KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

referă În mod specific la politicile sociale ca instrumente de realizare a reformelor În diverse domenii, de la educație până la sănătate publică și asistență socială. Cei mai mulți autori care foloseau sintagma igienă socială Își exprimau adeziunea, chiar și numai implicită, la ideile eugeniste prin soluțiile și obiectivele specifice pe care le promovau o dată cu susținerea unor politici particulare. Prin contrast, cei care foloseau termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
faptului că promotorii săi aderau la eugenie ca normă științifică indiscutabilă. În capitolul de față voi folosi preponderent sintagma determinism ereditar atunci când mă voi referi la acceptarea premiselor teoretice ale eugeniei, la un nivel general și fără implicare În mișcarea eugenistă, și eugenie, atunci când doresc să semnalez adeziunea conștientă atât la teoriile eugeniei, cât și la Întregul ansamblu de implicații intelectuale, ideologice și pentru realizarea politicilor publice ale acestor teorii. Paradigma științificătc "Paradigma științifică" Trecerea către o teorie a drepturilor, responsabilităților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
lui Francis Galton despre ereditatea geniului, pentru a deveni o mișcare internațională bine articulată care milita pentru schimbare socială. Practic, toate țările din Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că secolul al XIX-lea produsese o serie de epidemii cronice, de la boli venerice infecțioase - În special sifilis - până la afecțiuni psihice, cum ar fi isteria. Părea că nu există nici un motiv identificabil pentru creșterea extrem de rapidă a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
epidemii cronice, de la boli venerice infecțioase - În special sifilis - până la afecțiuni psihice, cum ar fi isteria. Părea că nu există nici un motiv identificabil pentru creșterea extrem de rapidă a criminalității În marile orașe, În afara unei maladii sociale generale 5. Adepții ideilor eugeniste interpretau această situație ca pe o criză ce nu era doar morală, ci, În același timp, biologică și ereditară. Dincolo de Atlantic, Societatea Americană de Eugenie și alte organizații similare au transformat Statele Unite În căminul avangardei cercetării și programelor eugenice. Un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
științei au devenit familiare pentru un public mai larg, format din elitele educate. Între cele două războaie mondiale, nu doar publicațiile academice, ci și ziarele sau alte publicații de largă circulație au Început să folosească limbajul determinismului biologic și argumentele eugeniste. Acest fenomen stă mărturie pentru schimbarea care se produsese la nivelul paradigmelor intelectuale specifice României interbelice și, În particular, pentru acceptarea din ce În ce mai largă a modelului de analiză și organizare a societății și cunoașterii bazat pe premisele științei. Aceasta reprezintă una

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a modelului de analiză și organizare a societății și cunoașterii bazat pe premisele științei. Aceasta reprezintă una dintre diferențele importante dintre felul În care s-a dezvoltat eugenia În România comparativ cu Europa de Vest sau Statele Unite. În timp ce În aceste țări ideile eugeniste s-au dezvoltat În interacțiune cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
științei. Aceasta reprezintă una dintre diferențele importante dintre felul În care s-a dezvoltat eugenia În România comparativ cu Europa de Vest sau Statele Unite. În timp ce În aceste țări ideile eugeniste s-au dezvoltat În interacțiune cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fără a lua În considerare potențialul ereditar sau afecțiunile care pot apărea, de la tuberculoză până la sifilis 10. Cartea doctorului Petrini este remarcabilă pentru că, deși a fost publicată după apariția lucrării lui Galton, prefigurează multe dintre preocupările și ideile pe care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe o cercetare riguroasă și pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate, În dauna noțiunilor lamarckiene despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea mendeliană, eugeniștii români nu Încercau să se adapteze modelului mișcării britanice. În Franța, mișcarea eugenistă era ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia la Începutul secolului XX. Eugeniștii francezi au fost adesea descriși ca fiind „o variantă mai slabă”, deoarece

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate, În dauna noțiunilor lamarckiene despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea mendeliană, eugeniștii români nu Încercau să se adapteze modelului mișcării britanice. În Franța, mișcarea eugenistă era ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia la Începutul secolului XX. Eugeniștii francezi au fost adesea descriși ca fiind „o variantă mai slabă”, deoarece ei erau mult mai preocupați de declinul numeric decât de cel calitativ al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea mendeliană, eugeniștii români nu Încercau să se adapteze modelului mișcării britanice. În Franța, mișcarea eugenistă era ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia la Începutul secolului XX. Eugeniștii francezi au fost adesea descriși ca fiind „o variantă mai slabă”, deoarece ei erau mult mai preocupați de declinul numeric decât de cel calitativ al ratei natalității. Astfel, mișcarea franceză era mai interesată de „regenerare” decât de „degenerare” și aloca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
aloca mai multe eforturi pentru Îmbunătățirea factorilor de mediu care puteau contribui la procesul de regenerare 15. Neolamarckismul era mult mai popular În Franța decât În Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la Weimar 17. În perioada wilhelmiană, promotorii germani

