473 matches
-
cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară, Brașov, 1887; Nunta la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Bârlea, Ist. folc., 232-244; Mihai Cărăușu, Simeon Florea Marian. Schiță biografică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991; Ilie Moise, S. Fl. Marian sau Viziunea etnologică asupra culturii tradiționale românești, REF, 1995, 275-278; Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943ă, Liceul de băieți din Iași (1944-1951ă, Școala de literatură și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
foarte mult”, cum consideră însuși, ca și predecesorul său, autorul are în vedere profesioniștii reputați, afirmați în cele mai diverse domenii: scriitori, critici literari, publiciști, artiști plastici, muzicieni, arhitecți, actori, profesori, filologi, biologi, medici, farmaciști, juriști, ingineri, matematicieni, fizicieni, chimiști, etnografi, geografi, economiști, oameni politici, în genere oameni care au făcut ceva în viață, s-au impus atenției publice, au lăsat urmașilor lor valori nepieritoare și de atâtea ori au intrat în conștiința națională. Atent la viața și opera protagoniștilor săi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1924-1993), medic veterinar 68 18. BORODA, ION (1938-2003), poet........................... 71 19. BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001), inginer constructor ....................................................... 74 20. BRĂNIȘTEANU, DUMITRU (1904-1980), medic 76 21. BURSUC, ILIE (1923-2002), fizician ..... ................. 79 C 22. CARAMAN, CONSTANTIN (1939-2003), chimist...... 82 23. CHELCEA, ION (1902-1991), etnograf și geograf ..... 85 24. CHIPAIL, ASIA (1915-2001), medic ...................... 89 25. CHIRU, MARIA (1917-1992), medic stomatolog........ 92 26. COJOCARU, ZENAIDA (19231988), farmacist........ 96 27. COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982), inginer agronom ......................................................... 99 28. CONSTANTINESCU, IOAN (1938-2002), profesor, critic și teoretician literar ................................... .. 101 29
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din fostul județ Năsăud, unde a terminat școala primară. Între anii 19401944 a cunoscut rigorile asprului regim hortist, neputând urma cursurile liceale (de abia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
În perioada 1950-1954 a frecventat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Al. I. Cuza Iași. În 1954, cu puțin timp înainte de terminarea facultății, este numit asistent la Muzeul Etnografic al Moldovei. A urmat trei ani de intensă ucenicie pe lângă cunoscutul etnograf Ion Chelcea, întemeietorul muzeului ieșean, în 1943. În 1957 a finalizat organizarea Casei memoriale Vasile Alecsandri din Mircești. Între anii 1956 și 1957 și-a împărțit existența între Mircești și Iași, având un post de cercetător la Institutul de Istorie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-ȘTEFĂNESCU, EUGENIA, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Naț., Iași, iulie - septembrie 2003, vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, distinsul etnograf și muzeograf Ion Chelcea a fost un autentic și pasionat cercetător de teren, animat de dorința de a lăsa generațiilor viitoare o imagine cât mai completă a spațiului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, distinsul etnograf și muzeograf Ion Chelcea a fost un autentic și pasionat cercetător de teren, animat de dorința de a lăsa generațiilor viitoare o imagine cât mai completă a spațiului nostru tradițional în unitatea și diversitatea sa. S-a născut la 5
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14 septembrie; E. Junghietu, S. Moraru, Noi volume din seria „Creația populară moldovenească”, „Nistru”, 1982, 9; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian - folclorist și etnograf, București, 1987, 64-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171-172. S.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
PITIȘ, George I. (1.III.1858, Brașov - 11.XII.1920, București), folclorist și etnograf. Este ultimul dintre cei șase copii ai Mariei și ai lui Ion Pitiș, țărani. Urmează școala primară și liceul la Brașov și, din 1880, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Copilăria și vacanțele petrecute în Șcheii Brașovului l-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese, P. anunță școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Bârlea, Ist. folc., 308-310; Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, pref. Ovidiu Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Bârlea, Ist. folc., 308-310; Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979, 347-348; Dicț. lit. 1900, 680-681. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
