478 matches
-
moderate; aci însă întîlnește rezistența lui Rosetti, de care nu-i este permis să se despartă dacă nu voiește să piardă cu dânsul pe alți mulți stâlpi ai săi din Parlament. [5 august 1881] ["CĂUTÎND A ESPLICA... Căutând a esplica etnologic antagonismul atribuit moldovenilor contra muntenilor am găsit că bărbații de peste Milcov nu înțeleg sub cuvântul "muntean" populația istorică a Țării Românești, una și aceeași în toate provinciile, ci o pătură superpusă, neistorică, imigrată de curând prin orașe, din care se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câștiga un merit comparând încăperea cubică a unui craniu în adevăr dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi găunoase în cari rezidă sterilitatea intelectuală și perfidia partidului roșu. Declamațiile și asigurările solemne de patriotism nu ajută nimic în cestiune, întru cât e etnologică. În privirea politică, punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai din punctul de vedere al celui care-o judecă, nu din acela al adevărului în sine. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada - C. A
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-i exploata în bună voie? {EminescuOpXII 281} Oare poporul nostru nu are altă misiune pe pământ decât de-a plăti pensii reversibile d-lui C. A. Rosetti și a muri în război pentru a pune fundament siguranței falimentelor frauduloase? Espresia etnologică și geografică a statului român să nu fie decât un pretest pentru Chirițopoli de a-și face mendrele, pentru ca străinii să se îmbogățească și să se încarce cu onorile create în numele acestui popor?... Țara Românească nu mai e decât ocazia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Terinte Țără - lungă să puie trebile la cale, iar nu Giani, Cariagdi, Carada, Flevs, Chirițopol, C. A. Rosetti și alții de soiul acesta. [9 august 1881] O CONFIRMARE NEAȘTEPTATĂ Fără s-o așteptăm, d. I. Ghica dă dreptate teoriei noastre etnologice în scrisoarea a Ix-a adresată d-lui V. Alecsandri și publicată în "Convorbiri". Iată în adevăr pasaje din această scrisoare cari ilustrează teoria noastră despre sterilitatea intelectuală a imigrațiunii românizate din proaspăt. Deși tonul scrisorii e beletristic, potrivit cu foaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia, pe urmă au cucerit-o rase germanice, tot astfel normanii au cucerit Anglia. În genere lupta fericită de rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a gândit, nici a putut gândi numai la statul politic al regelui Carol, unde deasupra insulei s-a cocoțat o mână de grecotei și de bulgăroi malonești cari formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e vorba. Greco - bulgarii, fie asigurați ungurii, ar fi cu rușii ruși, cu maghiarii maghiari, cu nemții nemți; s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ruși, cu maghiarii maghiari, cu nemții nemți; s-ar da după păr numai să le meargă bine. Când e vorba de-o luptă cu efect în contra panslavismului, interes comun maghiarilor și românilor, maghiarii cată să se convingă că întreaga insulă etnologică formează un element de rezistență, că întreagă trebuie să aibă conștiința că existența ci națională [î]i este asigurată din partea Apusului, că nicăiri ea nu-și consumă puterile în lupte zilnice pentru mănținerea individualității ei. Daca însă prin zilnice vexațiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari să-și facă din specula sângelui, a hotarelor, a cetățeniei române un mijloc de existență zilnică, un mijloc de câștig. [1 septembrie 1881] {EminescuOpXII 319} ["CATĂ SĂ SPUNEM... Cată să spunem câteva cuvinte asupra metodului de cercetare a cestiunii etnologice și sociale pe care l-am urmat, precum și asupra formei date acestor studii. Adversarii noștri sunt naivi când cred că, prin diversiuni ce n-au a face nimic cu obiectul în sine, sunt în stare a ne abate din calea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pân - acuma de buna lui credință și de câte ori s-au servit de reputația lui ca de-o manta, pentru a acoperi cu numele lui nepătat petele multiple ale partidului. [22 septembrie 1881] ["CE ADEVĂRATĂ E TEORIA... Ce adevărată e teoria etnologică relevată de noi se cunoaște de acolo că, în puțin timp, a devenit populară. Mai mult, în banchetul dat d-lui de Rosny, doi oratori au făcut aluzie la teoria noastră, deși poate ilustrul sinolog n-a cunoscut ascunsul înțeles
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e 'n cestiune, ci pînea de toate zilele ori îmbogățirea acestor pretinși români, incapabili de patriotism. [8 octombrie 1881] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE" [Î]ȘI FACE PLĂCEREA... "L'Independance roumaine" [î]și face plăcerea de a se întoarce asupra cestiunii noastre etnologice, dîndu-i importanța unei bagatele. Desigur nu ne vom supăra de apreciația aceasta, de vreme ce atârnă de oamenii care o fac. Cel ce știe istoria țării noastre, cel ce cunoaște câte s-au întîmplat din începuturile țărilor și până la anul 1700, cine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu arta de-a apăsa asupra neologismilor neînțeleși și a escentricităților retorice, decât de-a lumina publicul în vro cestiune oarecare. În unul din cele din urmă numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro cestiune generală, de orice natură ar fi, etnologică, istorică sau politică, pentru cuvântul practic că cu cenușeri de