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la Weimar 17. În perioada wilhelmiană, promotorii germani ai igienei rasei - așa cum Își intitulau propria versiune a eugeniei - erau Îngrijorați de maladiile societății În curs de industrializare În care trăiau și depuneau eforturi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Îngrijorați de maladiile societății În curs de industrializare În care trăiau și depuneau eforturi pentru crearea unor programe realiste și eficiente În domeniul sănătății publice și al bunăstării sociale, așa cum au Încercat mai târziu și adepții din România ai ideilor eugeniste. Eugenia germană nu avea la acel moment nici o componentă puternic antisemită. Sintagma igiena rasei nu făcea nici o referire conștientă la ierarhizarea biologică și socială a comunităților umane pe baza caracteristicilor lor rasiale. Istorica Sheila Weiss arată că Wilhelm Schallmayer, primul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
la acel moment nici o componentă puternic antisemită. Sintagma igiena rasei nu făcea nici o referire conștientă la ierarhizarea biologică și socială a comunităților umane pe baza caracteristicilor lor rasiale. Istorica Sheila Weiss arată că Wilhelm Schallmayer, primul lider important al mișcării eugeniste din Germania, „s-a opus ferm folosirii formei de plural a cuvântului Rasse șîn Rassehygieneț pentru că aceasta ar fi exclus ceea ce pentru el reprezenta semnificația mai profundă a rasei, ș...ț totalitatea trăsăturilor ereditare ale unui individ sau ale unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
argumentele critice la adresa economiei laissez-faire și a politicii liberale 20. Teoriile eugenice au devenit un culoar prin care numeroși intelectuali și practicanți de profesii nemulțumiți puteau să atace democrația liberală cu ajutorul științei. Câteva dintre figurile cele mai importante ale mișcării eugeniste din România, personalități ca Moldovan și Făcăoaru, au venit În contact direct cu astfel de scrieri În timpul studiilor din Germania, pe care unii le terminaseră la trecerea dintre secole, iar alții după primul război mondial. Propriile lor idei urmau, astfel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
iar alții după primul război mondial. Propriile lor idei urmau, astfel, să fie influențate mult mai mult de modelul german decât de oricare altul, În special În ceea ce privește aplicarea teoriilor eugenice. Statele Unite au servit, de asemenea, ca exemplu proeminent pentru tinerii eugeniști români 21. Până În anul 1918, Statele Unite Își câștigaseră reputația de a avea cea mai puternică legislație și mișcare eugeniste. Imaginea Societății Americane de Eugenie era cea a unei organizații consolidate, care funcționa pe premise științifice solide. Organizația obținuse sprijinul financiar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
german decât de oricare altul, În special În ceea ce privește aplicarea teoriilor eugenice. Statele Unite au servit, de asemenea, ca exemplu proeminent pentru tinerii eugeniști români 21. Până În anul 1918, Statele Unite Își câștigaseră reputația de a avea cea mai puternică legislație și mișcare eugeniste. Imaginea Societății Americane de Eugenie era cea a unei organizații consolidate, care funcționa pe premise științifice solide. Organizația obținuse sprijinul financiar al unor donatori importanți precum Andrew Carnegie. Charles Davenport Își Înființase propriul laborator eugenic În Long Island. Acest centru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
producea statistici după statistici referitoare la aspectele ereditare ale problemelor de sănătate publică și realiza recomandări În privința reformelor necesare pentru a corecta problemele pe care le identificase, În același timp participând la construcția lor. Un aspect foarte semnificativ pentru mișcările eugeniste din alte țări era faptul că adepții eugeniei din Statele Unite reușiseră să transforme o mișcare științifică, academică ce avea doar rolul de a observa și de a consilia Într-o voce cu autoritate În elaborarea politicilor publice, un exemplu În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
din Statele Unite reușiseră să transforme o mișcare științifică, academică ce avea doar rolul de a observa și de a consilia Într-o voce cu autoritate În elaborarea politicilor publice, un exemplu În acest sens fiind legislația antiimigrare 22. De asemenea, eugeniștii din Statele Unite conduseseră o campanie de succes În urma căreia corpurile legislative din 29 de state legalizaseră sterilizarea, În diferite forme. Aceste rezultate, către care adepții eugeniei din alte țări puteau doar să aspire, fuseseră posibile În Statele Unite datorită istoriei unice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
din 29 de state legalizaseră sterilizarea, În diferite forme. Aceste rezultate, către care adepții eugeniei din alte țări puteau doar să aspire, fuseseră posibile În Statele Unite datorită istoriei unice a țării, a particularităților ei demografice și a culturii civice specifice. Eugeniștii din Europa se simțeau mai aproape unii de alții decât de colegii lor americani, atât În ceea ce privește legăturile academico-profesionale, cât și contextul socioeconomic și cultural mai general În care activau. Cu toate acestea, după 1918, adepții eugeniei din România au depus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
atât În ceea ce privește legăturile academico-profesionale, cât și contextul socioeconomic și cultural mai general În care activau. Cu toate acestea, după 1918, adepții eugeniei din România au depus eforturi constante pentru a se informa În legătură cu realizările În domeniul eugeniei de dincolo de Atlantic. Eugeniștii români au călătorit În Statele Unite pentru a discuta cu colegii lor americani și au Încercat să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de mișcări eugeniste deja consolidate, mișcarea din România nu era doar o continuare imitativă a tendinței europene generale din perioada interbelică de a căuta calea de mijloc Între liberalism și socialism 24. Acesta era, Într-adevăr, unul dintre scopurile mișcărilor din Germania și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]