558 matches
-
externe de la Bonn (Maull, 1995; Maull, 2000). Meiers identifică beneficiile unei astfel de strategii, observând că, "atunci când Germania urmează o politică mai fermă, ridică suspiciuni printre aliați. Pentru a împiedica interpretările greșite ... [Germania este capabilă să] își urmărească politicile ... în cadrul euro-atlantic" (Meiers, 1995, pp. 96-97). În plus, statutul de putere civilă al Germaniei i-a oferit o garanție continuă a securității, și a limitat cheltuielile financiare și costurile umane asociate cu implicarea militară sporită. Astfel, se poate afirma că Germania are
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Kohl și Genscher indicau că ... conducerea politică vest-germană ... internalizase norma cooperării internaționale pașnice" (Katzenstein, 1993, p. 76). Mai mult, în diplomația din perioada unificării, Germania a reafirmat și și-a adâncit considerabil sprijinul pentru NATO și alte instituții de securitate euro-atlantice. Termenii în care gândeau politicienii germani sugerează că faptul că s-au folosit de NATO în această perioadă a reflectat nu numai valoarea esențială a menținerii instituției, ci și un reflex fundamental în materie de politici. Anderson și Goodman arată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tipar de dezvoltare despre care se poate afirma că rămâne în mare parte compatibil cu caracterizarea inițială a preferințelor ei, realizată de Anderson și Goodman. Acest fapt a fost exprimat în mod clar în politicile Germaniei față de instituțiile de securitate euro-atlantice. După cum s-a menționat, Germania își menține sprijinul puternic pentru dezvoltarea NATO în perioada post-Război Rece. Totuși, în același timp, ea se numără printre principalele state care susțin dezvoltarea unei identități de apărare europene, și, de asemenea, joacă un rol
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
demarat un proces de epurare a moștenirii istorice provenite din rolul său în conflictele din prima jumătate a secolului al XX-lea. Această moștenire a făcut ca Germania să dezvolte un reflex politic distinct, care favorizează cooperarea în instituțiile multilaterale euro-atlantice. După sfârșitul Războiului Rece au apărut semne ale discontinuității în politica externă germană. Deși aceste transformări sunt foarte importante, ele nu trebuie interpretate ca vestind o reîntoarcere la Germania de altădată. În schimb, ele reflectă ajustări procedurale care aduc la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interese politice și inserție europeană. Am plecat de la constatarea că, până la momentul aderării la xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană, politicile au fost formulate ținându-se cont mai ales de actorii internaționali, de guverne, sindicate, având în vedere fie interesele macro-politice privind integrarea euro-atlantică, fie interesele clientelare, fie cele electorale. Cetățenii sunt reduși în mare măsură la statutul de victime ale tranzițiilor (mai ales bărbații din industriile falimentare în anii ’90), la electorat, la contribuabili. În România, alocarea resurselor a ținut seama prea puțin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
mai mare transparență și prin aceasta un grad mai mare de răspundere colectivă; * să contribuie la întărirea relației transatlantice. Acestor obiective de bază ale Adunării li s-au adăugat, începând din 1989, următoarele: * sprijinirea dezvoltării democrației parlamentare în tot spațiul Euro-Atlantic prin integrarea parlamentarilor din țări nemembre la activitatea Adunării; * sprijin direct pentru parlamentele din țările care și-au exprimat activ dorința de a deveni membre ale Alianței; * dezvoltarea cooperării cu țări care nu doresc să devină membre (Caucaz, Asia Centrală, Sudul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor-națiune, fragmentarea politico-econo mică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va reveni la logica confruntării, la balance of power, unde Europa, sau oricare dintre membrii săi, va cîntări foarte puțin. Iar spectrul războiului economic, și nu numai, mijește deja. Sigur, și Asia are problemele ei, iar China nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor națiune, fragmentarea politico-economică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va reveni la logica confruntării, la balance of power, unde Europa, sau oricare dintre membrii săi, va cîntări foarte puțin. Iar spectrul războiului economic, și nu numai, mijește deja. Sigur, și Asia are problemele ei, iar China nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