arhive și cancelarii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numere d. N. Basarabescu se încumetă a consacra chiar un articol teoriei noastre etnologice. Ne pare rău că trebuie să-i luăm pentru totdeuna speranța că vom discuta vreodată cu d-sa vro cestiune generală, de orice natură ar fi, etnologică, istorică sau politică, pentru cuvântul practic că cu cenușeri de arhive și cancelarii nu discutăm asemenea materii. Tot atât de puțin ne pasă de tonul în cari scriitori de teapa aceasta sunt obicinuiți a îmbrăca puținătatea lor, căci n-ar fi ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru c-a umplut lumea cu ce-a putut nu începem. Dar în acel articol d. N. Basarabescu mai susține că redactorul "Timpului" ar fi bulgar de la Brăila. {EminescuOpXII 383} Lucrul acesta privindu-ne personal pe noi, iar nu teoria etnologică, [î]i putem spune verde d-lui Basarabescu că minte pur și simplu. [29 octombrie 1881] ["ATÎT "CUMPĂNA" CÎT ȘI "APĂRĂTORUL" GĂSESC... "] Atât "Cumpăna" cât și "Apărătorul" găsesc multe de întîmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunărea, pentru marea menire istorică a epocii lui Carol îngăduitorul, pârghie pentru înstrăinarea treptată, dar cu atât mai sigură a țării. Tot ne place nouă ce e străin, încai să ne facem înșine străini, lăsând în știrea Domnului acea curiozitate etnologică care se numește poporul românesc. De-or veni astfel lucrurile sau altfel - cine știe? Un lucru însă știm despre patrioții noștri: că se bucură de cea mai bună opinie în străinătate. Un diplomat străin convorbind c-un român, s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
soarta moșiei atârnă de soarta muncitorului, bunăstarea proprietarului de bunăstarea țăranului, ceea ce nu este la capitalul bănesc, cari are libertatea de a se plasa în orice punct al universului [î]i convine. {EminescuOpXII 425} Iată fața economică a cestiunii noastre etnologice. atât de adevărate și atât de rău înțelese de mulți. Noi suntem convinși că între capitalul fonciar istoric și între populația pământeană există o absolută identitate de interese, pe când capitalul bănesc e, prin natura lui, cu totul indiferent față cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
bine evidențiat de către Roger Chartier, autorul unui studiu de referință cu privire la acest subiect: ...sărbătoarea este unul dintre terenurile privilegiate unde clasele dominante pot Întâlni poporul; și, de la Înregistrarea superstițiilor la notele de călătorie, Înflorește o Întreagă literatură care Înmulțește comentariile „etnologice” despre practicile festive ale mulțimii. Însă, totodată, autoritățile de toate felurile curăță și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este comentată, cenzurată: sărbătoarea „populară” veche este Întotdeauna obiectul unei Îndoite dorințe a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În strânsă legătură cu folclorul, chiar dacă această legătură a fost intermediată și nu totdeauna vizibilă. După identificarea unor dimensiuni filosofice ale norocului În textele gânditorilor români care s-au raportat și la credințele populare, preocupările privind destinul, manifestate În cercetarea etnologică românească, vor Întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată În studiul Basmele române În comparațiune cu legendele antice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, În acest fel, o formă de legitimare pe credit, cu alte cuvinte, o garanție a capacității individului de a se Înscrie, În viitor, În rețeaua de relații a comunității. După o explicație etnologică, devenită clasică și curentă, orice apariție, orice noutate tulbură echilibrul preexistent. Nu doar nașterea unui copil, ci și primele roade ale pământului, o casă nouă etc. devin periculoase și trebuie să fie consacrate, dăruite ca ofrandă zeilor sau să primească
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
POSTFAȚĂ Problematica destinului l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri și a constituit o temă de meditație În toate culturile, de la cele mai vechi și mai Îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului În cercetarea etnologică românească reprezintă o Încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție În ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității Între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar În lucrare se face chiar precizarea că investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și Nistru, În partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei . Cu aceasta Însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
științifice și să recunoască faptul că obiectele narative au proprietăți diferite și stabilesc relații diferite, așa cum se întâmplă în cazul basmelor studiate de Propp, care nu constituie obiecte de studiu exclusiv formalist, ci sunt puncte de interes și pentru cercetarea etnologică. Desigur că nu se poate scrie la întâmplare despre obiectele picturale narative. Se poate încerca însă imaginarea unor metode de adaptare la fluxul dinamicilor din pictură și din cercetarea ei, într-o anume descendență a romantismului filosofic promovat de Karl
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
copiilor și în al doilea rând,un aspect pur social, moral, economic, juridic,veșnic schimbător,deoarece constituie forma de organizare socială a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]