555 matches
-
medical a rămas o preocupare constantă a eugeniștilor de-a lungul perioadei interbelice. O astfel de reformă reprezenta una dintre cele mai importante priorități, pentru că realizarea Întregii viziuni eugeniste a reorganizării sociale dirijate Însemna că viitoarea clasă conducătoare a statului eugenic, În special doctorii, trebuia să primească o educație extrem de cuprinzătoare și permanent revizuită, astfel Încât să Își poată Îndeplini rolul de elită responsabilă. Eforturile reformiste ale eugeniștilor erau concentrate În câteva arii principale: 1) introducerea cursurilor de medicină preventivă și igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medic igienist” (igienist) printre cele cinci categorii fundamentale de organizare a educației și practicii medicale 91. Acești medici urmau să primească o pregătire specială și să se specializeze În forme de medicină preventivă și asistență socială care să reflecte interesele eugenice. Printre responsabilitățile medicilor igieniști se numărau: De a studia și recomanda măsurile necesare pentru aprovizionarea apei; de a controla stabilimentele industriale; de a supraveghea igiena produselor din industria alimentară și În piețele publice; de a inspecta locurile publice În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătate publică; de a controla și supraveghea igiena școlară 92. Eugenia nu este menționată explicit nicăieri În lege, Însă „lupta Împotriva bolilor venerice” și „probleme de sănătate publică” sunt, de fapt, noțiuni suficient de vagi Încât să poată Încorpora măsurile eugenice 93. Legea mai descrie, de asemenea, În detaliu tipurile de cursuri pe care acești doctori trebuiau să le urmeze pentru a se califica pentru specializarea de „medici igieniști”94. În sfârșit, Legea Moldovan a creat programe speciale, precum plasa sanitară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
De fapt, prevederile legii referitoare la Învățământul medical au rămas În general neschimbate până În anul 1948, când structura instituțională a Învățământului și practicii medicale au fost profund reformate de regimul comunist. Educație fizică și vigoare eugenicătc "Educație fizică și vigoare eugenică" O altă reformă În domeniul educației care era considerată prioritară În programele eugenice era creșterea numărului de ore de educație fizică În școli. Această măsură de dezvoltare a aptitudinilor fizice era completată de Înființarea unor organizații extracurriculare după modelul grupurilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
până În anul 1948, când structura instituțională a Învățământului și practicii medicale au fost profund reformate de regimul comunist. Educație fizică și vigoare eugenicătc "Educație fizică și vigoare eugenică" O altă reformă În domeniul educației care era considerată prioritară În programele eugenice era creșterea numărului de ore de educație fizică În școli. Această măsură de dezvoltare a aptitudinilor fizice era completată de Înființarea unor organizații extracurriculare după modelul grupurilor de cercetași care existau În alte țări. Interesul pentru cultivarea corpului era o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele mai importante ale Șoimilor Carpaților. Organizația era deschisă tuturor, cu excepția „Bețivului, criminalului, trădătorului, toți cei care cu bună știință infectează pe alții, și pe cei care dispretuiesc ideea de România”100. Apartenența la organizație era definită de respectarea conceptelor eugenice de sănătate și normalitate. Pentru că alcoolicii erau adesea etichetați ca purtători de caracteristici disgenice, la fel ca și infractorii În unele cazuri, unor astfel de indivizi li se interzicea dreptul de a deveni membri ai unei organizații care susținea curățenia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Începute În deceniile anterioare 102. Medicii și Învățătorii erau În continuare responsabili cu educarea maselor rurale În spiritul noțiunilor de igienă și ereditate. În unele forumuri educaționale au intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-au schimbat de la un sistem complex și cuprinzător de selecție a studenților, În care erau luate În considerare talentele și aptitudinile ereditare și capacitățile intelectuale, la simpla excludere a evreilor din universități. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
datorită caracteristicilor lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit semnat de Iordache Făcăoaru În Buletin Eugenic și Biopolitic, În 1943, conducerea editorială a revistei menționa că „Din dorința de a oferi cititorilor diferite puncte de vedere asupra temelor generale care preocupă publicația noastră, am publicat acest articol, deși nu suntem de acord cu concluziile autorului asupra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de eugeniști au putut fi cu ușurință interpretate ca având implicații antisemite, iar unii autori precum Brăileanu, Făcăoaru și Voinea au insistat cu vigoare asupra unei astfel de interpretări, În perioada În care s-au aflat la putere. * * * Moștenirea reformelor eugenice În domeniul educației a fost una ambiguă: pe de o parte, mișcarea eugenistă a dorit să cultive diversitatea și modernizarea, dar cel mai adesea membrii ei au formulat propuneri care au putut fi cu ușurință interpretate În sensul susținerii unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și 1948 și voi evidenția legătura lor strânsă cu programele de reformă sanitară ale PNȚ. Relațiile dintre regimul Antonescu și mișcarea eugenistă sunt mult mai puțin clare. Regimul din timpul războiului a renunțat la programele preventive, concepute să asiste populația „eugenic integră”. În același timp Însă, politicile acestui regim față de evrei și minoritățile etnice În general sugerează existența unor legături cu pozițiile agresiv-restrictive ale unor adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru, Herseni și chiar Sabin Manuilă. Membrii mișcării eugeniste nu au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Banu se referea la așteptările nerealiste, nu și la principiile Legii Moldovan. Banu a susținut constant programele de medicină preventivă și de Îngrijire pre și postnatală, deoarece, În opinia sa, rata mare a mortalității infantile era cea mai importantă problemă eugenică a României. La Începutul anilor ’30, Moldovan a fost forțat să Își asume o poziție mai degrabă de critic decât de participant În elaborarea politicilor În domeniul sănătății publice. El a primit, treptat, numeroase critici din partea succesorilor săi și, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
