302 matches
-
consideră adecvate pentru controlul poluării aerului cu ozon la nivelul solului și, dacă este necesar, pentru reducerea emisiilor de precursori ai ozonului. (5) Există regiuni semnificative din cadrul Comunității care sunt expuse la depunerile de substanțe cu efect de acidifiere și eutrofizare la nivele care au efecte nocive asupra mediului. Valorile recomandate de OMS pentru protecția sănătății umane și a vegetației împotriva poluării fotochimice sunt depășite cu mult în toate statele membre. (6) De aceea, depășirea cantităților critice trebuie eliminată treptat, iar
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
acțiune întreprinsă este eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru Comunitate în ansamblul ei și trebuie să țină cont de nevoia de a evita costurile excesive pentru orice stat membru în parte. (9) Poluarea transfrontalieră contribuie la acidifiere, la eutrofizarea solului și la formarea ozonului la nivelul solului, iar pentru reducerea acestora este necesară intervenția comunitară coordonată. (10) Reducerea emisiilor de poluanți care provoacă acidifiere și expunerea la ozonul de la nivelul solului va duce, de asemenea, la reducerea eutrofizării solului
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
la eutrofizarea solului și la formarea ozonului la nivelul solului, iar pentru reducerea acestora este necesară intervenția comunitară coordonată. (10) Reducerea emisiilor de poluanți care provoacă acidifiere și expunerea la ozonul de la nivelul solului va duce, de asemenea, la reducerea eutrofizării solului. (11) O serie de praguri naționale pentru fiecare stat membru pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniu este o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor de a atinge obiectivele intermediare
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
adoptate sau preconizate pentru respectarea pragurilor de emisie. (13) Conform principiului subsidiarității prevăzut în art. 5 din Tratat și având în vedere, în special, principiul precauției, obiectivul prezentei directive, și anume limitarea emisiilor de poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare și de precursori ai ozonului, nu poate fi îndeplinit suficient de bine de către statele membre din cauza naturii transfrontaliere a poluării și, deci, poate fi îndeplinit mai bine de către Comunitate; conform principiului proporționalității, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
aplicare conferite Comisiei10. (23) Comisia și statele membre trebuie să coopereze la nivel internațional în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei directive, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Obiectivul Scopul prezentei directive este de a limita emisiile de poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare și de precursori ai ozonului pentru a îmbunătăți protecția, în cadrul Comunității, a mediului și a sănătății umane împotriva riscurilor de efecte nocive produse de acidifiere, eutrofizarea solului și ozonul de la nivelul solului și de avansa în sensul obiectivelor pe termen
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
prezentei directive este de a limita emisiile de poluanți cu efect de acidifiere și eutrofizare și de precursori ai ozonului pentru a îmbunătăți protecția, în cadrul Comunității, a mediului și a sănătății umane împotriva riscurilor de efecte nocive produse de acidifiere, eutrofizarea solului și ozonul de la nivelul solului și de avansa în sensul obiectivelor pe termen lung de nedepășire a nivelelor și cantităților critice și de protejare eficientă a tuturor indivizilor împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate provocate de poluarea aerului prin stabilirea
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
pentru a-și respecta obligațiile internaționale cu privire la modificările climei; (i) evaluarea depășirilor prezente și anticipate ale cantităților critice și ale valorilor recomandate de OMS pentru ozonul de la nivelul solului; (j) posibilitatea de a identifica un obiectiv intermediar propus pentru reducerea eutrofizării solului; (k) noi date tehnice și științifice, inclusiv o evaluare a aspectelor incerte privind: (i) inventarele naționale ale emisiilor; (ii) datele de intrare de referință; (iii) informații despre transportul și depunerea transfrontalieră de poluanți; (iv) cantitățile și nivelele critice; (v
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
pragurile naționale de emisie impuse pentru a îndeplini obiectivele intermediare de mediu precizate în art. 5; (l) dacă este necesar să se evite costurile excesive pentru orice stat membru; (m) comparație a modelelor de calcul prin care se constată acidifierea, eutrofizarea și ozonul de la nivelul solului în vederea îmbunătățirii acestor modele; (n) posibila utilizare, unde este cazul, a instrumentelor economice relevante. (2) În 2012, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la respectarea pragurilor stabilite în anexa I și cu privire la progresul
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
CE, pentru a evita denaturarea concurenței și având în vedere echilibrul dintre costurile și beneficiile acțiunii, Comisia examinează în continuare nevoia de a elabora măsuri comunitare armonizate pentru cele mai relevante sectoare economice și produse care contribuie la acidifiere, la eutrofizare și la formarea ozonului de la nivelul solului. (5) Dacă este cazul, rapoartele menționate în art. 9 vor fi însoțite de propuneri pentru: (a) modificări ale pragurilor naționale de emisie din anexa I în scopul îndeplinirii obiectivelor intermediare de mediu din
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
care facilitează reducerea emisiilor. Articolul 12 Rapoartele asupra emisiilor de la nave și aparate de zbor (1) Până la sfârșitul anului 2002, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului asupra măsurii în care emisiile din traficul maritim internațional contribuie la acidifiere, eutrofizare și formarea ozonului de la nivelul solului în cadrul Comunității. (2) Până la sfârșitul anului 2004, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului asupra măsurii în care emisiile de la aparatele de zbor în afara ciclului de aterizare și decolare contribuie la acidifiere, eutrofizare
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
eutrofizare și formarea ozonului de la nivelul solului în cadrul Comunității. (2) Până la sfârșitul anului 2004, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului asupra măsurii în care emisiile de la aparatele de zbor în afara ciclului de aterizare și decolare contribuie la acidifiere, eutrofizare și formarea ozonului de la nivelul solului în cadrul Comunității. (3) Fiecare raport precizează un program de acțiuni care pot fi întreprinse la nivel internațional și comunitar, după caz, pentru a reduce emisiile din sectorul vizat, ca bază pentru examinări ulterioare de către
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
1 din acest număr al Jurnalului Oficial. 12 Aceste praguri naționale de emisie sunt stabilite pentru a îndeplini în general obiectivele intermediare de mediu stabilite în art. 5. Se anticipează că îndeplinirea acestor obiective va duce la o reducere a eutrofizării solului, astfel încât zona comunitară unde există depuneri de azot din nutrienți care depășesc cantitățile critice va fi redusă cu aproximativ 30% față de situația din 1990. Inventarul emisiilor în aer al Agenției europene de mediu.
