479 matches
-
În ianuarie 1990, fondează revista „Arhitext”; publică aici, ca și în „Arhitectură” și „Revista de istorie și teorie literară”, eseuri și critica literară. Arhitect în mai multe agenții de arhitectură și decorațiuni interioare, face un doctorat în antropologie socială și etnologica la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și altul în știință religiilor (1996-2000) la École Pratique des Hautes Études, tot la Paris, susținut cu teza La Pierre Dieu. Espace et matière dans leș traités alchimiques de la fin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
imaginea lui Pedro despre Juan” cu „imaginea lui Juan despre Pedro” (<endnote id="330"/>). Înlocuind cele două personaje ale parabolei cu evreul și românul, de exemplu, vom Înțelege cât de complexă și multietajată este ecuația imagologică. Am colecționat referiri folclorice, etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real”, cât și a celui „imaginar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Politica războaielor pare mult mai demnă ca interes. Probabil de aceea nașterile au intrat doar În sfera de interes a unor femei: Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat de politica pronatalistă În România lui Ceaușescu, din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
diletanților, și are o activitate remarcabilă în acest domeniu de activitate. Manifestă preocupări constante pentru comparatism, cu interes special pentru elementele de origine romanică, Antichitatea latină și cultura iudaică antică. Perspectiva lucrărilor publicate și a cursurilor universitare este de tip etnologic. Sunt folosite relatări ale fenomenelor concrete, cunoscute din teren, sesizându-se, cu acuitate, detaliul semnificativ și, nu de puține ori, atractiv. De asemenea, acordă atenție deosebită anumitor componente ale culturii populare: credințe, obiceiuri, legende. A fost adeptul inovației metodologice: „o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
apă dulce" și răsună Carpații cărunți de vocea română: Noi Suntem!..."11. Credem, așadar, că Someșul-Sătmarul va fi revenit mereu în discuțiile celor doi prieteni la Viena (I. Slavici va fi aici din 1869-1871), iar Eminescu va nota în Materiale etnologice fără falsă modestie: "Întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul român, din apele Nistrului începând, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre" (Timpul, 8 aprilie, 1882). Relatărilor de la fața locului făcute de I.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ținutul Sătmarului revine în articolele lui M. Eminescu. Anul 1882 este cel mai bogat în exemplificări: "...Azi limba este una de la Satmar până în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin până în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor..."17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova.18 Toate aceste consemnări
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Maurice Halbwachs, dar lucrările lor păreau încă prea puțin atractive pentru studiul istoriei. Abia în anii '80 s-a conturat, în acest sens, o direcție fermă de investigare. În general, două mari tendințe au alimentat noua cercetare a trecutului: studiile etnologice și preocupările pentru așa-numitele "mentalități colective". Fără a intra în preistoria studiilor despre memorie, notăm, pe urmelor celor avizați 8, câteva dintre momentele-cheie ale fenomenului. Termenul însuși a fost impus categoric prin ofensiva istoricului Pierre Nora care lansa, din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bine evidențiat de către Roger Chartier, autorul unui studiu de referință cu privire la acest subiect: ...sărbătoarea este unul dintre terenurile privilegiate unde clasele dominante pot Întâlni poporul; și, de la Înregistrarea superstițiilor la notele de călătorie, Înflorește o Întreagă literatură care Înmulțește comentariile „etnologice” despre practicile festive ale mulțimii. Însă, totodată, autoritățile de toate felurile curăță și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este comentată, cenzurată: sărbătoarea „populară” veche este Întotdeauna obiectul unei Îndoite dorințe a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filologică de abordare a religiei. Limbajul și sacrul ................... 39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mode culturale, cărțile lor rămân de referință. Evident, temele cercetate de sociologii clasici se cer actualizate în baza unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că există o „foame” permanentă a studenților pentru această temă. M-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
perfectă!) influențează prin practică un grup social, o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi, mai ales în actualele lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în toată cercetarea științifică a religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este dată întreagă dintru început. Nu o întâlnești la capătul unei încercări. „Nu ai fi căutat-o dacă nu ai fi găsit-o” (B. Pascal). cercetările lui W. Schmidt au fost continuate de discipolii săi și de reprezentanți ai Școlii Etnologice de la VIena (Paul Schebesta, Martin Gusinde, Joseph Haekel, Karl Jettmar). O altă autoare care s-a ocupat de culturile primitive, respectiv de spiritualitatea dogonilor și a celor din tribul bambara, a fost Germaine Dieterlen, autoarea lucrării Essai sur la religion
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural, manifestările concrete ale narativității populare diferă de la o etapă la alta, iar sub raport spațial ele trebuie cercetate în vederea configurării unor hărți de atlas sociologic sau etnologic. Densitatea mediilor de povestit, frecvența situațiilor, intensitatea trăirii evenimentelor narative propriu-zise, precum și finalitatea actualizărilor sunt mereu altele. Rolul unor categorii sociale în vehicularea motivelor și temelor epice se schimbă și el în funcție de evoluția istorică generală a mentalității, de mutațiile produse
