550 matches
-
trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că este însuși arhanghelul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu Cresida este asemănătoare cu ceea ce regăsim în Vita Nuova, unde Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă îl fac aproape ridicol. Este mai mult un visător locvace, decât un om al acțiunii, nu se înfățișează capabil de o rezistență sau de o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței, un semn al unui orgoliu exacerbat, trădează o dezrădăcinare totală de tot ceea ce înseamnă rațiune, o lipsă a înțelepciunii și a acceptării vieții așa cum este, nu doar o idealizare a ei. Oricât ar încerca autorul să le înfățișeze în postura de victime pe unele eroine ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că este însuși arhanghelul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu Cresida este asemănătoare cu ceea ce regăsim în Vita Nuova, unde Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă îl fac aproape ridicol. Este mai mult un visător locvace, decât un om al acțiunii, nu se înfățișează capabil de o rezistență sau de o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se folosească de energia altuia i se Închid canalele de comunicare cu Universul energetic iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multă energie de la semenii săi. Astfel pot apărea boli grave și chiar moartea. Începutul acestui proces stă În egoismul exacerbat manifestat În gânduri, emoții sau fapte, În neînȚelegerea unității lumii. Aceasta blochează canalele de legătură cu cosmosul și provoacă o cădere energetică. Acest proces e greu de oprit. El condamnă copiii "vampirului" la niște boli grave Întrucât aceștia se nasc
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
părinți vitregi care au preluat copilul fără să fi dorit; copil nelegitim sau înfiat pentru a acoperi o situație neplăcută; abandon familial din partea tatălui sau a mamei; recăsătorirea după unul sau mai multe divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu caracter regional a raportului dintre români și politica din Italia. Cât privește atitudinea comună pe care o observăm față de angajamentul politic este o puternică fragmentare și un individualism exacerbat. În general, cei care se află într-o situație mai grea îi privesc cu invidie și ranchiună pe cei care au reușit să obțină o poziție socială mai prestigioasă. Ajutarea acestor norocoși, poate prin acordare propriului vot, este pentru mulți
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția ulterioară a scenei politice europene. Cu toate momentele de euforie din momentul semnării păcii, a optimismului exacerbat privind viitorul lumii și al popoarelor, contradicțiile dintre Marile Puteri europene se vor acutiza, încât finalitatea va fi un nou conflict la scară planetară, dar de data asta mai intens, mai crâncen și de durată. Din rațiuni arhicunoscute, ce priveau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această scurtă analizare a conservatorismului liberal ar rămîne incompletă dacă nu am aminti cîteva elemente exacerbate și extreme. Ele pot îmbrăca fie forme nostalgice și reacționare, fie forma revoltei "poujadiste", a sectoarelor amenințate de clasele de mijloc, fie, în sfîrșit, cea a anarhismului de dreapta care se traduce prin lipsa simțului civic al celor bogați. 1
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
profesie sau bucuria liniștită a pensiei, la sfârșitul vieții, o casă, o grădină, un cămin călduț, televizorul, vizita ne-poților și a prietenilor, cocooning-ul, dar pentru tineri poate implica și starea psihedelică, aceștia dorind să evadeze din vidul existenței prin intermediul senzațiilor exacerbate. A. 3. Libertatea Căutarea sinelui și a împlinirii acestuia este strâns asociată cu o nouă concepție a libertății. Altădată, libertatea era pentru tineri o valoare instrumentală, capitală, indispensabilă, așa cum este sarea pentru alimente. Ea își primea semnificația de la alte valori
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că rețelele virtuale sunt impersonale și conduc la crearea de personalități diferite ale aceleiași persoane, ceea ce poate crea fricțiuni între comunitățile online și offline și între contactele personale. În acest context, pericolele amăgirii altora, dar și a propriei persoane sunt exacerbate, dar, în aceeași măsură, și beneficiile creativității sunt amplificate dincolo de nivelul experienței comune din cadrul interacțiunilor din spațiul real (Biocca & Levy, 1995). Personalitatea fiecărui participant este îmbogățită într-un ritm care poate depăși puterea sa de asimilare, conducând la o stimă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
autoarea ei fiind învinuită de trecerea unor bariere care ar fi trebuit să rămână închise, de repeziciune în exploatarea unor evenimente dezolante, de expunerea intimității. Monica Lovinescu, cea care distruge jurnalele din tinerețe și prozele nemulțumitoare, fiind de o autocritică exacerbată, nu ar fi permis expunerea vreunei infime slăbiciuni. Volumele Doinei Jela conțin informații reluate în La apa Vavilonului. "Repetiția, ca recurență a imaginilor din trecutul nostru, imagini obsesive pe al căror fundal sentimentele noastre de acum se zbuciumă zadarnic, reprezintă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alături de fiică. Orice cititor al scrisorilor poate identifica sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, autoarea simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului, apoi microfonului. Jurnalul constituie un loc al rememorărilor, un pact nu doar cu istoria lumii, ci și cu istoria personală, atât de des cenzurată. Din când în când
