2,623 matches
-
Ioana Lungu din Slobozia - Filipeni, la data de 27 mai 2009. 36 Ibidem. 37 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 171 și urm. 38 Ibidem, p. 172. 39 Simion Florea Marian, Nunta la români, București, 1910. 40 Idem, Sărbătorile la români, studiu etnografic, Editura Fundației Culturale Române, 1994. Idem, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910. 41 Mărturisitorul nostru, Ionel Ciuchi, și-a luat soție din Poieni, iar un Ignătescu din Lunca „s-a măritat” la Fruntești, lângă Școală. Tot în Fruntești am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită. În anul 2000, PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe 2. Apreciere lasă loc să se înțeleagă, pe de o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe 2. Apreciere lasă loc să se înțeleagă, pe de o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a efectuat fragmentar(șițuind anumite așezări în afara ariei de cercetare) tocmai din dificultatea a delimită zona etnografica, iar pe de altă parte, lasă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a efectuat fragmentar(șițuind anumite așezări în afara ariei de cercetare) tocmai din dificultatea a delimită zona etnografica, iar pe de altă parte, lasă loc în prezent, pentru abordări din noi perspective, care să întregească cât mai exact evoluția așezărilor și comunităților din zona respectivă 4. În cunoscută lucrare Artă Populară, din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu și Elenă Secoșan, delimitează centrele de olărit astfel 5 : În această această regiune ( Argeș) deosebim două grupe principale de centre: a.cele din nord -vestul regiunii 6 (care azi sunt abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este doar una de domeniul istoriei
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
p.16-17 2. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de Artă Populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.18 3. Varvară M.Măneanu, Roșiuța, în Porțile de Fier, ăn XII, nr.18, 2010, p. 9, nota 6 4. Avem în vedere zona Etnografica conturată de Paul Petrescu în Dicționar de Artă Populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.18. 5. Paul Petrescu și Elenă Secoșan, Arta Populară , îndreptar metodic, Casa Centrală a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
respectul ca și părinților noștri. Monografia încearcă să scoată la lumină eforturile lor demne de toată admirația. Avem încă o datorie în plus față de conservarea folclorului local, a tradițiilor comunității și dacă timpul ne va îngădui vom organiza o analiză etnografică a acestor locuri unele, pline de mistere ce trebuiesc dezlegate. Însăși istoria evenimentelor petrecute pe aceste locuri poate fi interesantă. Pădurea de la Rediul Turcului, se spunea în poveștile copilăriei mele, a adăpostit ieniceri turci în rezerva trupelor care îl înconjuraseră
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
teritoriile africane sunt aduse în Europa. Unii etnologi, lingviști și geografi colecționează obiectele de proveniență africane și destinate pentru studiul religiei, politicei și în general pentru studiul colonialismului din acele regiuni. Obiectele africane încep să fie prezentate în muzee. - Muzeul etnografic din Trocadero (Paris), British Museum (Londra) ș.a. Misionarii religiilor autohtone au contribuit la conservarea sculpturilor rituale, fapt care s-a constatat în Congo belgian și în coloniile germane. Membrii unor trupe din colonii, funcționari, comercianți și adesea numeroși călători care
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
8. Ion Grămadă - „Cartea sângelui” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2002. 9. Consiliul Județean Suceava: - „Pelerin în Bucovina” - Compartimentul de turism și relații internaționale, Suceava, 2011. 10. Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc - „Câmpulung Moldovenesc, repere turistice” - Centrul de informare „Europa”, 2009 și „Muzeul etnografic Ioan Grămadă” - Tipografia Terradesign. 11. Internet: postări diverse raportate la subiectele tratate, cu deosebire în legătură cu date strict istorice. CUPRINS CAPITOLUL I. Din amintiri spre realitate ........................ 9 CAPITOLUL II. În pragul împlinirii .................................. 15 CAPITOLUL III. Primele contacte, impresii și amintiri ... 23
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ritualuri prestabilite din vechime: ,, Moromeții stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor. Omul liniștit și ironic-Ilie Moromete stă totuși pe un vulcan ‚''(Eugen Simion). Romanul ,, Moromeții” este străbătut de o fascinantă încărcătură de elemente etnografice si folclorice cu funcție estetică. Satul ,,Moromeților” pare destul de solid din centru până la periferie. Așezarea instituțiilor și a caselor este realizată după o anumită ordine. Nimic nu este întâmplător.În centrul comunei se află casa lui Aristide, Banca Populară, Casa
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
