplinirea obligațiilor noastre ca părinți, copii, angajați, angajatori, oficiali și cetățeni responsabili. Aceste obligații sunt mai ușor de îndeplinit datorită iubirii și sunt sprijinite de iubire. Dar ele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunism și despre socialism, amestecând diferite elemente susceptibile de a juca un rol important pentru procesele analizate. Cioran (1990: 95) considera că " Naivitatea istorică are ca presupoziție comunitatea. Despre socialism nu se vorbește decât unde ea nu mai există. Risipirea ethosului comunitar a pus problema socialistă. Omul modern nu mai știe care este sâmburele său: națiunea, statul, societatea sau dreptul. Înainte vreme era măcar Dumnezeu care topea în sine toate contradicțiile". Intuind fără echivoc pericolele extremismelor de orice factură și periculozitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Aplicată în cadrul căreia sunt publicate studii și cercetări de actualitate în domenii diverse de aplicare a psihologiei: organizații, economie, politică, religie, sănătate, educație, transporturi, artă, justiție, ș.a.m.d.. 1.6. Considerente de ordin etic Termenul „etic” provine din grecescul ethos, care înseamnă specific, obicei sau utilizare (Reese și Fremouw, 1984). Toți psihologii I/ O se ghidează în munca lor după o serie de principii etice. Documentul adoptat de APA și intitulat „Principiile Etice ale Psihologilor” (1981) cuprinde zece principii care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cerceteze felul cum trăiesc oamenii, se Îndrăgosteau atât de mult de viața pământească, Încât nu mai doreau să se Întoarcă În cer și atunci erau pedepsiți, fiind transformați În licurici. Μ Ca să fii cu adevărat un creator/Înnoitor În domeniul ethosului, trebuie să ai o conștiință prometeiană. Μ Oricât s-ar strădui, unii nu reușesc să-și ridice munca de la acest nivel dezolant al caznei, al osândei, al chinurilor (asemănătoare sforțărilor torturante ale lui Sisif). Aceasta pentru că ei nu au cunoscut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
opiniei publice față de comportamentul judecătorilor, preoților, profesorilor etc., pe de o parte, și clemența manifestată față de cel al medicilor, comercianților etc., pe de altă parte. Aceste atitudini de compromis, venite din câmpul social, demonstrează Însă prezența unei insuficiente maturizări a „ethos”-ului la nivelul aprecierilor colective. Μ „Revelația” este un fenomen de intimitate a vieții noastre psihice strâns legat de gândirea creatoare și de intuițiile afective, care are menirea de a tempera elanul unor tendințe de a sociologiza complet viața psihică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
România. Astfel, s-a angajat Într-o intensă activitate publicistică În reviste precum East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages sau În publicații ale exilaților români cum ar fi Luceafărul, Caete de Dor, Ființa Românească, Ethos, Contrapunct, Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și cîteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care Înregistrează un real succes de public
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vremea”, „Lumea”, „Curentul literar”, „Viața Basarabiei” ș.a. După o perioadă de absență din presă, cuprinsă între 1947 și 1964, reîncepe să publice în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară” ș.a. După 1973 poeziile îi apar în reviste românești ale exilului: „Ethos”, „Limite”, „Mele”, „Micron” ș.a. L. și-a făcut apariția - după cum se autodefinește - în zodia acelei „generații ieșite în lume sub semnele cumplite ale războiului, dar purtând cu sine și pentru toți o poezie curată și dreaptă”. Este poezia din anii
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea Eliade, Emil Turdeanu și alții, conduce revista „Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie 1983 Nicolae Ceaușescu dispune
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
ajuns În sfera politică. Marius Lazăr: Vadim Tudor e optzecist. Doru Pop: Da, dar Adrian Păunescu nu e. Anca Hațiegan: Dar astea sunt câteva cazuri particulare, dintre care unele frizează, trebuie spus, patologicul. Nu cred că sunt foarte edificatoare pentru „ethosul” unei generații. Sanda Cordoș: Dar voi credeți că cei pe care i-ați nominalizat au mai multă putere? Doru Pop: Ei au avut un proiect cultural-politic. Pentru Păunescu și pentru generația aceea, cultura, literatura erau succes politic. Sanda Cordoș: Și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
GL, 1963, 44; Teodor Vârgolici, Două cărți despre Eminescu, LCF, 1964, 4; Vladimir Streinu, „Ion Creangă”, VR, 1964, 2; Munteanu, Atitudini, 300-305; Ion Vlad, Lecturi constructive, Cluj-Napoca, 1975, 94-101; Ioan Alexandru, Eminescu în spațiul românesc, LCF, 1977, 2; Aurel Martin, Ethosul echilibrului, CNT, 1982, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, Umanismul și arta amphionului, RL, 1982, 25; Constantin Vișan, Convorbiri cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, O, 1982, 26; Mihai Zamfir, În sfârșit, monografia, VR, 1987, 1; Dan Grigorescu, Umanismul cărturarului, RITL, 1995, 3-4; Stan Velea
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
științific. Scurta discuție despre Marx și Lenin care urmează are rostul de a ilustra diferența importantă dintre intelectualitatea orientată spre cercetare și cea orientată spre legitimare. Marea diferență dintre Marx și Lenin constă în faptul că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată Europa de Est, devenită comunistă. Nu toată lumea își aduce aminte că Marx respingea abordarea normativă a capitalismului și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a ilustra diferența importantă dintre intelectualitatea orientată spre cercetare și cea orientată spre legitimare. Marea diferență dintre Marx și Lenin constă în faptul că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată Europa de Est, devenită comunistă. Nu toată lumea își aduce aminte că Marx respingea abordarea normativă a capitalismului și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mediatic, acolo unde dicursul lor continuă să fie politizat. Referințele ritualizate la rezistență antifascista și la solidaritatea muncitoreasca Împotriva exploatării și a imperialismului au fost discreditate, Într-un prim moment, drept discursuri de justificare a dictaturi și represiunii. Un nou ethos democratic și liberal s-a constituit după prăbușirea regimurilor autoritare ale imperiului sovietic, având ca figuri centrale intelectuali militanți polonezi și cehi, disidenți, opozanți și rezistenți. Exilul s-a constituit Într-un spațiu transfrontalier unificând opoziții eterogene, consacrat drept spațiu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]