977 matches
-
autoritate. O primă lectură a materialelor din perspectiva gândirii responsabile a sugerat distincția care ar trebui făcută între descrieri, evaluări și tipuri de critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de critică. Descriere versus evaluare. Deși s-ar putea argumenta că nici o descriere e independentă de anumite procese evaluative, aspectul relevant în ceea ce ne privește este că, din punct de vedere lingvistic, se poate distinge între afirmațiile descriptive și cele evaluative. O descriere răspunde unei întrebări implicite referitoare la ceea ce s-a petrecut, pe când o evaluare răspunde unei întrebări implicite în legătură cu opiniile vorbitorului asupra unor evenimente, oameni sau comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
îmi făceam tema, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă ar fi spus doar că era un copil docil care își făcea temele fără prea mult efort, remarcile lui ar fi fost clasificate drept descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre descrieri și evaluări nu sunt întotdeauna foarte clare. Un anumit termen poate fi considerat ca descriptiv, asumându-și totuși dimensiuni evaluative într-un anumit context. Mary, de pildă, își descrie învățătoarea din clasa I în felul următor: „Îmi aduc aminte că ne iubea foarte mult, (...) se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne iubea foarte mult pare a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
foarte mult pare a fi descriptivă, faptul că învățătoarea ceda sentimentelor ei față de copii introduce niște conotații negative legate de o implicare afectivă incontrolabilă. Avem, astfel, motive să speculăm pe marginea acestui enunț, arătând că a fost totuși o afirmație evaluativă dacă nu chiar critică, iar o examinare atentă a contextului confirmă această speculație. La o lectură mai atentă, Mary face o critică atentă și subtilă ce izvorăște din propria-i percepție asupra unui conflict dintre distanța pe care ea o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opinii bazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare - ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și exprimă opinii fără elucidarea rațiunii care le susține. În cadrul categoriei criticei, se pot face distincții între critica directă și cea implicită, precum și între critica generalizată și cea reținută. Critica directă este reprezentată prin opinii critice care sunt exprimate public
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
poate evidenția prin: plasarea cursurilor pe o pagină Web, în formulă concretă sau secvențială: structuri tematice, bibliografii, texte reprezentative, extensii pedagogice, concretizări, ilustrări etc.; inscripționarea unor CD-uri în care se regăsesc referențialurile curriculare de mai sus; confecționarea unor instrumente evaluative sub formă de programe informatice care să fie activate atunci când e cazul; realizarea unor grupuri de discuții, a unor forumuri electronice prin care să se realizeze schimburi de experiență sau informații specializate; direcționarea și gestionarea activităților prin disponibilizarea unor informații
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și relaționare față de un public prin definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de curs; aptitudini de concepere și creare a unor situații evaluative și autoevaluative, altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau sub formă digitală); competențe de consiliere și orientare postînvățare (profesională, educațională, social-culturală). Consemnele asupra muncii în comun fie sunt prescrise de educator sau tutore, fie sunt propuse de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
spațial, asistăm la o dispersie maximală a elevilor sau studenților, în sensul că aceștia pot proveni din arealuri topologice distante și instabile. Separarea fizică a protagoniștilor educației constituie principiul de bază al educației virtuale. Conținuturile de învățat, incitările didactice, dispozitivele evaluative sunt livrate în ultimul timp în formă digitală, iar interacțiunile concrete au loc prin intermediul internetului (deocamdată). Infrastructura constituită din noile tehnologii informaționale generează posibilitatea unor interacțiuni consistente, reale, între diferiți subiecți postați în locații dintre cele mai îndepărtate unele de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
concepe baterii de teste, probe docimologice menite să fie aplicate fie pe parcurs, fie la finalul unei secvențe de instruire, în condiții de fiabilitate și securitate. În plus, programele de învățare sunt astfel concepute încât conțin în ele și secvențe evaluative, prilejuri de întărire a învățării, „bucle” informaționale suplimentare care să edifice și să dirijeze elevii înspre răspunsuri corecte. Pe de altă parte, evaluările finale, sumative, se pot derula in presentia, prin apelul la formule clasice de întâlnire față în față
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Obiectivele evaluării în contextul e-learning-ului ar fi: racordarea la un anumit conținut de învățat considerat a fi important; interiorizarea unei maniere de asumare a învățării; fructificarea și concretizarea noilor achiziții de către beneficiar. Trei principii trebuie respectate atunci când se concepe dispozitivul evaluativ: 1. sistemul de evaluare trebuie să urmeze specificul și structura conținutului de evaluat, 2. evaluarea trebuie concepută ca o ocazie de învățare propriu-zisă și 3. evaluarea trebuie vizată ca o modalitate de a lua act de ceea ce se învață (prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conținuturile digitale. Un model de circumscriere a relevanței acestui tip de conținut este dat de următorul referențial valoric, sugerat de Grupul Editurilor Educaționale Europene ce a încetățenit Premiul pentru cel mai bun manual (vezi North, 2005). Facem precizarea că sistemul evaluativ invocat mai sus se pretează, mai ales, la conținuturile unui manual clasic și deci, prin extensie, la cunoștințele explicitate de un produs virtual. Iată care ar fi criteriile: 1. Relevanța Se referă la caracterul adecvat/potrivit al problematicii invocate în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu mai este întotdeauna supravegheat de cineva), probele clasice, bazate pe reproducerea unor bagaje cognitive, devin caduce. Se vor institui noi instrumente de examinare, cu obiective și funcții noi, centrate pe corelarea, sintetizarea, semnificarea și operarea cu conținuturile vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al instruirii generează o relativă dezumanizare a formării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de feedback : • intelectual; • pedagogic; • managerial; • interpersonal (relația stabilită între persoane). Tuckman oferă alte patru categorii diferite : • absolut; • normativ; • obiectiv; • subiectiv. Fishman a oferit o modalitate pentru a înregistra si studia feedback-ul mărit (sporit) , care include următoarele categorii de scopuri : • evaluativ; • descriptiv; • comparativ; • explicativ; • de prescripție; • emoțional. Fiecare dintre aceste categorii , folosite bine, conștiincios reprezintă un scop anume care poate fi observat ușor: Exprimarea valorii- indică gradul satisfacției profesorului fața de performanța sau efortul sportivului. Exprimarea (formularea) de descriere - identifică ce