discret pe mese, devin și mai îmbietori și ne trezesc și mai mult curiozitatea de a afla secretul pregătirii lor pe care ni-l dezvăluie cu multă amabilitate domnul profesor Oană Ion, care a studiat îndelung localitatea Lerești sub raport etnografic și istoric, cât și doamna Bucurenci Nicoleta, în vârstă de 58 de ani, la casa căreia ajungem însoțiți de către domnul profesor pentru a vedea unul din puținele cuptoare din sat care au mai rămas funcționale pentru coacerea covrigilor. Doamna Bucurenci
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
stringente ale vieții satului, cât și pe cele cultural științifice de actualitate. Între temele mai importante pot fi evidențiate cele privind explicarea științifică a unor fenomene ale naturii, profilaxia și tratarea unor afecțiuni, foloasele învățăturii și culturii, înființarea de muzee etnografice etc. 68. Pe baza datelor furnizate de chestionarul din 190669, putem face un comentariu mai larg asupra organizării acestor cercuri. Din totalul de 168 comune, câte existau la acea dată, au răspuns la chestionar un număr de 180 de comune
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de-a dreptul temeiuri la dosarul nostru național. Pentru că, întreb eu, chiar sfidând în virtutea știrilor dintr-o singură zi: cine și-ar mai permite să nege unitatea noastră de structură națională cu cei din Basarabia când, la toate argumentele istorice, etnografice, culturale, optul lui cireșar ne mai aduce astăzi două, în legătură cu oamenii care ocupă cel mai înalt loc în administrația guvernamentală la București și Chișinău: Unul în similitudinea de falsuri la diplomele de studii, iar altul în sincronismul cu care din
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
dar și lucrări ale altor condeieri de primă mână care au scris laudativ despre el; ziare și re- viste; pe pereți fotografii cu familia, fotografii din timpul studiilor... În a doua cameră, la fel, bine așezate, se află numeroase obiecte etnografice. După ce oaspeții au vizitat aceste exponante, au scris în Cartea de onoare. Din tinda casei, unde au fost invitați membri juriului, domnul Doru Moțoc a adresat „Un bun reîntâlnit” cu săteni din Budele, apoi a prezentat Juriul Festivalului, după care
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
francezi și de alte neamuri. Programul festivalului cuprinde colocvii, conferințe, lansare de carte, concerte de muzică clasică, religioasă și tradițională românească, piese de teatru, expoziții de sculptură și pictură, proiecție de film documentar de arhivă și de film artistic, expoziție etnografică și antropologică. Festivalul își va închide porțile la sediul mitropolitan de la Limours printr-un târg de artă tradițională și de artă religioasă, obiecte și veșminte liturgice, în cadrul unei sărbători câmpenești". Revenind la întrebările din prima parte a acestei introduceri și
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
etc. Nordul Californiei este “apărat” de culmile Munților Klamath și ai Cascadelor care aproape că se “cuibăresc” transversal de la Munții Coastelor (Coast Rangers) la cei ai Serrei Nevada. Din multe puncte de vedere (așezare, peisaj, factori climaterici, economic, lingvistic și etnografic, rasial, tradiții și obiceiuri, unele dintre ele extreme , California este faimoasă prin aceste antinomii, prin tendințe extremiste (și în viața politică, economică și socială), grad de cosmopolitism, profilul moral protestatar și contestatar în aceeași măsură. Referință Bibliografică: La capătul lumii
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
cultural din zona Ruginoasei, despre descoperiri arheologice din zonă, cu vechime atestată, deosebit de importante, despre Muzeul Memorial Alexandru Ioan Cuza, cu detalii mai puțin cunoscute despre Elena Cuza, soția domnitorului și cei doi fii ai acestora. Nu neglijează nici Muzeul Etnografic din cadrul Centrului cultural Ruginoasa, așezând la loc de cinste oamenii de ispravă ai zonei, fără de care, bineînțeles, faptele nu ar exista. În acest sens, Nicolae Iorga spunea: Cunoscând istoria, eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
sucevean se construiește un nou laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul și tehnica din dotare, precum și cu întreg inventarul de piese aflat în diverse etape de restaurare, s-a instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
făcut obiectul unui litigiu între moștenitori, demersurile nu s-au finalizat pozitiv. În județul Suceava există câteva lucrări semnate de George Lowendal (la Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, la Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți, precum și în câteva colecții particulare). Regretata artistă plastică Ileana Bardă, care a fost unul dintre discipolii lui Lowendal, deținea mai multe lucrări care purtau semnătura acestuia, câteva piese de grafică fiind expuse, cu ani
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]