trecut de la o mentalitate de dominare, bazată pe raporturi de forță, la una de cooperare, nu a redevenit un pol de atracție nici măcar pentru partenerii din C.S.I. Conservatorismul Rusiei nu a ajutat-o să-și găsească un loc în lumea euro-atlantică, deși a fost primită în G-8, Consiliul Europei sau O.S.C.E. Parteneriatul cu Occidentul este în continuare unul conflictual, de fapt o coexistență plină de suspiciuni reciproce. Kremlinul își dezorientează partenerii, fie ei europeni sau asiatici, și riscă să rămînă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
700 în august 2004), a organizat împreună cu un grup de inițiativă local* din Râmnicu Vâlcea această Conferință sub genericul „Psihologia românească și integrarea europeană”. În acest mod ne-am propus să participăm la efortul general al societății românești de integrare euro-atlantică, prin evidențierea rezultatelor semnificative ale cercetării științifice în domeniu și raportarea acesteia la psihologia europeană. Pe de altă parte, a fost și un moment special datorat adoptării de către Parlamentul României a „Legii privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lui Mackinder, iar statele nord-africane în perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
țări din Asia și Africa, dau măsura statutului de dublu fronton de intersecție - pericontinental și intercontinental, pe care și-l asumă cele patru state din peninsula arabă. O situație oarecum atipică înregistrează Autoritatea palestiniană, care, în lipsa audienței generale din spațiul euro-atlantic (mai ales înainte de încheierea acordului israelo-palestinian din 1994), s-a orientat cu precădere spre statele musulmane sau cu regimuri de stânga din Asia (36,1% din relațiile sale bilaterale) și Africa (31,5%). c. Statele cu ponderea cea mai mare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
marelui vecin de la sud - S.U.A. Aceste elemente îi conferă statului canadian un patrimoniu de spațiu remarcabil, capitalizat sub forma unui veritabil tezaur teritorial, de natură a-i asigura preemțiunea într-o zonă geostrategică deosebită - arealul nordic de apărare a comunității euro-atlantice, jalonat pe aliniamentul liniei D.E.W. (Defense Early Warning). Așadar, statul-pivot este definit de capacitatea de a influența stabilitatea regională și internațională, iar eventuala sa destabilizare ar avea consecințe la nivel macroteritorial, inducând haos la nivelul întregului sistem geopolitic din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ecologist este formată dintr-un pepene (S.U.A.), două portocale (Marea Britanic și Franța) și cîteva mici boabe de mazăre. Nu este deloc simplu să fii o măzăriche"26. Deci, Germania dorește să redobîndească un real potențial militar, în cadrul european și euro-atlantic. A făcut multă vîlvă proiectul de integrare militară europeană, care are girul marilor puteri de pe bătrînul continent. Țările mici, însă, cum ar fi Danemarca, dar mai ales cele neutre (Austria, Finlanda, Irlanda, Suedia) sunt încă extrem de reticente în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
trecut de la o mentalitate de dominare, bazată pe raporturi de forță, la una de cooperare, nu a redevenit un pol de atracție nici măcar pentru partenerii din C.S.I. Conservatorismul Rusiei nu a ajutat-o să-și găsească un loc în lumea euro-atlantică, deși a fost primită în G-8, Consiliul Europei sau OSCE. Parteneriatul cu Occidentul este în continuare unul conflictual, de fapt o coexistență plină de suspiciuni reciproce. Kremlinul își dezorientează partenerii, fie ei europeni sau asiatici, și riscă să rămînă doar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și În calitate de material metodic și practic pentru funcționarii diverselor structuri financiare și pentru specialiștii din diferite domenii de activitate economică. Totodată, manualul Încearcă să răspundă cerințelor noului plan de Învățământ (intrat În vigoare din anul universitar 2005-2006) și cerințelor spațiului euro-atlantic. Prin problematica sa amplă și complexă, manualul Își propune să deschidă larg orizontul de cunoaștere al studenților economiști asupra investițiilor, care au un puternic efect de antrenare atât În interiorul economiilor naționale, cît și În cadrul economiei mondiale; efectul investițiilor se