960 matches
-
largă asupra întreprinderii. Această mobilitate, decisă la un nivel superior oricât de atrăgătoare ar fi nu poate să nu influențeze inexorabil relațiile dezvoltate cu salariații, care ajung să-și pună întrebări asupra motivelor sale și, mai global, asupra sensului prezenței etnologului în interiorul întreprinderii. Contractele propuse cercetătorilor în acest cadru se află astfel în centrul unei reflecții în același timp metodologice, deontologice și de recompunere a înseși meseriei de etnolog. Etnologului i se poate cere să predea în mod regulat carnetele de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-și pună întrebări asupra motivelor sale și, mai global, asupra sensului prezenței etnologului în interiorul întreprinderii. Contractele propuse cercetătorilor în acest cadru se află astfel în centrul unei reflecții în același timp metodologice, deontologice și de recompunere a înseși meseriei de etnolog. Etnologului i se poate cere să predea în mod regulat carnetele de teren și rapoarte adecvate, să cedeze proprietatea rezultatelor cercetării sale, să nu le dea spre publicare "de bună voie", cum se obișnuiește. Aceste clauze de confidențialitate sunt oare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pună întrebări asupra motivelor sale și, mai global, asupra sensului prezenței etnologului în interiorul întreprinderii. Contractele propuse cercetătorilor în acest cadru se află astfel în centrul unei reflecții în același timp metodologice, deontologice și de recompunere a înseși meseriei de etnolog. Etnologului i se poate cere să predea în mod regulat carnetele de teren și rapoarte adecvate, să cedeze proprietatea rezultatelor cercetării sale, să nu le dea spre publicare "de bună voie", cum se obișnuiește. Aceste clauze de confidențialitate sunt oare compatibile
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și care implică pierderea autonomiei intelectuale care ar fi cuprinsă într-o atare interacțiune cu întreprinderea. În Franța, etnologii sunt destul de dezarmați în fața constrângerilor de această natură, puțin abordate public în virtutea numărului foarte restrâns de studii etnologice făcute în întreprindere. În schimb, în Statele Unite, unde sunt implantate curente de cercetare cum ar fi "business anthropology" printre "aplicațiile" căreia se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
perioadă de transformări cruciale în care avansul spre o hegemonie totodată reală și imaginară a întreprinderii impune reajustări constante care îi ating în mod prioritar pe indivizi în fundamentele identității lor personale și colective. Contractele propuse de organismele de consiliere etnologilor, purtătoare de echivocuri indiscutabile, merită deci o reflecție aprofundată într-un domeniu care se dovedește înainte de toate epistemologic. Ele pun în felul lor întrebarea privind condițiile de posibilitate ale unei investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de C. Marcadet și G. Althabe într-o subdiviziune a societății Electricité de France 61, ne permit să considerăm că etnologului îi poate fi oferit un acces în întreprindere, din respect pentru independența sa și pentru controlul pe care îl are în derularea anchetei. La un alt nivel, o autorizație de felul acesta nu este sinonimă cu rezolvarea tuturor dificultăților unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială, într-un mod mult mai acut decât în altă parte, etnologul e obligat să-și construiască statutul combinând subtil distanța și proximitatea care i-ar putea asigura o abordare permanentă a ansamblului de grupuri care alcătuiesc întreprinderea fără a-l rupe de niciunul. Riscul metodologic de a fi acaparat de o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alcătuiesc întreprinderea fără a-l rupe de niciunul. Riscul metodologic de a fi acaparat de o fracțiune a salariaților și de a reproduce viziunea despre întreprindere a cărei instigatoare este aceasta din urmă este cu atât mai prezent cu cât etnologul este purtător, ca orice om, al unor reprezentări sociopolitice care găsesc în mediile de lucru oportunități de exprimare imediate. Din acest punct de vedere, voi reveni asupra cazului prezentat anterior, în care există o cezură foarte puternică între cadrele diplomate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cazului prezentat anterior, în care există o cezură foarte puternică între cadrele diplomate, pe de o parte, și director și sindicate pe de alta, cezură care se înrădăcinează în principal în egalizarea simbolică pusă în scenă în întreprindere din 1971. Etnologul s-a integrat, fără a o percepe imediat, în această matrice de legitimitate istorică, fie și numai prin acordarea unei atenții egale tuturor persoanelor din uzină, indiferent de postul ierarhic al acestora. Acest demers "egalitarist" al anchetei este interpretat de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o parte din tort într-o sală în care au putut rămâne între ei, în afara unui contact considerat degradant. În paralel, sindicatul triumfător a celebrat împreună cu conducerea sfârșitul unei investigații în care își conjugaseră participarea și eforturile. Edificarea statutului de etnolog trimite, mai mult, la contextul social global în care se situează întreprinderea și care conferă o forță modalităților specifice ale relațiilor interpersonale. Așadar, o anchetă desfășurată în Franța și una efectuată în Bangladeș nu întâmpină, desigur, același tip de obstacole
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiind unul din punctele nodale ale identității actorilor: această separare se înscrie în ancheta însăși, avându-și limitele în barierele de netrecut pe care actorii le ridică pentru a proteja o intimitate percepută ca un refugiu incert al individualității lor. Etnologul se află în Bangladeș, sau în altă societate de tip similar, într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin utilizarea simbolică a câmpurilor publice și private. Una din urmările acestui dat social e faptul că extinderea cercetării în afara întreprinderii este dorită și cerută imediat de salariați, pentru care a-l invita pe etnolog în familiile lor, a-i prezenta vecinii și cartierul lor este un mod de a prelungi și de a pecetlui o legătură personală reciprocă. Orientări Mai general, aceste observații metodologice evidențiază problema locului muncii salariate în viața indivizilor. Studiul realizat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în dificultate 65. Întreprinderea este în această optică un cod, un limbaj de unificare a unei modernități pe cât de căutate, pe atât de imposibil de atins, și tocmai acest caracter de nou sistem simbolic cu rezonanță universalizantă poate trezi interesul etnologilor obișnuiți să lucreze cu miturile și modurile de legitimare ale transformărilor sociale. Ca sistem simbolic, întreprinderea încununează într-adevăr o serie de mutații nu numai interne sferei proprii, dar care se extind la toate câmpurilor sociale exterioare, cu intricații succesiv
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interpretările proprii ale actorilor, de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor interpersonale cotidiene. Așadar, întreprinderea, departe de a fi acea lume uniformă pe care și-o imaginează anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente reprezintă, pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la origine am putea spune -, indiferent de reconversiunea implicită și de manipularea ideologică subiacentă. Dacă literatura strict gestionară a fost în acest context pe cât de abundentă, pe atât de naivă (de exemplu, celebrul "suflet al întreprinderii"), cea care emana de la etnologii de profesie a lăsat mult mai puține urme, în virtutea clauzei de "confidențialitate" pe care o impuneau contractele semnate cu cercetătorii: destinatarul ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interpreți dedublați ai raporturilor sociale, geniile se află în centrul articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriei textile, al siderurgiei și al altor sectoare. Nu există întotdeauna o astfel de conjuncție între spațiul rezidențial și spațiul producției, ea fiind întâlnită fără îndoială din ce în ce mai rar din pricina evoluțiilor progresive ale aparatului productiv și ale formelor de urbanism deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a raporturilor sociale constituie desigur locuri-cheie pentru observație. Totuși, atât în întreprinderi, cât și în cartiere sau orașe, a vorbi despre manifestări
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia; dimpotrivă, pe aceste terenuri îndepărtate (africane, asiatice, latino-americane), această funcție este delegată mai degrabă etnologilor lumii rurale care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]