1,035 matches
-
cu anumite dezvoltări în Tratatul de la Lisabona. Precizăm că dreptul Uniunii Europene nu prevede un sistem propriu de atribuire a cetățeniei Uniunii, aceasta decurgând în mod automat din cetățenia unui stat membru<footnote A. Popescu, I. Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 250. footnote>. Cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă la aceasta (art. 20 alin.1). Mai mult, drepturile cetățenilor Uniunii au caracter evolutiv, căci Consiliul poate adopta dispoziții care urmăresc completarea drepturilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Curtea Constituțională a României, Editura Albatros, București I. Muraru (1995), Drept constituțional și instituții politice, Editura Actami, București J.C. Plano, M. Greenberg (1976), The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois A. Popescu, I. Diaconu (2009), Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București M. Prelot, J. Boulois (1980), Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris J.M. Shafritz (1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cu anumite dezvoltări în Tratatul de la Lisabona. Precizăm că dreptul Uniunii Europene nu prevede un sistem propriu de atribuire a cetățeniei Uniunii, aceasta decurgând în mod automat din cetățenia unui stat membru<footnote A. Popescu, I. Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 250. footnote>. Cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă la aceasta (art. 20 alin.1). Mai mult, drepturile cetățenilor Uniunii au caracter evolutiv, căci Consiliul poate adopta dispoziții care urmăresc completarea drepturilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Curtea Constituțională a României, Editura Albatros, București I. Muraru (1995), Drept constituțional și instituții politice, Editura Actami, București J.C. Plano, M. Greenberg (1976), The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois A. Popescu, I. Diaconu (2009), Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București M. Prelot, J. Boulois (1980), Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris J.M. Shafritz (1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
atunci când au fost puși în situația de a proiecta structuri cu atribuții în domeniul psihologiei aplicate în instituțiile lor, specialiștii români s-au inspirat din cele mai avansate sisteme, adaptându-le la specificul nostru cu adăugarea unei semnificative plusvalori. Compatibilizarea euroatlantică a structurilor din domeniul securității naționale are în vedere, printre multe altele, și demilitarizarea majorității structurilor din domeniul ordinii publice și siguranței naționale. În acest sens, psihologia militară nu poate și nu trebuie să rămână în afara procesului de integrare conceptuală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
jargonul studenților din Franța, operațiunea se numește "recracher le cours" (dacă este vorba de recitarea cu punct și virgulă a textului oktarhic). 8 Din motive de pudoare eufonică nu am folosit TIMP (mai potrivit în orizontul latinității și al opțiunii euroatlantice a opiniei publice din România). Astfel, cuvântul de origine slavă ne ferește de obiecții privind sexismul lecturii lui Elpi. 9 De la Rimbaud citire: "I, pourpre, sang craché, rire des lèvres belles/Dans la colère ou les ivresses pénitentes" adică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității București, Centrul euroatlantic Marshall, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Națională de Apărare “Carol I” și Centrul de studii strategice de securitate, Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, aduc un volum substanțial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
timp pe 4 legislaturi și 7 cabinete pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările în compoziția politică a formulelor de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
desfășoară procesele decizionale ridică însă o problemă aparte pentru cercetarea de față, având în vedere plasarea ei în perioada postcomunistă. Mai exact, sunt două fenomene care se desfășoară aproape în paralel, deși cu o oarecare defazare: tranziția postcomunistă și integrarea euroatlantică. Ambele influențează atât întregul sistem politic (partide, instituții, etc.), cât și pe cel socioeconomic. Orice decizie referitoare la politicile publice este afectată direct de tranziție sau integrare, fie pentru a umple vidul legislativ, fie pentru a reforma profund diverse domenii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în crearea politicilor este vizibil mai curând prin promovarea unor "interese politice" decât prin opțiuni doctrinare propriu-zise. În ceea ce privește conținutul politicilor este vizibilă presiunea exercitată de context, opțiunile ideologice ale partidelor aflate la guvernare fiind "sacrificate" adesea