24,599 matches
-
punctul de lucru din același oraș al firmei craiovene „Knoal“, precum și firmele lugojene „Blue-Up“ și „Luvimar“. Pentru deficiențele constatate s-au aplicat sancțiuni contravenționale în sumă de 51 de milioane de lei. Dintre deficiențe amintim: produsele nu sunt însoțite de etichete cu elemente de caracterizare, nu au traduse avertizările înscrise de producător, comercianții nu eliberează certificate de garanție, iar în cazul unui agent economic s-a constatat neachiziționarea registrului unic de control. Directorul executiv al O.J.P.C. Timiș, ing. VASILE RĂDULESCU
Agenda2005-06-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283354_a_284683]
-
bandă satinată, nasturi de îmbrăcat, mașini de îmbrăcat și capsat nasturi, cretă, centimetre și foarfece pentru croitorie, ace de cusut manuale sau pentru mașina de cusut, bolduri, ace de siguranță, circa 400 de modele de nasturi, fermoare fixe sau detașabile, etichete și altele. De asemenea, unitatea comercializează standuri metalice speciale pentru expunerea de confecții, manechine și umerașe, toate produsele fiind importate din Germania, Italia, China, Olanda și India. Magazinul are program de funcționare de luni până vineri între orele 9-18 și
Agenda2004-35-04-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/282822_a_284151]
-
de lei, penar - 16 000-25 000 de lei, plastilină - 12 000-18 000 de lei, acuarele - 8 000-14 000, trusă geometrie - 12 000-14 000 de lei, riglă - 2 500-3 500 de lei, hârtie glasată A3 și A4 - 3000-8 000 de lei, etichete - 4 000 de lei/folie, creioane colorate - 5 500-45 000 de lei, ascuțitori - 2 500-13 000 de lei, creioane - 1 000-10000 de lei, stilouri - 10000-150 000 de lei, pixuri - 2 500-35 000 de lei, lipici - 3 000-18 000 de lei
Agenda2004-36-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282834_a_284163]
-
79 de milioane de lei. Au fost depistate 1 647 de produse cu abateri, în valoare totală de 102,94 de milioane de lei. La „Notabil Pik“, „AT Kvint“, „Clasic General Imp-Exp“, „Faust“ și „Atas Prodexim“ s-a constatat lipsa etichetei indicând clasa de eficiență energetică de pe ambalaj. La „Marii Gospodari“, „NGA Electric“, „Noroc“ și „Elstar Lumilux“ s-au depistat în vânzare lămpi fluorescente tubulare care nu aveau trecute pe etichetă sau pe ambalaj informațiile cu privire la fluxul luminos. Ing. VASILE RĂDULESCU
Agenda2004-29-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282650_a_283979]
-
General Imp-Exp“, „Faust“ și „Atas Prodexim“ s-a constatat lipsa etichetei indicând clasa de eficiență energetică de pe ambalaj. La „Marii Gospodari“, „NGA Electric“, „Noroc“ și „Elstar Lumilux“ s-au depistat în vânzare lămpi fluorescente tubulare care nu aveau trecute pe etichetă sau pe ambalaj informațiile cu privire la fluxul luminos. Ing. VASILE RĂDULESCU Directorul executiv al O.J.P.C. Timiș
Agenda2004-29-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282650_a_283979]
-
privind achiziționarea unui aspirator „Bosch BSG 72000“, fără a conține sac textil și fără a se acorda garanție. S-a constatat că aspiratoarele purtând marca în cauză, găsite la comercializare, erau dotate cu saci de hârtie, fără însă ca pe eticheta de prezentare a produsului să fie menționat acest lucru. Referitor la acordarea garanției, agentul economic nu a procedat în mod corect întrucât nici la data finalizării controlului reclamantul nu a beneficiat de acest drept. S-au mai găsit în vânzare
Agenda2004-49-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283117_a_284446]
-
vizibile, adică perceptibile unui ochi autorizat să le descopere și să le studieze, si inteligibile, adică semnificative din perspectiva unor criterii și norme care depășesc cazul unui individ anume. În cultura contemporană, criteriile și normele sînt stabilite de disciplinele psi, eticheta generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului (sau a psihanalistului ori psihologului) este de a dezvălui și explică abisurile ființei
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
ridicole și grotești, uneori, în care aparițiile lor ies cu totul din sfera esteticului și, oricum, din aceea a teatralității. Această practic abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă cu un
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