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru a rezuma o idee, fie pentru a o ilustra estetic, prezenta lucrare nu mizează într-o măsură relevantă pe uzanțele artistice ale mitului. Bazinul disciplinar din care se vor extrage majoritatea pozițiilor teoretice este constituit din investigații antropologice și etnologice, filozofice (în special din filozofia politică, dar și din filozofia științei), istorice, psihologice, precum și din câmpul transdisciplinar al studiilor culturale, de unde se face deschiderea spre nemărginitul teren literar. Din tot acest caleidoscop nu se încearcă formularea unei singure definiții acceptate
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
religii moderne, trad. Ioan Lascu, Dacia, Cluj, 2006. Solé, Jacques, Miturile creștine. De la Renaștere la epoca Luminilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 2003. Teampău, Gelu, "Mituri ale secolului XX/Myths of the XXth Century", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 43-61. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gândire în Grecia antică, trad. Mihai Gramatopol, Meridiane, București, 1995. Vernant, Jean-Pierre, Mit și religie în Grecia antică, trad. Zoe Petre și Andrei Niculescu, Meridiane
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gotta Be Fast, and He's Gotta Be Larger Than Life": Investigating the Engendered Superhero Body", în Journal of Popular Culture, nr. 40, vol. 2, 2007, pp. 344-360. Teampău, Gelu, "Superman, valetul Unchiului Sam", în Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gelu, "Superman, valetul Unchiului Sam", în Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău, Gelu, "Simbol și mesaj în banda desenată/Symbol and Message in Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 82-98
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău, Gelu, "Simbol și mesaj în banda desenată/Symbol and Message in Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 82-98. Thiébaut, Michel, "Culture populaire et culture savante: l'Antiquité dans la Bande Dessinée" în Dialogues d'histoire ancienne, vol. 24, 1998, pp. 232-243. Toussaint, Bernard, "Idéographie et bande dessinée
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
românesc, AUB, științe sociale-filologie, 1964; Constantin Boroianu, Anton Maria del Chiaro, în Studia bibliologica, 115-132, III, București, 1969; Constantin Boroianu, Un memorialist italian din secolul al XVII-lea despre Valahia, AUB, limba și literatura română, 1970, 1; Alexandru Popescu, Interpretări etnologice la „Revoluțiile Valahiei” de Antonio Maria del Chiaro, REF, 1978, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 219-220. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
pe ici pe colo, nu le-am acordat ascultare. Am primit mult ajutor din partea unor colaboratori ai Arhivelor Naționale Ungare, ai Colecției Ráday din Eparhia Reformată a Dunării de Jos, ai Arhivelor de Istorie ale Serviciilor Siguranței Statului, ai Arhivei Etnologice a Muzeului de Etnografie, precum și ai arhivelor de la Colecția de Manuscrise a Bibliotecii Naționale Széchenyi. Sunt foarte recunoscător fiecărui colaborator din aceste instituții. Aduc deosebite mulțumiri lui Dippold Péter (Biblioteca Széchenyi), lui Granasztói Péter (Muzeul de Etnografie) și lui Gyarmati
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau să fac sesizabil cotidianul din epocă. Cercetările medicale ale doctorului Molnár Vilmos din Nimigea de jos (Magyarnemegye) (603. 2) au alcătuit un întreg lanț de studii și s-au completat perfect cu manuscrisele Molnár păstrate în Banca de Date Etnologice ale Muzeului de Etnografie și Folclor despre cultura igienei și sănătății publice a comunelor Bogdand (Bogdánd) (EA 24222) și Mișca (Micske) (E A 4647). Cutia cu materiale, predate secției manucrise a Bibliotecii Ráday de către Farkas László, conferențiarul pentru învățământul public
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au rămas mii de alte reprezentări de semne încă necunoscute. Repetarea unor astfel de semne din primele două categorii, nu numai în arta paleolitică, dar și în cea eneolitică, demonstrează corectitudinea încadrărilor, dar și transmiterea ideilor religioase, intrând în domeniul etnologic. O altă importantă reprezentare antropologică o constituie redarea mâinilor. Cunoaștem deja interpretările date de unii exegeți: coregrafie religioasă (H. Breuil), limbaj (care încă nu a fost decodificat), mesaj (A. Leroi-Gourhan, G. Bosinski). Noi credem că putem vedea în redarea mâinii
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
doar parțial adecvată, și anume în ceea ce se referă la „evul nou”, adus în pagină conform unei paradigme ideologice impuse în epocă. Constituenții scrierilor sale depășesc, totuși, marginile speciei, îi estompează convenționalismul și oportunismul prin lirism, prin digresiuni istorice, sociologice, etnologice, etnografice, prin analize ce dau unor pagini caracter de studiu, într-un cuvânt, prin înfățișări proprii mai degrabă eseului. Cartea Ev nou în Țara Banilor (1961) este deschisă de un capitol structurat ca un veritabil poem, Cântec oltenesc. Continuând orația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
De ce nu e întemeiată această identificare? a) Psihologia fisiologică nu cuprinde întreg domeniul fenomenelor psihice. b) Esperimentul se poate aplica și la celelalte domenii psihologice. 4. Metodul sperimental cerut de chiar natura fenomenelor psihice. 5. Observațiunea mai mult în Psihologia etnologică, socială. CAP. II 1. Cunoașterea omului prin diferite mijloace. a) Cranioscopia. b) Grafologia. c) Metoda hipnotică. Psihologia copilului. Importanța ei practică și teoretică. Ontogenia și filogenia psihologică. Ăncercările și resultatele științifice în Psihologia infantilă.2. Dificultățile. Esemplu: desvoltarea simțului culorilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]