constrângerilor impuse de integrarea euroatlantică. Cele mai bune exemple sunt numărul mare de legi din domeniu apărării (necesare pentru aderarea la NATO) sau de cele referitoare la construcția instituțională, drepturile omului sau justiție pe teme ce fac obiectul aprecierilor negative cuprinse în rapoartele de monitorizare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice care au avut loc atât în 1996, cât și ulterior în 2000 când stânga revine la putere. Variațiile înregistrate în tabloul politicilor publice sunt mult mai puternic corelate cu cele de la nivelul contextului socioeconomic și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la guvernare. Acestea din urmă determină mai curând ritmul adoptării legislației care stă la baza politicilor publice sau atenția acordată diverselor politici sectoriale la un moment dat. Spre exemplu, în perioada 1990-1996, opțiunea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nu s-a schimbat, există un mare risc de a cădea în capcană! Această schizofrenie explică multe tăceri privind trecutul, în numele unui prezent așa-zis democratic, în care majoritatea populației pretinde a crede. Perioada care a precedat opțiunea pentru integrarea euroatlantică din 1994-1995 a fost foarte dificilă. Aceasta pentru că, în pofida libertății presei, mecanismele puterii rămân opace. Înalți demnitari din educație și învățământ, de pildă, își păstrează posturile, deținând o dublă autoritate: pe de o parte, cea conferită de trecut și de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o statuie a mareșalului este plasată la Slobozia, ca și alte monumente care îi sunt dedicate. Departamentul de Stat alertează și avertizează autoritățile de la București 9. La sfârșitul anului 1993, acest cult pentru mareșal intră în contradicție cu opțiunea politică euroatlantică a președintelui Iliescu. România este deci în situația de a adopta o poziție: președintele Iliescu, sfătuit, presat de Washington și de ambasada Statelor Unite la București, își schimbă atitudinea, denunțând în 1995 politica de antisemitism practicată de Antonescu, elogiindu-i în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de Vest. Oboseala românească apare în lipsa perspectivei unui miracol de dezvoltare pe termen scurt. Timpul e înșelător. Timpul, scurt pentru noi, al expansiunii europene pare lung pentru candidații la integrare. Un timp care nu a fost linear de la primele angajamente euroatlantice din 1993-1994. Nesigur la început, apoi accelerat. Un timp al dependenței și al încercării de a fi recunoscut. Această nevoie de recunoaștere explică popularitatea încă mare a președintelui Băsescu, personaj ce adoptă o atitudine îndrăzneață, insolentă uneori. Iarna românească, noiembrie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care repetă că "nu s-a schimbat nimic" merită măcar tot atâta atenție cât și constanta referire a Occidentului la "excepția românească" și la decalajul care nu a încetat să despartă România de țările Europei Centrale în procesul de integrare euroatlantică și europeană. Acest decalaj nu este însă neapărat atât de "istoric" pe cât se obișnuiește să se considere. Departe de a fi, în esența ei măcar, rodul unei fatalități înrădăcinate în trecutul îndepărtat, această veșnică întârziere a cărei percepție grevează masiv
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
profunzime sistemul, cele trei partide, care la acea dată se situau în opoziție deschisă față de FSN/FDSN, adoptă un program foarte diferit de cele interbelice, de transformare rapidă a economiei, societății și instituțiilor și de integrare a României în structurile euroatlantice și europene, după exemplul țărilor din Europa Centrală. Destul de repede se constituie și primele mari sindicate libere 56, dar o parte importantă a acestora intră sub controlul FSN și al oamenilor președintelui. Preocuparea de a anexa masa lucrărorilor industriali ca
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
însă, prioritățile programului politic din 1996, așa cum au fost ele adoptate de coaliția de guvernare, au fost nu doar îndeplinite, ci și, în anumite puncte foarte importante, depășite. Administrația Constantinescu a fost cea care a pus bazele integrării europene și euroatlantice a României, atât prin fermitatea deciziilor de politică internațională, prin dovada peremptorie a capacității de a genera securitate, cât și prin angajamentul autentic și consecvent în reformarea economiei și societății românești. Procesul de democratizare a devenit astfel ireversibil, și înfrângerea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Administrația publică Avocatul poporului: este numit de Senat, pe o perioadă de 4 ani; veghează asupra respectării drepturilor și a libertăților cetățenilor; Revenirea la tradiția democratică a fost marcată și de fenomene negative precum: fenomenul „Piața Universității”; fenomenul „Mineriadelor”; Integrarea euroatlantică a fost marcată de următoarele evenimente: 1993 România devine membru în Consiliul Europei; 2004 România devine membru N.A.T.O; 2007 România devine membru UE; Fenomenul „Piața Universității” Manifestațiile din Piața Universității s-au desfășurat în perioada 22 aprilie-15 iunie 1990