foarte numeroase, nici foarte variate. De fapt, nu există la noi nici măcar o formulă definitiv impusă pentru a le desemna. (Acest fapt nu e totuși neobișnuit: se știe că anumite tipuri de mesaje orale nu au neapărata nevoie de o etichetă, de un nume, pentru a circula: structura lor și mai ales formulele introductive sînt suficiente pentru recunoaștere. E normal ca un proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
despre funcționarea termenului, ci doar despre frecvența lui; mai interesantă ar fi urmărirea regulilor de folosire, de pildă a distanței față de aparaiția anterioară a elementului pe care îl însoțește): "instrumentul respectiv", "la vremea respectivă", "ziua respectivă?? "legea respectivă", "profesorii respectivi", "etichetele respective", "în limbile respective", "stadiul prezent al tratării problemelor respective", "anvergura realistă a episoadelor respective" - dar și: " responsabilitatea respectivei integrări", "respectivele opere", "respectiva întindere de apă". Definiția lexicografică e oricum greu de dat în asemenea cazuri, în care esențială a
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
prilejul să constat adevărul acestor vorbe. Deși iritată adeseori de superficialitatea sau aroganța inconștientă a comentariilor, m-am chinuit mult, citind Playing the Moldovans at Tennis în-tr-un tren pe direcția Edinburgh-Londra, să nu-mi intrig companionii și să nu jignesc eticheta britanică. Hawks e un fel de bufon care izbutește să te amuze făcînd lucruri care în mod normal te-ar scoate din sărite. Moldovenii i se par inși complet placizi, lipsiți de inițiativă, naivi, dar la rîndul său e dispus
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
-os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se pot cita cuvinte ca șmecheros, format de la șmecher, cuprins în DEX cu eticheta "familiar", sau blegos - de la bleg - pe care dicționarul citat nici nu-l înregistrează. Pentru a doua situație, un exemplu ar fi mîrlănos, față de mai frecventul mîrlănesc ("Avea o voce mîrlănoasă" - Dana Dumitriu, Sărbătorile răbdării, București, Cartea Românească, 1980, p. 230
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
și simplu așezat între parantezele unei tăceri obligatorii. Se urmărea astfel nu doar instaurarea unei amnezii colective, ci și tăierea rădăcinilor vieții spirituale. Cufundarea într-o beznă a conștiinței din care puteau fi modelați cu ușurință roboții orwellieni, purtînd funesta etichetă a "omului nou", dezumanizat. Cu mare optimism, Mircea Eliade întrezărea, totuși, zarea unei salvări: "Dar s-ar putea, totuși, ca această primejdie de moarte să se soldeze cu o extraordinară reacție spirituală, care să echivaleze cu instaurarea unui nou mod
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
amintesc eu bine, reușește să construiască în film un contrast impresionant între simpla umanitate a împăratului, un copil privat de copilărie, care aleargă pe lungile coridoare ale palatului încercînd să dea viață unei scene de western, și impersonalitatea crudă a etichetei, Behr nu are forță evocatoare. Comentariile lui sînt modeste, epicul devine previzibil (nu doar pentru că știm povestea), împăratul pare să aibă, mereu, aceeași vîrstă, cea a unui om matur simbolizat în vocea din autobiografia pe care o citează frecvent autorul
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
unele părți esențiale...". Cît despre orientarea revistei, " Am putea-o descrie pe scurt prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
grotă, o femeie este prin natura ei capabilă să întrețină un menaj mai bine decât un bărbat. Dar trebuie să fie o opțiune și nu o obligație. 7. Ai afirmat că te consideri «o bună românca”... Cum trebuie purtată aceasta etichetă? Unul dintre cele mai grele lucruri este a defini identitatea unui individ, din cauza clișeelor impuse de societatea de consum. Identitatea unui individ se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
i-a etichetat insolent pe oamenii de cultură ai nației drept Golani. Transformînd România într-o țară a violenței și a eclipsei civice, Ion Iliescu a făcut imposibilă normalitatea chiar ca ipoteză imaginară, azvîrlind cinic în obrazul societății civile o etichetă infamantă - abia puțin mai lustruită decît cea de huligani, pentru care Ceaușescu a plătit finalmente cu viața. E incredibil ce ușor se uită și ce puțin se spune că, de fapt, în Piața Universității, cei ce urmau să fie puși