despre legislația și programele din domeniul sănătății publice, recomandările lor rezonau cu interesele și soluțiile pe care medicul transilvănean se străduise să le promoveze timp de mai mult de un deceniu. Controlul reproducerii: alegerile conjugaletc "Controlul reproducerii \: alegerile conjugale" Măsurile eugenice care aveau ca scop controlul sănătății publice nu s-au limitat la programe de prevenire a recurenței epidemiilor, a răspândirii bolilor venerice și a creșterii incidenței maladiilor sociale, printre care tuberculoza și alcoolismul. O altă problemă importantă era creșterea populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problemă importantă era creșterea populației. Eugeniștii au fost atenți la diferite aspecte ale acestei probleme, luând În calcul atât rata natalității, cât și cea a mortalității infantile și au atacat problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși redefinirea conceptului de cetățenie. Legislația care Își propunea să amplifice calitatea și cantitatea reproducerii redefinea drepturile și obligațiile indivizilor În privința
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestor pedepse era subminat Însă de o clauză care prevedea că statul poate să acționeze În justiție vinovații doar la cererea directă a victimei. Aceasta Însemna că unii indivizi aveau mai multe șanse să Își protejeze dreptul la o relație eugenică, datorită avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
său de practică. Examenele urmăriseră inițial să detecteze bolile venerice, dar treptat se extinseseră și la alte afecțiuni „disgenice”. În opinia autorului, indivizii fuseseră extrem de dornici să Îi urmeze sfatul și Începuseră se dea dovadă de o mai mare responsabilitate eugenică, după ce fuseseră introduse examenele medicale prenupțiale 50. În anii ’30, Gheorghe Cosma, ocupant al poziției oficiale de medic igienist pentru regiunea Hațeg, a inițiat un program similar. El și-a continuat eforturile În perioada războiului. Doar În anul 1944, medicul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor ’30, a fost cea a interzicerii și mai târziu a legalizării avortului În anumite cazuri În care se putea demonstra că acțiunea avea o justificare eugenică. Același doctor „Ygrec” care susținea În paginile Adevărului necesitatea introducerii certificatelor prenupțiale a semnat și o serie de articole despre avort. El s-a pronunțat În favoarea legalizării avortului, pentru că, susținea autorul rubricii, practica era deja larg răspândită ca metodă contraceptivă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comune și dădea prioritate interesului egoist al individului față de cele ale națiunii 55. Ioan Manliu era convins de faptul că selecția celor care ar fi trebuit și celor care nu ar fi trebuit să se reproducă, În acord cu prioritățile eugenice, trebuia să aibă loc Înainte de concepție. În opinia sa, cuplurile trebuiau să solicite sfatul unui medic cu privire la efectele moștenirii ereditare pe care o purtau, astfel Încât să poată anticipa orice potențiale probleme ale copiilor, Înainte de a decide să Își mărească familia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În crearea ordinii eugenice. Eugeniștii Încercau să apeleze la conștiința și sentimentul responsabilității fiecărui individ În acest proces, dorind, În același timp, să extindă puterea statului asupra supușilor săi. După mai mult de un deceniu de dezbateri În legătură cu statutul legal al avortului, Parlamentul a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru anii ’30tc " În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30" Anii ’30 marchează un alt punct de inflexiune În viziunea eugenistă despre reforma sanitară. Dată fiind evoluția rapidă În străinătate a interesului pentru legislația orientată către scopuri eugenice În domeniul sănătății publice, eugeniștii români au Încercat să evalueze eficiența anumitor măsuri observând rezultatele aplicării lor În alte țări. Făcăoaru, de exemplu, a avut Întotdeauna ca model realizările celui de-al Treilea Reich, pe care le considera exemple de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Norvegia. De fapt, Făcăoaru critica până și primele inițiative legislative ale Reich-ului, pentru că nu reglementau anumite grupuri, precum „degenerații moral, seducătorii, perverșii, prizonierii instituțiilor de corecție, dependenții de droguri, prostituatele și vagabonzii de meserie”65. Admirația lui Făcăoaru pentru politicile eugenice din domeniul sănătății publice elaborate de al Treilea Reich i-a adus mai târziu recunoașterea din partea Gărzii de Fier. Alți adepți ai ideilor eugeniste Își căutau punctele de referință În locații geografice mai vaste, comparând legislația aproape integral eugenică din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politicile eugenice din domeniul sănătății publice elaborate de al Treilea Reich i-a adus mai târziu recunoașterea din partea Gărzii de Fier. Alți adepți ai ideilor eugeniste Își căutau punctele de referință În locații geografice mai vaste, comparând legislația aproape integral eugenică din Germania cu măsuri similare din Statele Unite, Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Austria, Iugoslavia, Grecia și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se afle În avangarda tuturor acestor țări, datorită amplei reforme instituționale inițiată de regimul nazist și capacității sale de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mare, având În vedere că România nici măcar nu se apropia de o astfel de structură și, de fapt, atmosfera generală, politică și socială, se opunea instaurării unui astfel de regim. Banu era convins de suficiența, În contextul românesc, a politicilor eugenice pozitive și a dezvoltării unui sistem mai bine consolidat de protecție a sănătății mamelor și copiilor 67. Pentru Banu, Franța era exemplul pozitiv de urmat, alături de Iugoslavia, ale cărei probleme politice, sociale și economice se asemănau mult cu cele ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]