manifestă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Aurelian Rațiu, ce apar în revistele “Monitor Strategic” editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, “Impact Strategic” editată de Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, “Romanian Journal of International Affairs” a Institutului Român de Studii Internaționale, “Euro-Atlantic Studies” a Centrului de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Monitor Strategic” editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, “Impact Strategic” editată de Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, “Romanian Journal of International Affairs” a Institutului Român de Studii Internaționale, “Euro-Atlantic Studies” a Centrului de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității București, Centrul euroatlantic Marshall, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Națională de Apărare “Carol I” și Centrul de studii strategice de securitate, Academia Națională de Informații “Mihai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană sau de obiectivul integrării europene. Pentru a înțelege aceste raportări, consider că este necesară o abordare perspectivistă, în sensul mannhemian, care să ne permită depășirea unei simple inventarieri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
depăși scopul și cadrul acestui eseu. Aici și acum, am exprimat doar urgența și cerințele minimale ale unei anumite opțiuni epistemologice, culturale și politice. O opțiune pentru acele valori și principii ce s-au decantat în complicata istorie a civilizației euro-atlantice, originată în spiritualitatea iudeo-creștină, filosofia clasică elenă, dreptul civil și res publica romană. De fapt, prin paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și testul rezonabilității politice, pledez pentru o politică a decenței și măsurii. O asemenea politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
privind compoziția politică și dinamica formulelor de guvernare și a câmpului opoziției. În al treilea rând, date privind contextul socioeconomic, obiectivele guvernelor în materie de politici publice, cerințele organismelor internaționale în procesul tranziției postcomuniste (FMI, Banca Mondială) sau al integrării euro-atlantice (UE, NATO). Toate acestea sunt extrase atât din surse primare, cât și secundare. Baza de date cu legile adoptate 4 și procesul lor legislativ este creată integral din date disponibile pe site-ul Parlamentului. Datele privind compoziția politică a câmpurilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că situarea pro sau contra ideii europene trebuie urmărită pe două categorii de mesaje: explicite și implicite. 1. În cazul mesajelor proeuropene, urmează a fi identificate: a. Mesaje explicite: i. declarații ale liderilor de partid cu privire la necesitatea integrării în structurile euro-atlantice; ii. explicarea avantajelor și a costurilor integrării; iii. desolidarizarea față de mesajele și actele politice anti-europene. b. Mesaje implicite: i. demersuri diplomatice pentru dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale; ii. măsuri de realizare a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mesajele și actele politice anti-europene. b. Mesaje implicite: i. demersuri diplomatice pentru dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale; ii. măsuri de realizare a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și Republicii Moldova); iii. măsuri de sprijinire a acțiunilor structurilor de securitate euro-atlantice; iv. măsuri ce vizează respectarea angajamentelor față de UE, NATO și alte structuri politice și de securitate la nivel regional și euro-atlantic; v. demersuri pentru afilierea partidelor la familiile politice europene. 2. În cazul mesajelor antieuropene, identificăm: a. Mesaje explicite: i
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și Republicii Moldova); iii. măsuri de sprijinire a acțiunilor structurilor de securitate euro-atlantice; iv. măsuri ce vizează respectarea angajamentelor față de UE, NATO și alte structuri politice și de securitate la nivel regional și euro-atlantic; v. demersuri pentru afilierea partidelor la familiile politice europene. 2. În cazul mesajelor antieuropene, identificăm: a. Mesaje explicite: i. mesaje explicit antiintegraționiste cele lansate de partidele naționaliste extremiste și de moștenitoarele politice ale PCR, care au invocat ca argumente valori
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]