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
studiul de față este și poziția lui Mackinder potrivit căreia "Heartland"-ul se întinde, la Vest, până în zona cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră. Frontierele geopolitice din această zonă ar trebui, atunci, să ridice astăzi probleme legate, printre altele, de integrarea euroatlantică, dar și de "ciocnirea religiilor" (cultele creștine, islam, iudaism). Unii critici ai acestei concepții, cum ar fi Nicholas Spykman (1942), consideră însă că rolul geopolitic al "Heartland"-ului nu este atât de important cum este cel al ceea ce autorul amintit
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și adeseori fractale sau turbulente. Ceea ce înseamnă că evoluția sau involuția izosocietală este în plină desfășurare și că numai nouă ne stă în putere să ne decidem propria soartă. Bibliografie consultată Academia de Înalte Studii Militare (autor colectiv) (2002). Integrarea euroatlantică. Priorități post-Praga. București: Centrul de Studii Strategice de Securitate, Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (autor colectiv) (2002). România-NATO. 1990-2002. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (coord.: col. prof.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Informare și Documentare ale Uniunii Europene și ale U.E.O. sunt deja bine implantate în peisajul Bucureștiului, cunoscute publicului și instituțiilor românești. S-a creat în acest fel un sistem coerent de informare și legături cu principalele structuri de integrare euroatlantică. România și-a exprimat cu claritate opțiunea fermă pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană (U.E.), precum și hotărârea de a-și îndeplini toate angajamentele asumate prin Acordul de asociere, semnat la l februarie 1993, inclusiv realizarea adaptărilor necesare în planul mecanismelor economice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aplicarea acordurilor de integrare. România va promova în continuare o politică echilibrată în dezvoltarea de ansamblu a relațiilor sale externe. Direcția strategică prioritară a politicii externe a României a constituit-o continuarea eforturilor pentru integrarea în structurile vest- europene și euroatlantice cu caracter politic și strategic. S-au obținut progrese semnificative în consolidarea legăturilor cu N.A.T.O. și cu U.E.O., atât pe plan politic, cât și militar. La 26 ianuarie 1994, România a fost prima țară care a semnat documentul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europa asupra toleranței, în primăvara anului 1995, în colaborare cu biroul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și Consiliul Europei. Au fost inițiate și întreprinse o serie de acțiuni privind promovarea, în context euroatlantic, a intereselor de securitate națională și stabilitate, prin negocierea și aplicarea unor măsuri de întărire a încrederii și securității, control și limitare a armamentelor, dezvoltarea unei dimensiuni economice a procesului Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. I.2.3
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
interzicerea producției de materiale fisionabile cu destinație militară, intrarea în vigoare și aplicarea Convenției privind interzicerea armelor chimice. Au continuat demersurile vizând intrarea României în organismele pentru controlul exporturilor de articole și tehnologii strategice - componentă de prim ordin a arhitecturii euroatlantice de securitate („Grupul Australia” pentru neproliferarea armelor chimice și biologice: „Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete” - M.T.C.R.; noul forum care va înlocui COCOM). Ca o expresie a atașamentului României față de principiile și obiectivele controlului armamentelor și dezarmării, președintele țării
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o parte a unui amplu proces politic, având o deosebită importanță pentru dezvoltarea europeană, a Uniunii Europene, ca atare. În opinia mediatorului european, consolidarea și reechilibrarea relațiilor transatlantice U.E. - S.U.A., ca și o abordare europeană coerentă a evoluțiilor din spațiul euroatlantic trebuiau însoțite de o relansare a cooperării S.U.A. - U.E. - Federația Rusă, conlucrare care s¬a dezvoltat în procesul de soluționare a conflictului iugoslav. II.2.2.4. Ecouri în Rusia Federația Rusă se numără printre marii nemulțumiți ai prevederilor Acordului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]