7,156 matches
-
Leonida față cu reacțiunea“ de I.L. Caragiale, 18. 03, ora 19; „Chirița“ - scenariu de I.A. Ieremia, 20. 03, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Illyés Gyula, 15. 03, ora 11; „Evanghelia după Toma“ de Radu Macrinici, 20. 03, ora 19. Teatrul German de Stat: „Povestiri din Pădurea Vieneză“ de Ödön von Horváth, 15. 03, ora 19; „Pinocchio“ de Carlo Collodi, 19. 03, ora 11; „Emigranții“ de Slawomir Mrožek, 21. 03, ora
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
acesta, creștinii ortodocși merg la biserică să asculte prohodul și să ia parte la Înmormântarea Domnului. Credincioșii trebuie să îngenuncheze de trei ori în fața Sfanțului Epitaf (o țesătura pe care este înfățișata Așezarea Mântuitorului în Sfanțul Mormânt), să sărute Sfântă Evanghelie și icoana Mântuitorului. La sfarsitul slujbei, preotul înconjoară împreună cu toți credincioșii biserică de trei ori, în dangăt de clopot. Este ultima oară când mai sună clopotele până în clipa Învierii Domnului. Se ține post negru și nu se aprinde focul. Preoții
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
momentului, Pilat urcă pe postamentul de la înălțimea căruia să pronunțe hotărârea. Aceasta s-ar fi putut afla în porticul pretoriului, deasupra scării ce urcă din curtea pietruită, ori să fi constat într-un podium ridicat special în fața incintei. Conform aprecierilor Evangheliei după Ioan (19, 14) suntem spre miezul zilei și așezat în jilțul imperial, de judecător absolut, prefectul pronunță sentința de condamnare la moarte pentru crima de lezmajestate, care se va executa de îndată, prin crucificare. Aplicând Lex Iulia de lezmajestate
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
de complex încât nu era potrivit să te afunzi în explicații, totul se reduce la: Ibis ad crucem! Sentința, în cazul de față, pare a fi fost reținută, totuși, și în scris, lapidar dar semnificativ pe tăblița (titulus) care, potrivit Evangheliilor, a fost plasată pe cruce, deasupra capului condamnatului. Titulus Într-adevăr, potrivit regulilor procesuale ale timpului, după pronunțarea sentinței, Pilat a dispus ca pe cruce să se monteze o tăbliță, un titulus, pe care să se scrie numele condamnatului și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
procesul lui Iisus respectând regulile procedurii cognitio extra ordinem pe atunci în vigoare pentru judecarea cauzelor având ca obiect infracțiuni pasibile de aplicarea pedepsei cu moartea, în provinciile cu același statut precum cel al Iudeei. Astfel, încheierea judecății relatată în Evanghelia după Marcu „Și Pilat, vrând să facă pe voia mulțimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat să fie răstignit” (Marcu 15, 15) corespunde unei hotărâri rezultate dintr-o asemenea procedură în care judecătorul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
unică și pe care am văzut-o de atâtea ori reprezentată în vitralii, în picturi, în sculptură, se raportează în realitate la o procedură pe care numeroase alte texte o prezintă ca pe o oroare cotidiană a justiției penale romane. Evangheliile abundă în aceste detalii, coroborate, cu alte surse, care demonstrează că se bazează pe o realitate concretă, poate, câteodată, chiar banală. În cazul de față, imediat după pronunțarea sentinței, condamnatul Iisus a fost preluat de gărzi și pregătit pentru execuție
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
apoi a fost fixată în partea de sus a crucii. Un soldat aducea cu sine uneltele necesare pentru efectuarea răstignirii: piroane (câte 3 pentru fiecare condamnat), ciocane, sfori, furci pentru a ridica patibulul, alte obiecte precum buretele (menționat în trei evanghelii: după Marcu, Matei și Ioan). Iisus este atât de slăbit, încât nu poate să-și poarte crucea, astfel că pentru a îndeplini această operațiune degradantă, dar indispensabilă procedurii execuționale, se recurge la practica prestării forțate, sorții căzând pe iudeul Simon
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
cu brațele desfăcute, spre a-i fi fixate mâinile și picioarele (prin străpungere cu piroane), cu capul în sus. Soldații ridicau trupul, cu încheieturile fixate pe bârna orizontală cu ajutorul a două furci și fixau bârna pe stâlpul vertical. Potrivit relatărilor evangheliilor a fost folosită crucea cu patru brațe (crux immisia), la care bârna este fixată la o anumită distanță de vârf. Picioarele îi sunt fixate cu unul sau două piroane. Iisus a fost crucificat între alte două persoane condamnate la moarte
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
