472 matches
-
cult, picturi și gravuri rupestre, dau unor locuri caracter sacru”220. Aborigenii sărbătoreau aventurile eroilor lor spirituali din „Timpul Visării” prin cântece și dansuri, picturi rupestre care Îi prezintă fie sub formă de ființe umane, fie animaliere, fiecare 219 Unii etnografi, precum C.W.M.Hart de la Universitatea din Sydney relevă că la tribul tiwi din nordul continentului nu există acest tabu privind sacrificarea animalului sau plantei totemice, pe care de obicei Îl consumă (H.Matei, op.cit., p. 54-55). 220 Larousse
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tendențioase și rău intenționate. A.W.Howitt amintește că uneori noul-născut putea fi sacrificat de părinți pentru a hrăni pe ceilalți copii, În perioadă de foamete. Alteori era considerat un semn de mare respect față de cel decedat. Același antropolog și etnograf, A.W.Howitt relatează afirmația unui membru al tribului: „L-am mâncat fiindcă l-am cunoscut și l-am iubit cu toții foarte mult”235. Față de dușmanii uciși În război Își manifestau ostilitatea și răzbunarea, ca În cazul tribului ngarigo. Canibalismul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trebuiau să existe circa 300.000 de băștinași pe continent și 4000 În Tasmania. După o sută de ani numărul lor se micșorase din cauza bolilor și a actelor de violență, Încât se credea că vor dispare total. Un grup de etnografi, care au poposit printre ei, a rămas surprins de bogăția spirituală a băștinașilor, mai ales că mulți cercetători emisese ipoteză rămânerii lor În urmă din toate punctele de vedere. Marele interes al savanților a fost urmat de interesul misiunilor creștine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trimiși la Grădina Zoologică din Hobart, unde nu au supraviețuit În captivitate și ultimul a murit În 1936. Căutam de zor ornitorincul, creatură bizară a naturi, dar mi-am amintit că de obicei aceștia nu trăiesc În grădini zoologice. Cunoscutul etnograf și istoric B.Danielsson făcea o interesantă descriere acestui bizar animal: „Este una dintre creaturile cele mai fanteziste ale naturii, și dacă n-aș fi auzit niciodată vorbindu-se despre el, și dacă n-aș fi văzut mai Înainte un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-lea (The Strand 1891, Queen Victoria Building 1898, zona schipping-ului rafinat, Sydney Town Hall -1869, St.James Church, opera arhitectului Francis Greerway, respirând grandoare clasică și eleganță). Istoricul și etnograful B.Danielsson nu s-a arătat deloc entuziasmat de arhitectura orașului Sydney, pe care l-a vizitat În deceniul al șaselea al secolului trecut. Pe un ton tăios și categoric, ilustrul specialist considera că „arhitectura este surprinzător de depășită” pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din populația Noii Zeelande, cultura lor recâștigând teren, În școli se Învață limba maori, iar arta tradițională (tatuajele Ta Moko) este readusă la viață. Un mare răsunet l-a avut expediția pe pluta „Kon-Tiki”(28 aprilie-7 august 1947), inițiată de etnograful și navigatorul norvegian Thor Heyerdahl, Împreună cu cinci Însoțitori, care a pornit din Callao (Peru), până În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care a pornit din Callao (Peru), până În atolul Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477. 476 Ibidem, p. 168-169. 477 Thor Heyerdahl, antropolog, etnograf, arheolog, călător și explorator norvegian, realizează cercetări antropologice asupra polinezienilor din 304 „Lumea Întreagă a rămas un moment cu gura căscată, demonstrația vikingului Thor a fost cu adevărat spectaculoasă, savanții au tăcut pentru moment, apoi s-au năpustit asupra proaspetei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Istoria artei, Univers Enciclopedic, 1995, p. 965; vezi și A. Bernet Kempers, Ancient Indonesian Art, Harvard University Press, Cambridge, Mass..., 1959. 384 SOCIETATE ȘI RELIGIE În studierea etnografiei populațiilor din regiunea pacifică, un rol important l-a avut publicarea lucrării etnografului german Hans Damm, Kanaka-oamenii mărilor sudului (1960), despre viața și obiceiurile băștinașilor din Melanezia, Micronezia și Polinezia 581. Lucruri interesante se dezvăluie despre aceste populații ce trăiesc mai izolate În mici insule ale Pacificului, și care și-au păstrat mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
medievală o arată pe Sfânta Parascheva, înlocuitoarea simbolică a lui Mokoș, în compania Sfântului Ilie (mai vechea zeitate indo- europeană Perun) și a Sfântului Blasius (Vlasii), care la rândul său a luat locul lui Veles (Gimbutas, 2005 : 115). și alți etnografi și folcloriști români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rrom. Au fost situații în care mi s-a cerut în mod expres de către conducătorul grupului/ clanului să plec, să nu-i deranjez cu întrebări. „Cercetătorul nu stăpânește deloc terenul, când este vorba de a-i studia pe țigani”, afirma etnograful francez la finalul studiului său dedicat dificultăților terenului printre rromi, „soluția” propusă de către acesta fiind conducerea unei „etnografii a interacțiunilor” între fiecare grup de rromi în parte și societatea locală (Bordigoni, 2001 : 126). Personal, am încercat în mai multe rânduri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
populare. Orice formă a acestora trebuie plasată într-un context istoric mai larg, acordată atenție condițiilor particulare în care ea s-a dezvoltat, cu atât mai mult cu cât adesea ele au fost studiate mai degrabă „anecdotic” de către folcloriști și etnografi - de unde și impresia de amestec sincretic de diverși constituenți, elemente mai vechi de cult, practici crezute uitate etc. Religia populară este și o formă de reacție contra „blocajelor religioase” de tot felul, un reflex al unor grupuri de oameni extrem de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