jrc5136as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90304_a_91091]
-
apelor, excedentele totale de azot au scăzut ușor din 1990 în cea mai mare parte a vechilor state membre, chiar dacă anumite țări și regiuni sunt încă puternic afectate de spălarea nutrienților. În numeroase regiuni persistă probleme privind emisiile de amoniac, eutrofizarea, degradarea solurilor și declinul biodiversității. Cu toate acestea, o parte crescândă a terenurilor agricole este consacrată producției biologice (5,4 milioane de hectare pentru UE) și resurselor regenerabile (se estimează că, în 2004, 1,4 milioane de hectare au fost
32006D0144-ro () [Corola-website/Law/294718_a_296047]
-
se deterioreze începând cu anul 1970. Înflorirea extremă a algelor în verile târzii, acoperă aproape toată suprafața lacului. Poluarea cu nutrienți provine în mare parte din turism, agricultură și industrie. Au fost demarate o serie de proiecte pentru a împiedica eutrofizarea apelor lacului bazate pe cercetări științifice intensive. Majoritatea apelor menajere municipale au fost deviate din zonele de agrement. Înlăturarea fosforului a fost introdusă la majoritatea stațiilor de tratare a apelor uzate. A fost construit un rezervor care să rețină nutrienții
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
înlocuit cu sistematizarea desecărilor, a îndiguirilor și a canalizărilor. Politica ecologică de optimizare a fenomenelor naturale, numită de Grigore Antipa "geonomie" a fost înlocuită cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, și la prăbușirea productivității peștelui (parțial compensată astăzi prin piscicultură). A fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 - 1944). Principiile și inovațiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă „sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit "eutrofizare", poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață acvatice. La sfârșitul anilor '90 în apele dintre Golful Delaware și Golful Mexic au murit mii de pești din cauza dezvoltării unei forme toxice de alge numită "Pfisteria piscicida". Se crede
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
încadrat apa lacului în categoria eutrofă; evidențiat valori ale densității fitoplanctonului cuprinse între 1024320 - 3020667 ex/dm3 iar cele ale biomaselor cuprinse între 10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
10,2 - 11,2 mg/dm3. Analizele efectuate scot în evidență o eutrofizare avansată a lacului. Această eutrofizare este datorată atât apelor uzate deversate în râul Sitna în zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente a acumulării se încadrează și urmărirea calității apei, fiind semnalate orice modificări legate de aspectul calitativ al apei (culoare, transparență, miros, gust, apariția unor pelicule pe suprafața apei, fenomene legate de fondul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
tot limanul Covurlui stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Peste digul care separă cele două limane trece șoseaua Reni-Ismail. După construirea barajului dintre Ialpug și Covurlui, schimbul de apă a scăzut cu aproape o treime, ceea ce a dus la eutrofizarea Ialpugului. De asemenea, Covurluiul comunică și cu Dunărea prin mai multe gîrle mici de legătură. Limanul Covurlui este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 65 km². Bazinul limanului
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
al XX-lea, s-a constatat o creștere a numărului de substanțe chimice toxice, care poluează apele limanelor Covurlui și Ialpug și duce la depunerea de sedimente toxice în lac. La începutul anului 1988 a avut loc un accident ecologic (eutrofizarea, adică o creștere catastrofală a nitratelor și nitriților) soldat cu otrăvirea în masă a peștilor, racilor și a vegetației acvatice. În prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
viața marină, din moment ce oceanele polare suportă o densitate de viață mult mai mare datorită conținutului lor superior de oxigen. Apele poluate cu nutrienți proveniți de la plante, cum ar fi nitrații sau fosfații, pot stimula creșterea algelor printr-un proces numit eutrofizare, și descompunerea acestor organisme și a altor biomateriale poate reduce cantitățile de oxigen din apele eutrofe. Oamenii de știință evaluează acest aspect al calității apelor prin măsurarea cererii biochimice de oxigen, sau cantitatea de care este necesară pentru a se
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
a ciclului este limitată de temperatura sursei reci care poate prelua căldura evacuată din ciclu. În decursul timpului, cele mai reci surse au fost râurile, cu temperaturi medii anuale de 15, însă actual este interzisă poluarea termică a râurilor, datorită eutrofizării lor. Excepție fac doar centralele nucleare care primesc derogări pentru fluvii foarte mari, fapt care limitează amplasarea acestor centrale. Folosind turnuri de răcire și evacuând căldura din ciclu în atmosfera cu o temperatură medie anuală de 20 se poate conta
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
20-30 cm. Se reproduce între lunile iunie și noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul Mării Negre, la adâncimea de 43-48 m, care măsura odată 11000 km pătrați. Acum această arie s-a redus foarte mult datorită eutrofizării. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora nervosa. Este o algă roșie cu tal multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, în a cărui structură există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici dispuse radial. Marginile
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]