880 matches
-
cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui Darwin reprezintă un alt element în disputa dintre holism și individualism. Dar de partea cui? Care ar fi legătura dintre teoria selecției naturale și moralitate? Un răspuns posibil 106 ar fi acela că grupurile care sunt coezive din
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man Darwin scrie chiar că simțul moral reprezintă cea mai importantă deosebire dintre om și celelalte animale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Un asemenea argument poate porni de la considerații de felul celor prezentate mai sus, în legătură cu noul mod de gândire științifică specific științelor vieții. Unii teoreticieni găsesc un asemenea temei în biologie, așa cum fac Schweitzer și Regan, alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că omul este în relație de continuitate biologică și ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont științific apar imediat unele controverse. Astfel, mult discutata problemă a diversității biologice și a salvării speciilor aflate pe cale de dispariție ar putea fi reconsiderată într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea afirma cu îndreptățire că tocmai evoluția a dus la dispariția a numeroase specii. Așadar, un evoluționist ar putea susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă, cât și ca o necesitate ecologică 189. Etica mediului este definită de Leopold ca un proces deopotrivă rațional și emoțional, întrucât putem avea o atitudine etică numai față de ceea ce iubim, respectăm sau admirăm, adică numai față de ceea ce produce în noi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în tradiția britanică reprezentată de David Hume și Adam Smith, pe de o parte, și Charles Darwin, pe de altă parte. Altfel spus, Leopold combină o anumită înțelegere a moralității pe care o regăsim la Hume și Smith, cu perspectiva evoluționistă propusă de Darwin. Hume și Smith au explicat fenomenele morale, de la exprimarea anumitor atitudini de aprobare sau de respingere până la formularea unor judecăți de valoare, într-un mod psihologist sau emotivist, pornind de la sentimentele pe care oamenii le au în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sentimentele pe care oamenii le au în mod natural față de ceilalți membri ai comunității. Sentimentul de simpatie este considerat de ambii autori liantul dintre membrii comunității. Comunitatea morală și comunitatea umană sunt coextensive, etica și societatea sunt concepte corelative. Teoria evoluționistă a lui Darwin a schimbat această perspectivă tradițională deoarece a propus conceptul de comunitate biotică sub care cad toate ființele vii. Dar și față de acești membri ai comunității biotice avem în mod natural sentimente, așa că devine necesară și extinderea comunității
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
preluat mult din filosofia germană, din socialismul francez și din economia politică engleză, el a înțeles să le depășească, integrându-le într-o viziune sintetică asupra istoriei și asupra lumii. Din filosofia lui Hegel, Marx reține o viziune dialectică și evoluționistă a cursului istoriei care, printre contradicții depășite neîncetat și renăscând mereu, evoluează în mod necesar către un moment în care omenirea va sfârși prin a se reconcilia cu ea însăși. Această readaptare a dialecticii hegeliene se operează cu prețul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Sociologul bucureștean, urmând topologia lui Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
l-a făcut să sufere și de ipohondrie. A început să consume și să devină dependent de opiu și de morfină. La 60 de ani a rămas invalid. În 1862 Spencer a publicat Primele principii, o expunere a teoriei sale evoluționiste cu privire la principii din toate domeniile vieții. Această lucrare a constituit baza operei sale fundamentale intitulate Sistem de filosofie sintetică. Abordările sale multilaterale i-au făcut pe cunoscuți să-l supranumească exhaustive Spencer. În 1882 face o călătorie în SUA, iar
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adeptul liberalismului politic, condamnând ca fiind nefructuoasă social orice intervenție legislativă autoritară. Influențat de Darwin, el face loc în înțelegerea vieții sociale ideii de supraviețuire, de selecție naturală prin care, în practica socială, pot fi corectate deviațiile iminente. * Concepția sa evoluționistă are rădăcini adânci în convingerea potrivit căreia societatea poate fi comparată cu un organism, ea este chiar un organism. În acest fel, Spencer este adeptul direcției organiciste în sociologie, construind o sociologie organicistă, curent cu mare căutare în a doua
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
întreprinde anumite acțiuni, în dependență și de poziția acestora în cadrul sistemului. Ca formațiuni complexe și deschise, sistemele economice au ca principal obiectiv supraviețuirea, apoi vine eficiența și creșterea sau dezvoltarea. Deci sistemul economic funcționează ca un sistem viu, după legi evoluționiste. Un sistem mai puțin puternic își fixează ca obiectiv supraviețuirea, altul mai solid își propune dezvoltarea. Creșterea sistemului economic duce la modificarea relațiilor sale cu mediul, care poate evolua și el sau rămîne în urmă. Cu cît un sistem este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
necesară pentru construcția substanțelor chimice, precum proteinele, necesare funcționării organismului. Cuvântul genă, inventat În 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, genos, română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica moleculară, biologia evoluționistă și genetica populațiilor. Deoarece fiecare disciplină modelează biologia vieții În mod diferit, și modul de utilizare a cuvântului "genă" variază. Astfel, el se poate referi atât la partea materială, cât și la cea conceptuală. După descoperirea ADN-ului ca material
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
limba română În 1991, Hzard și necesitate, În care menționa: „Omul știe, În final, că este singur În imensitatea insensibilă a universului, din care a apărut printr-o simplă Întâmplare” . Mai recent, Clinton Richard Dawkins, (n.1941), etolog și biolog evoluționist, cunoscut ca fiind „printre cei mai importanți intelectuali britanici” , „Fiind Întru totul convins că știința elimină posibilitatea existenței supranaturalului, a ajuns din ce În ce mai agresiv și mai categoric critic al religiei, folosindu-se de știință pentru a discredita credințele religioase” . Este cunoscut