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
normale ale politeții". Las deoparte figura ofuscată a d-lui Cristoiu, care are tot dreptul să se plângă unde dorește. Sunt uimit însă de ce unul dintre inițiatorii limbajului vulgar din presa românească post-ceaușistă se plânge că i se pun astăzi etichete pe care ar trebui să le ia drept elogii: în fine, truda de câțiva ani a d-lui Cristoiu a dat roade, astăzi toată presa românească a devenit de-o vulgaritate insuportabilă! Dl. Cristoiu își bazează plângerea penală pe definirea
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
lemn nu mai este decât un pas! Mă intrigă, însă, un lucru: de ce anume n-a reacționat oare dl. Cristoiu atunci când a fost terfelit cu adevărat de corifeii "României Mari", care i-au atașat nemuritoarea poreclă "Ardei Umplut"? Sau plastica etichetă "scroafa de Cristoiu"? Atunci nu era preocupat dl. Cristoiu de propria imagine? Atunci nu-l obseda noțiunea de "jignire prin presă"? Mister. Nu am decât o explicație: dl. Cristoiu era, probabil, prea ocupat să exploreze el însuși sferele "expresiilor jignitoare
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă în România și în străinătate, cu incontrolabilă dinamică autonomă și supralicitări înlănțuite într-o delirantă spirală a excesului, tabloul de ansamblu nu înfățișează nici învinși, nici învingători, ci doar victime, ruine, dezastre. Etichete in Două observații sînt de făcut aici. Prima, că în ciuda proporțiilor și a gravității acestui masacru, s-a adoptat în general politica struțului. Deși la lumina zilei (a tiparului...), abominabilul spectacol nu a făcut să tresară conștiința intelectuală a momentului
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
cu multe piedici și capcane (episodul austriac, al ascensiunii lui J. Haider, nu e decît un exemplu mai mult), cu dispute, controverse, confruntări inevitabile. Și vital necesare. Dar nici o dezbatere nu este posibilă atunci cînd se procedează prin distribuire de etichete, prin spînzurarea celuilalt și a celorlalți de calificative dezonorante, prin abandonarea prezumției de bună credință.
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
că ți-ai schimbat părerile în această carte față de cele din Nimic în afară de cuvinte? (Nichts als Wörter?), cartea mea preferată. I.C.: Da, scopurile erau diferite. În Nimic în afară de cuvinte? subliniam bogăția culturii noastre, arătând că este total greșit să pui etichete depreciative unei culturi pe care nu o cunoști. Era un fel de îndemn adresat vecinilor noștri majoritari de a se apropia de cultura noastră, căci numai astfel vor descoperi că este foarte interesantă și vor fi capabili să înțeleagă de ce
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
1965, un articol - semnat de D.Muster - comenta critic cîteva elemente din terminologia oficială a momentului: "teatru de stat", "examen de stat", "spital unificat" etc. Printre acestea apărea și Romanica, o creație lexicala folosită de Bibliotecă Centrală de Stat ca eticheta "sub care se cuprind toate cunoștințele referitoare la România". Autorul articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
catedralei// noaptea polenul/ migrează-n trupuri de sfinți/ și-n vechi viori// irizate de luna/ penele ciocârliei", si, ceva mai jos: "fiecare trup/ secretă propriul său timp/ două abisuri// întunecate sine/ pulsează sub tramvaie". Constantin Severin merită mai mult decat eticheta de poet care scrie versuri în maniera japoneză. Eticheta care, de altfel, nici nu i se potrivește. Constantin Severin scrie versuri. Și o face bine și inspirat.
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
traduceri proaste, încît aceste două producții nu ar necesita o semnalare aparte, dacă nu m-ar surprinde, în cazul amîndurora, o anumită incompetență editorială, afișată senin, un anumit sentiment acut al inadecvării, al nerespectării unor principii evidente și elementare de eticheta conceperii unei cărți, dacă se poate spune așa. Mai întîi de toate, cine sînt Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-am străduit, recunosc nu cu prea multă insistență și probabil de aceea fără succes, să aflu eu
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]