amănunțită, pentru ca donatorul să fie mulțumit. 412 Ministerul Turismului Centrul de Cercetări Economice 29 ianuarie 1975 pentru Promovarea Tur Nr. 121 Internațional Bd. Poligrafiei nr. 3, sect. 1 București Tovarășului Eugen Dimitriu În urma discuțiilor dintre dv. și tov. Meițoiu, filolog, etnograf la centrul nostru - avute cu prilejul cursului de perfecționare a muzeografilor ce a avut loc la 14 dec. 1974 la Muzeul Literaturii Române, vă trimitem o fișă informativă de etnografie și folclor - și o anexă pe care vă rugăm a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai purtăm astăzi norii, ca să plouă? Păi..., pe unde am fost și ieri, răspunde un alt duh trândav, ca că nu obosească purtând turmele de nori. Asta ar fi explicația că în Retezat plouă mai mult ca oriunde în țară. Etnografii și folcloriștii ar putea aduna multe relicve ale spiritului arhaic, dacă n-o fi prea târziu, din aceste locuri. Gheorghe Calciu Am fost băgat iarăși într-o cameră mare, unde erau studenți care trecuseră prin Pitești. Mulți purtau în suflet
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ion Barnea, istoric; - domnului profesor universitar doctor Constantin Blendea, pictor restaurator. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: - domnului doctor Simion Gavrila, arheolog; - domnului Ioan Istudor, chimist; - domnului doctor Nicolae Vladescu, arhitect; - doamnei Silvia Zderciuc, etnograf. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE ---------
DECRET nr. 222 din 28 martie 2002 privind conferirea ordinelor naţionale Serviciul Credincios şi Pentru Merit în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140838_a_142167]
-
Credincios în grad de Cavaler următorilor: - Mihaela Rodica Bitănescu, actrița; - Ion Ieronim Cretu, arhimandrit, delegat patriarhal la Locurile Sfinte și superior al Așezămintelor Românești din Israel; - Vasile (Vivi) I. Dragan, cineast; - Vasile I. Grigore, pictor, profesor universitar; - Ligia L. Fulga, etnograf și muzeograf; - Grigore L. Gonta, regizor artistic, actor; - Vasile Iosif V. Herman, compozitor, profesor universitar; - Eugenia Sanda Maria Iliescu, arhitect restaurator; - Carmen F. Pasculescu, director al Muzeului Național Cotroceni; - Ion Tobosaru, profesor universitar, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică; - Constantin
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Liceului „Ștefan Procopiu”, din Vaslui și ale Centrului Școlar de Educație Incluzivă Negrești, pentru materialele pe care ni le-au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ținuturi Fălciu, Tutova și Vaslui, zona fiind reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a fost originar de aici și, având în vedere timpul foarte scurt cât a stat în Moldova, presupunem că bogatele sale informații s-au datorat slujitorilor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și am reîntâlnit-o în lucrări academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a constituit într-o adevărată "Alma Mater Vasluiensis”, cu dascăli și elevi remarcabili. Suficient să amintim în acest sens pe primii profesori și directori, figuri cu rezonanță în istoria învățământului românesc : Constantin Moisil (tatăl lui Grigorie Moisil), istoric, academician; Constantin Calmuschi etnograf și scriitor; Haiman Tiktin renumit filozof; Spiridon Popescu scriitor poporanist; Octav Mărculescu doctor în filologie; Constantin Capră publicist și scriitor; Stere Rădoi publicist și mulți, foarte mulți alții. Pe băncile liceului s-au format viitorii academicieni Grigore Moisil, Gheoghe Vrânceanu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
o rutină. Metodologia acestei abordări etnografice este de a face studii de caz și de a se îndrepta spre studiul oamenilor. Abordarea etnografică a fost preferată în studiile interculturale pentru că este cea mai detașată emoțional (participarea trebuie să fie obiectivă, etnograful este interesat de a aduna, a înregistra fapte) și a fost considerată cea mai profesionistă abordare. Condon vede studiul etnocentrismului axându-se mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care „Într-o economie dinamică, bazată pe planul de perspectivă, s-ar pierde mai mult neglijîndu-se aceste elemente decît În cazul estimării lor chiar aproximative”. m) Întărirea spiritului de responsabilitate În cadrul instituțiilor științifice de profil. Sunt astăzi mulți istorici, etnografi, eseiști, geologi, biologi etc.,care nu iau În calcul valoarea materială a bunurilor, pentru ei tezele sau obiectivele pe care le cercetează sunt obiecte de studiu și de aici confuzia și neglijarea totală a valorii bănești, comparativ cu cea științifico
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Avere; - m. arh. Clădirea Consiliului popular Orășănesc (secolul XIX); - m. arh. Fosta cazarmă a grănicerilor (secolul XVIII); - muzeul orășănesc (istorie, etnografie și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie Felix strămutată într-un ev mediu permanent, o lume a etnografului pur și a psihologiei abisale. Lumea lui Voiculescu e premergătoare lumii sadoveniene, cu mult mai veche decât aceasta, este țara de dedesubt”. N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 - , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile Voiculescu, medic militar, mobilizat în acest oraș - Bârladul. Ion N. Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga Moldovă de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]