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
1. Conceptul de învățare prin aventură 223 5.5.2. Rezultatele unei microcercetări: caracteristici ale învățării autentice 227 6. Ghid pentru proiectarea temelor cross-curriculare. Un produs de cercetare-dezvoltare 235 6.1. Pași în proiectarea temelor cross-curriculare 235 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curriculare 250 Reflecții finale și câteva recomandări de politică educațională 255 Bibliografie 261 Index 275 Clarificări inițialetc "Clarificări inițiale" Această lucrare se situează, în conformitate cu titlul, în domeniul teoriei și metodologiei curriculumului și abordează problematica vastă și complexă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este să producă/să consolideze învățarea). Evaluarea elevilor în cadrul proiectelor integrate/temelor cross-curriculare nu se face doar la final (principiu valabil, de altfel, pentru orice proces de învățare), ci are cel puțin trei pași, așa cum se întâmplă în orice proces evaluativ clasic al rezultatelor învățării: - evaluarea diagnostică: evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, competențelor pe care le au elevii înainte de a începe studiul unei teme cross-curriculare. Se efectuează, de regulă, la începutul noii activități. Se mai numește preevaluare sau evaluare inițială; - evaluarea formativă: evaluarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățare. Pedagogia experiențelor de învățare se conturează ca fiind un ansamblu teoretic și metodologic ce valorifică relevanța orientării curriculare centrate pe conținuturi și se situează la intersecția dintre învățarea bazată pe rezultate (outcome-based education) și învățarea constructivistă. 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curricularetc "6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross‑curriculare" Pentru a avea o imagine a succesului implementării și a percepției cadrelor didactice asupra derulării unor proiecte integrate și asupra introducerii temelor cross-curriculare în școală, vom utiliza
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fiind un ansamblu teoretic și metodologic ce valorifică relevanța orientării curriculare centrate pe conținuturi și se situează la intersecția dintre învățarea bazată pe rezultate (outcome-based education) și învățarea constructivistă. 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curricularetc "6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross‑curriculare" Pentru a avea o imagine a succesului implementării și a percepției cadrelor didactice asupra derulării unor proiecte integrate și asupra introducerii temelor cross-curriculare în școală, vom utiliza o secvență scurtă din evaluarea internă a programului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de probe pe care le includ testele internaționale de tipul celor amintite sunt centrate pe aplicații, pe evaluarea competențelor și a deprinderilor, pe realizarea de corelații, pe transfer și gândire critică. Chiar dacă s-au făcut unele progrese notabile, ansamblul practicilor evaluative de la noi rămâne sărac și centrat excesiv pe evaluarea cunoștințelor și a capacității de memorare mecanică. Introducerea și promovarea metodelor alternative de evaluare, a analizelor de nevoi și a evaluării centrate pe rezultate/competențe ar aduce un plus de valoare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentări verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentări verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care le au termenii (semnele dintr-un text, ca o emisiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
caracteristice fiecărui individ în parte. După M. Zlate (1994), calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: a) particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); b) ecuația personală a observatorului (tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit); c) caracteristici ale percepției (selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc.). De asemenea, se știe că procesele, stările și însușirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este considerată ca o stare pozitivă, generatoare de performanță, cercetătorii au fost preocupați de găsirea factorilor care determină starea de implicare. • Ambele se preocupă, în mare măsură, de individ. Elemente de diferențiere: • cele mai multe teorii motivaționale se referă la o acțiune evaluativa a individului care va încerca să-și depisteze interesul în fiecare situație. Aceste teorii insistă asupra structurii recompenselor pe care le oferă organizația, asupra structurii scopurilor și asupra conținutului activităților. Implicarea are tendința de a pune accentul pe noțiunea de
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
s-au întâlnit, iar lumina care-i inundase chipul m-a făcut să mă-nfior din cap până-n picioare. Cu toate că era o noapte caldă, mi se făcuse pielea de găină. — Ce mă fac eu acum cu tine? Luke m-a privit evaluativ. Parc-aș fi fost o vacă scoasă la mezat. îmi venea să sar de pe-un picior pe altul și eventual să fug și să m-ascund, dar m-am forțat să stau dreaptă, să-mi sug burta și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
par să fie contopite ab initio : elita este un model uman, ergo are puterea în societate (sau este legitimată să pretindă acest lucru). Apoi, se consideră că această calitate de „model” nu ți-o poate conferi decît cultura - în sensul evaluativ de „cultură înaltă”, în primul rînd „umanistă”. Așa s-a con struit acea noblesse d’Etat a națiunii române, recrutîndu-și membrii inițial din boierimea „școlită la Paris”, apoi lărgindu-și baza de recrutare prin instituția școlii naționale. Doar că acest
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]