Cina cea de Taină a avut loc cu o zi mai devreme decât s-a crezut până acum ar explica multitudinea de evenimente care s-au derulat între Cina cea de Taină și Răstignire și care au fost consemnate în Evanghelii. Conform rezultatelor obținute, Răstignirea a avut loc la 3 aprilie anul 33 după Hristos, iar Învierea, la 5 aprilie 33. Acest fapt conduce la concluzia că sărbătoarea Învierii ar putea avea o dată fix: 5 aprilie. Citește și:
Paştele ar putea avea o dată fixă. Vezi când ar putea fi sărbătorită Învierea () [Corola-journal/Journalistic/26677_a_28002]
-
atunci Iisus spre a atrage reacția militarilor romani? Nimic! Iar dacă el ar fi făcut ceva împotriva ordinii publice, mai pregetau ei să-l pedepsească, recurgând la un veritabil „rond de noapte” pe la arhierei? Fără îndoială că nu! Printre altele, Evanghelia după Ioan ne clarifică natura acestei trupe, folosind expresia ministros pharisaeis, „oaste și slujitori de la arhierei și de la farisei”, ceea ce înseamnă, evident, garda Templului, plasată sub comanda marelui preot și a apropiaților săi, menită să asigure ordinea în interiorul templului, dar
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
ani a venit pentru prima dată la Templul din Ierusalim cu ocazia Pesahului, împreună cu Iosif și Maria, Iisus l-a văzut oficiind. Asocierea celor două nume, de fost și actual mare preot, apare și în alte locuri în Scripturi; din Evanghelia după Luca aflăm că „În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie” (3, 2), iar în Faptele Apostolilor, din Sinedriul care îi judecă pe Petru și Ioan fac parte „Și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
și cea „de pe pământ”, a faptelor concrete și imediate. Acuzatul dă dovadă de o extraordinară prudență (premeditare sau problemă de imposibilă comunicare?) și păstrează tăcerea în fața acuzațiilor de blasfemie proferate de acuzatorii săi. Această perspectivă ne apare mai ales în Evanghelia după Marcu: „Arhiereii și tot sinedriul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-l dea la moarte, dar nu găseau”(14, 55). Acuzația de distrugere a Templului din Ierusalim „făcut de mână” și promisiunea că „în trei zile altul, nefăcut de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
puternic om la regimului, prefectul cohortelor pretoriene. El aparținea ordinului cavalerilor și, anterior accederii la această înaltă funcție administrativă, avusese o carieră militară. Ordinul ecvestru venea ca importanță și considerație după cel senatorial, iar împreună formau aristocrația romană. Deși în Evanghelii și chiar în Analele lui Tacit (scrise în anii 115-116 d.Hr.), Pilat este considerat procurator, inscripția din piatră descoperită în 1961 la Cezareea Maritimă, capitala oficială a provinciei romane, stabilește că acesta a fost prefect, reprezentant al împăratului care
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Referitor la personalitatea sa, părerile emise de-a lungul vremii diferă; pentru istoricii evrei ai timpului, precum Flavius Josephus și Philon din Alexandria, a fost mai ales o brută sangvinară, executant orb al ordinelor primite și al intereselor Romei; dimpotrivă, Evangheliile ni-l prezintă ca pe un om cumpătat, chiar blând și sceptic, doritor să aplice cu rigurozitate legea și să nu condamne un nevinovat. O va face, în cele din urmă, numai constrâns de împrejurări, respectiv sub presiunea mulțimii ațâțate
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
mai important proces din istorie, care a contribuit la nașterea creștinismului, i-a creat peste timp o notorietate pe care nu a mai cunoscut-o niciunul dintre predecesorii și succesorii săi și, poate, aproape niciunul dintre muritori. În relatarea Patimilor, Evangheliile îi conferă un rol de prim plan, a fost inclus în Crezul apostolic, iar în cei aproape 2000 de ani de creștinism de până acum în jurul persoanei și faptelor sale s-au țesut numeroase legende, s-a creat o bogată
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
prilejul spre a judeca și cauzele judiciare penale de competența sa și care nu sufereau amânare. Tribunalele romane își începeau activitatea dimineața la prima oră, așa cum arată Seneca (De ira 2,7; „prima luce”) și cum, în cazul nostru, relatează Evangheliile după Marcu (15, 1) și Ioan (18, 28), iar cel al lui Iisus, pare a fi fost primul la ordine, pe lista acelei zile. În arestul pretoriului din Palatul lui Irod se mai aflau depuse cel puțin alte 3 persoane
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