să revin cu o conferință. Ca unul căruia nu-i este permisă șederea pe teritoriul Statelor Unite, neagreat de french theory, l-aș expune unui eșec. Mărinimos, încearcă să-mi demonstreze că goy-ul folcloric care-s eu poate totuși atrage câțiva etnografi, dar convenim să evităm riscul sălii goale. În interesul Centrului său nou-nouț, e mai bine să recruteze misionari parizieni în perimetrul comunitar. Iluminare. "Și am văzut adesea tot ce crezut-a omul că vede pe pământ". În asfințit, de pe vârful
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dispariției de mai bine de un mileniu a ritualurilor propriu-zise din spațiul european. În loc de încheiere Operele folclorice analizate conțin numeroase elemente prezente în mitologia universală, datorită capacității cuvântului artistic de a memora fapte de cultură străveche. Practici primitive atestate de etnografi încă de la începutul secolului al XX-lea s-au refugiat în forma poetică, ca dovadă a existenței lor în spațiul european acum mai bine de o mie de ani. Stilizarea artistică și recurența pe care o au motivele inițiatice, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la tribul african Pangwe: „Groapa simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginarului românesc pe canavaua culturală a lumii vine din capacitatea proprie de poetizare. Cristalizarea artistică a faptelor istorice și stilizarea practicilor culturale au condus la o ambiguizare ce poate induce în eroare analiza în absența instrumentelor potrivite de lucru. Lucrările etnografilor aventurați să descopere timpul mitic în care pătrund periodic aborigenii, legătura strânsă dintre numeroase specii folclorice românești și sugestiile lexicale, revelate prin mijloace stilistice, pot ilustra împreună o dimensiune privilegiată a timpului eroic. Accesul în această lume arhetipală mai este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica ciobanilor români ajunși n America, publicat în volumul de «Studii și Comunicări» al Asiciației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu-1981, la pagina 151 : «La cumpăna dintre secole (e vorba de secolele XIX-XX, n.n.) se dezlănțuise și în Transilvania o puternică campanie pro imigraționistă încurajată asiduu de societățile navale de transport transoceanic. Condițiile social economice și cultural politice
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și lui Julius Edel, naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau pe pereți se văd lipite pretutindeni decupaje din hârtie, de diferite mărimi și reprezentări, ce accentuează și mai mult atmosfera de sărbătoare. Decupajele sunt, de asemenea, o formă de artă populară dintre cele mai îndrăgite în China. Potrivit cercetătorilor etnografi, urmele acestei arte pot fi identificate încă din secolul al VI-lea. Foile decupate erau folosite în acele vremuri în ritualurile religioase. Pe atunci, acestea erau îngropate alături de corpul neînsuflețit sau astfel de decupaje cu diferite imagini de animale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Cuvintele din bătrâni de Hasdeu. În Graiul nostru sunt prezentate toate dialectele cercetate și culese, de I.A. Candrea și Speranția. Graiul nostru este prima antologie națională a limbii vorbite contemporane. Textele dialectale din această antologie sunt valoroase atât pentru etnografi cât și pentru filologi și folcloriști Antologia dialectală este antologia pereche a antologiei populare Flori alese din cântecele poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului filologilor români și apoi în 1931-1932 acceptă geografia
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
particularităților fizice ale unui popor, formează astăzi obiectul unui studiu special, al antropologiei, de ce 1-am introduce în folclor ? Tot astfel, ce rost pot avea informațiile asupra artei populare, asupra îmbrăcămintei și chiar asupra graiului când aceste chestiuni privesc pe etnograf și dialectolog ? Folcloristul are fără îndoială uneori nevoie și de informațiuni de natura aceasta, dar nu urmează de aici că el singur are să se ocupe de adunarea lor.” A știut să aprecieze colecțiile realizate până la începutul secolului XX prin raportarea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Este redactor-șef al revistei „Nase snahy” din Nădlac (1990-1995), al publicației bilingve „Oglinzi paralele - Rovnobezné zrkadla” (din 1996), al revistei „Dolnozemsky slovák” (1996), editată la Nădlac-Budapesta-Novi Sad, precum și director al Editurii „Ivan Krasko” din Nădlac. Poet de limbă slovacă, etnograf, coordonator al unui atlas al culturii populare a slovacilor din România (publicat în 1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
STUDII ȘI COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE, revistă apărută la Sibiu, ca anuar, din 1978, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. Redactor responsabil: Ilie Moise. Între 1978 și 1982 iese ca buletin științific al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu, sub titlul „Studii și comunicări” și având ca editor Comitetul de Cultură al Județului Sibiu. Numărul din 1990 este scos de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu și de Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]