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
au descoperit că encefalul conține centri senzitivi (centrul vederii, al auzului, al mirosului ș.a.), centrii motorii pentru comanda musculaturii și intervine În homeostazia organismului (adică reglează respirația, tensiunea arterială, temperatura, compoziția chimică a sângelui etc.). Multă vreme a prevalat concepția evoluționistă după care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care conștiința este o funcție de achiziție filogenetică recentă, altfel spus conștiința a apărut În urma unui proces evolutiv, fiind, de fapt, o culme a evoluției. Raționamentul gânditorilor evoluționiști ducea la concluzia că activitatea conștientă trebuie să fie dependentă, În virtutea respectării modelului evoluționist, numai de formațiunile relativ de curând apărute În evoluția creierului. Observațiile neurochirurgului canadian Wilder Graves Penfield (1891 - 1976), obținute În timpul intervențiilor chirurgicale, contrazic această teză. Conștiința nu este nici pe departe o funcție dependentă doar de anumite formațiuni cerebrale, formațiuni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
civilă (spoleczenstwo obywatelskie) alături și în opoziție față de statul totalitar (panstwo). "Solidaritatea" nu urmărea nici să formeze un partid politic și nici să preia puterea de stat. Nu urmărea nici reinstaurarea capitalismului, nici slăbirea puterii statului. Urmărea doar o strategie "evoluționistă" autolimitativă (radicalizată în 1981 prin ideea unei "republici care să se autoguverneze" și modificată de cîteva ori sub Legea Marțială). Țelul său suprem era să cultive solidaritatea între asociațiile civile autonome, capabile de a exercita presiuni din afară asupra statului
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
se temea de o posibilă revenire la barbarism, dar cadrul general al studiului său se bazează pe convingerea fermă că timpurile moderne diferă, fiind superioare erelor anterioare de primitivism deoarece violența poate fi înlăturată din domenii importante ale vieții. Convingerile evoluționiste sînt prezente în mod explicit și în lucrările altor colegi scoțieni ai lui Ferguson cum ar fi Essays on the History of Mankind in Rude and Cultivated Ages (1780) de James Dunbar și Elements of the Philosophy of History (1781
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ca formulă de supraviețuire a speciilor. În 1839 Darwin este ales membru al Societății Regale a Angliei. Prezintă selecția naturală ca fenomen care dirijează spirala evoluției și ca explicație a diversității speciilor (provenite dintr-un strămoș comun). Teza impune teoria evoluționistă în gândirea științifică din prima jumătate a secolului XX sub denumirea de darwinism. Despre originea speciilor a avut un asemenea ecou încât, de la prima editare din 1850, întregul tiraj a fost vândut. Darwin scrie în introducerea cărții: "Mult prea mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
acestor specii. După o viață dedicată anatomiei comparate a animalelor cu fosile, scrie monumentala lucrare despre anatomia comparată și paleontologie, stabilind procesul de extincție ca fapt al realității naturii. Pune bazele ideii de catastrofism în geologie, care se opune teoriilor evoluționiste ale lui Jean-Baptiste de Lamarck 98 și Geoffroy Saint-Hilaire99. Este numit de Napoleon Bonaparte, în 1808, membru în Consiliul Universității Imperiale și devine președintele ei. Între numeroasele rapoarte scrise, cel mai important este Raport istoric asupra progresului științelor fizice între
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
speciei. Conduce o campanie severă de criticare a lui Geoffroy Saint-Hilaire și, pe baza studiului pisicilor mumificate aduse de Napoleon din Egipt, neagă evoluția. El consideră că persistența speciilor se datorește faptului că nu au atins termenul extincției. Declară teza evoluționistă ca falsă și se opune tezei lui Buffon 100 despre dispariția animalelor ca urmare a condițiilor climaterice. La două decenii după moartea lui Cuvier și publicarea operei lui Charles Darwin despre originea speciilor, teoria "extincției" a fost înlocuită de teoria
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ca falsă și se opune tezei lui Buffon 100 despre dispariția animalelor ca urmare a condițiilor climaterice. La două decenii după moartea lui Cuvier și publicarea operei lui Charles Darwin despre originea speciilor, teoria "extincției" a fost înlocuită de teoria evoluționistă. Forța cu care Cuvier s-a opus evoluției a scos și mai mult în evidență adevărul darwinist. Cuvier a greșit negând evoluția, afirmând fixitatea speciilor, a influenței limitate a mediului și susținând diferențierea raselor pe baze anatomice și intelectuale. Merită
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și este considerat a fi autorul geneticii. Elaborează termenul de "mutație pangenică", ca explicație a schimbărilor genetice, înainte de a cunoaște cercetările lui Gregor Mendel. După citirea lor, le adoptă și scoate în evidență importanța acestora. Este puternic impresionat de teoria evoluționistă a lui Charles Darwin și devine adeptul selecției naturale, pe care începe să o explice ca genetician. În 1889, publică cartea Intracellular Pangenesis ("Pangeneza intracelulară"), în care stipulează că trăsăturile specifice care diferențiază plantele de animale sunt conținute în particule
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Ludovic al XV-lea". După moartea sa, catedra este preluată de asistentul său preferat, Georges Cuvier. 98 Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1744-1829) sau simplu, Lamarck. Naturalist, zoolog, chimist, meteorolog, geolog și biolog francez de concepție evoluționistă. La începutul carierei, publică trei volume despre flora Franței, Flore française. Devenit șeful catedrei de botanică, ulterior de zoologie, publică cartea Système des animaux sans vertèbres ("Sistemul animalelor fără vertebre") devenită taxonomia nevertebratelor. Lamarck lansează teoria eredității caracterelor dobândite, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]