al iudeilor de a-l elimina pe „Mesia”, cel al autorității stăpânitoare de a menține ordinea și dorința personală a lui Pilat de a avea, ca judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după Luca arată și alte pâri de natură acum a atrage competența Prefectului: „Pe Acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru și împiedicând să dăm dajdie cezarului și zicând că El este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
competență teritorială prefectul spera să iasă din situația dificilă în care se afla și care îl obliga fie să cedeze mulțimii, fie să pară a favoriza un candidat la regalitatea iudee, ambele de neacceptat la acel moment pentru el. Numai Evanghelia după Luca (23, 7-15), dintre cele canonice, relatează episodul și unii specialiști l-au considerat inexact, apreciind că era de neconceput ca un prefect roman să poată renunța să judece un proces în favoarea unui rege barbar. Și aceasta cu atât
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Baraba „tâlharul” care zăcea deja în temniță, el greșește din nou, acesta fiind alesul norodului. Valoarea istorică a „privilegiului pascal” rămâne însă discutabilă. Realitatea sa a fost pusă la îndoială pentru 3 motive: nu e atestat în mod convingător în afara evangheliilor; contribuie vădit la dezvinovățirea lui Pilat; deși este prezent în cele 4 evanghelii canonice, textul episodului pare rău inserat, ceea ce ar putea duce la ideea unei adăugiri tardive a sa. Procedurile juridice romane de aplicare a grațierii acuzatului de la începutul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
alesul norodului. Valoarea istorică a „privilegiului pascal” rămâne însă discutabilă. Realitatea sa a fost pusă la îndoială pentru 3 motive: nu e atestat în mod convingător în afara evangheliilor; contribuie vădit la dezvinovățirea lui Pilat; deși este prezent în cele 4 evanghelii canonice, textul episodului pare rău inserat, ceea ce ar putea duce la ideea unei adăugiri tardive a sa. Procedurile juridice romane de aplicare a grațierii acuzatului de la începutul Imperiului nu sunt pe deplin cunoscute. Se întâlneau trei forme de manifestare a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
în sens comun, un teolog: este un reputat profesor de teologie biblică și a scris o carte foarte savantă, mai demult, despre terminologia trinitară a lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
nimeni cu vreun pas în templu. 17. Și-i învăța și le spunea: Nu este oare, scris: „Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile?” Voi însă ați făcut din ea peșteră de tâlhari.(Marcu 11, 15-17). Evangheliile adaugă că renumele lui Iisus a alarmat autoritățile Templului, care au decis să pună capăt activităților sale. Ele conțin, în același timp, o profeție a lui Iisus referitoare la distrugerea Templului (Marcu 13, 1-4; Matei 24, Luca 21, 5-7): 1
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
altă interpretare, populară sau mai degrabă apologetic-creștină, incidentul reprezintă respingerea Templului și a sacrificiilor de către Iisus. Profețind - ceea ce s-a și adeverit - căderea Templului, Iisus anunța sfârșitul sistemului sacrificial. Această concepție are două puncte slabe. În primul rând, nimic din Evanghelii nu ne poate duce spre respingerea Templului și a sistemului său de sacrificii de către Iisus. Atitudinea comunității primitive din Ierusalim, astfel descrisă în Faptele Apostolilor, nu susține această ipoteză. În al doilea rând, o manifestare explicită împotriva Templului și a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
alungarea negustorilor din Templu. Răbdarea căpeteniilor Ierusalimului ajunge la capăt, este amenințat însuși Templul, „centrul” lumii iudaice, care joacă un rol religios și socio-economic central și este garantul puterii și autorității lor. Incidentul din Templu e spectacular; toate cele patru evanghelii îl relatează, chiar dacă nu există un acord între sinoptice și cea după Ioan asupra momentului acestei acțiuni. Nu este vorba de o altă provocare, precum cea din timpul manifestărilor regaliste și în consecință naționaliste ale sărbătorii Ramurilor. Locul ales e
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Iisus Hristos în Ierusalim. Tinerii au purtat Crucea - simbol al Zilei Mondiale a Tineretului, celebrată în Duminica Floriilor și instituită de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1985. Procesiunea de Florii a început cu citirea unui pasaj din Evanghelie, lângă Biserica Franceză "Sacre Coeur" unde s-au adunat pelerinii, după care toți cei prezenți au mers pe jos pe traseul Biserica Franceză ''Sacre Coeur'' - Statuia Aviatorilor - Piața Victoriei - Calea Victoriei - str. General Berthelot cu punct final Catedrala "Sf. Iosif" unde
Procesiune catolică de Florii, în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26694_a_28019]