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tristețe, și, afectiv, mama alături de fiică. Lucrarea identifică sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, Monica Lovinescu simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului, apoi microfonului. Autoarea recurge la gestul de a realiza o emisiune despre mamă, deoarece și ea trebuie să beneficieze de memoria colectivă, nu doar deținuții pe care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
încărcătură nu numai că nu-și atinsese scopul, adică nu ajutase industria navală și forța de muncă din acest domeniu, dar, ceea ce era și mai rău, produsese pagube fermierilor americani, comercianților de cereale și industriei de transporturi interne, provocînd creșterea exacerbată a deficitului de plăți 1439. Avînd în vedere această situație, Nixon a anulat restricția privind transportul preferențial și a deschis porțile grînarelor americane către piețele străine. În dorința de a promova extinderea comerțului, președintele a renunțat să le mai ceară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în liniile purității clasice, respingându-se totodată maniera hiperbolizantă a romanticilor de a scrie poezie. Concluzia, trasată în coordonatele unei dorințe personale a autorului, întărește aspirația către claritate înțeleasă drept reducere la esențe, accentuând totodată și disprețul față de un sentimentalism exacerbat: În ceea ce mă privește, o vreau așa (poezia n.n.), austeră, directă, eliberată de orice derapaje emoționale"305 Un alt articol reprezentativ pentru viziunea neoclasică a lui Ezra Pound este Artistul serios (The Serious Artist), un text scris în 1913, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fi T. S. Eliot sau Jean Cocteau, și-au asumat o dimensiune clasică pe care au promovat-o. Nevoia întoarcerii la ordine și la obiectivitatea calmă a clasicismului a fost, desigur, dublu motivată de oboseala cauzată de zbuciumul și sentimentalismul exacerbat al romantismului precum și de conștientizarea crizei estetice pe care o cauzează orice perioadă de tranziție. Acea "renaștere clasică" de care pomenea T. E. Hulme și pe care toți acești autori menționați aici au dorit-o, reprezenta soluția ideală a ieșirii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a forțelor negative și victoria principiului ordinii îi reușesc numai geniului și sfântului. Genialitatea reprezenta pentru Weininger realizarea supremă a moralității. „Genialitatea este cea mai înaltă moralitate și, de aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau căderea. Încercarea de a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a metamorfozat brusc. Și-au trecut în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul, lăcomia, individualismul exacerbat, aroganța, invidia, perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt datorate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
individual, ci eul universal, singurul personaj de fapt din piesa cosmică, multiplicat în nenumărate ipostaze. Trei sunt cauzele pe care Roata Vieții budistă le consideră cauzatoare de suferință: ignoranța, agresivitatea și dorințele. Le regăsim pe toate în economia actuală, chiar exacerbate. Criza a venit astfel cît se poate de logic. Rădăcinile ei sunt de natură psiho-spirituală. Ea nu poate fi rezolvată fără o transformare interioară radicală și trecerea la un nivel superior de maturitate emoțională și conștiință spirituală. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dominație vizau tocmai transformarea culturii într-o formă gregară, iar a societății într-o masă tembelizată, amorfă, incapabilă de discernămînt și de reacție, bună doar să muncească și să plătească impozite, un nou sclavagism. Distrugerea spiritului comunitar printr-un individualism exacerbat, "domnia cantității" (Guénon), un materialism grosier și un egoism feroce astea sunt "valorile" pe care le învață copiii noștri în niște lagăre de imbecilizare numite școli și universități. Cum spunea Weber, pentru aceasta a fost nevoie mai întîi de o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
noilor provocări impuse de schimbarea lumii : definirea unei identități ; lupta împotriva unui șomaj structural ; dezvoltarea corupției. Statul este deci incapabil să producă un sens, iar subiectele sale se întorc, în compensație, spre forme vechi sau noi de repliere : identitară (naționalism exacerbat), parohială (regionalism agresiv), religioasă sau transcendentală (extremism religios și o multitudine de secte) ; • Multiplicarea violențelor interne și mai ales a celor urbane, cărora Statul nu le poate face față pe deplin, ceea ce conduce la proliferarea societăților de securitate private, care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se adaptează la condițiile schimbătoare de pe piață (ratele dobînzilor, percepția riscurilor, lichiditatea generală ș.a.) sub influența a două tendințe opuse: standardizarea și uniformizarea convențiilor și dezvoltarea fără precedent a inovațiilor și sofisticarea produselor financiare, asta și ca urmare a concurenței exacerbate. Aici, tonul l-a dat piața financiară americană. Prima mare etapă și totodată prima breșă creată în sistemele de control guvernamental al piețelor de capitaluri a fost apariția pieței unice europene, ceea ce a permis apariția eurodevizelor și eurocreditelor și eurobăncilor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]