2,839 matches
-
Examinarea se realizează într‑un spațiu liniștit, distanța dintre examinator și examinat fiind inițial de cel puțin 6 m, ulterior fiind micșorată treptat până la o distanță mai mică de 1 m. Dacă examinatul nu aude sau dacă repetă cuvântul greșit, examinatorul se apropie treptat, repetând probele cu aceeași intensitate a vocii. Perceperea vocii obișnuite între 8 și 6 m presupune existența unui auz normal, între 4 și 1 m presupune o diminuare ușoară sau moderată a auzului, iar sub 1 m
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de transmisie (în consecință, tipul surdității va fi de transmisie). Cele mai frecvente metode de examinare a capacității auditive cu ajutorul diapazoanelor sunt: a) proba Schwabach - prin plasarea diapazonului pe mastoidă se compară durata percepției auditive a examinatului cu cea a examinatorului, care trebuie să dispună de auz normal; b) proba Rinne - se verifică raportul dintre audiția de care dispune examinatul pe cale aeriană și audiția pe cale osoasă 1, separat la fiecare ureche; c) proba Weber - diapazonul aflat în vibrație este așezat pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelul genunchiului; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă îndoaie mai mult de două ori gambele, dacă părăsește locul sau atinge solul cu călcâiele. Nu se acceptă a doua încercare. 2. Subiectul este așezat la o masă pe care examinatorul a fixat un labirint cu dimensiunile de 15 cm, desenat pe o foaie de hârtie. La semnal, cu creionul ascuțit în mâna dreaptă, subiectul trasează o linie neîntreruptă, de la intrare până la ieșirea din labirint. După 30 de secunde se reia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dreaptă, dacă se balansează sau nu atinge cu călcâiul unui picior vârful celuilalt picior. Sunt permise trei încercări. 4. Subiectul aflat în picioare, în fața unei mese, are în mână un pachet de cărți (36 de cărți de joc). La semnalul examinatorului, le împarte în patru grupuri, în locuri fixate anterior (distanța dintre grupurile de cărți este echivalentă cu lungimea unei cărți de joc). Se permite ca degetul mare de la mâna stângă să pregătească, împingând cartea care urmează a fi distribuită. Cărțile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
privirea, ține gura deschisă etc.). • Probele pentru 8 ani 1. Subiectul se așază cu picioarele încrucișate turcește, brațele întinse lateral și ochii închiși, cu vârful picioarelor îndepărtate la o distanță de un pas și călcâiele alipite de șezut. La semnalul examinatorului, deschide ochii și rămâne astfel; dacă lasă brațele în jos, cerem să le poziționeze orizontal; durata - 10 secunde. Se notează dacă copilul se balansează. Proba nu este reușită în cazul în care copilul cade, dacă se așază pe călcâie, dacă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
doua încercare pentru fiecare mână. 3. Subiectul îndoaie gamba în unghi drept la nivelul genunchiului, cu brațele întinse în prelungirea trunchiului. În fața sa, la 25 cm de piciorul ținut pe sol, se așază o cutie de chibrituri goală. La semnalul examinatorului, copilul, sărind într‑un picior, împinge cutia pe o distanță de 5 m. După un minut se repetă cu celălalt picior. Proba nu este reușită dacă atinge solul o dată cu gamba care este ridicată, dacă gesticulează, dacă deplasează 50 cm în afara
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fete de la 9 ani). Fete - săritura peste coardă (ca la proba a treia de la 6 ani). 4. Subiectul, așezat la o masă, are în față o cutie de 15/15 cm care conține 40 de bețe de chibrit. La semnalul examinatorului, formează patru grămezi egale situate la colțurile cutiei, luând bețele unul câte unul. Dacă se ridică sau ia câte două bețe, se întrerupe proba și se reia. După 30 de secunde se execută aceeași acțiune cu mâna stângă; durata - 35
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
notează care). Se permite o a doua încercare pentru execuția cu fiecare mână. 5. Se fixează pe masă două foi albe de hârtie (A5), una lângă alta. Subiectul are în fiecare mână câte un creion cu vârful tocit. La semnalul examinatorului, bate simultan cu creioanele pe hârtie imprimând cât mai multe puncte, efectuând mișcările numai din antebraț și încheietura mâinii. Punctele imprimate pot fi plasate oricum, dar nu suprapuse; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă diferența dintre numărul punctelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gambă. Fete - Subiectul, cu ochii deschiși, stă pe vârful unui picior și îndoaie gamba celuilalt picior în unghi drept, la nivelul genunchiului, tinând coapsa stângă paralelă cu cea dreaptă, ușor în abducție, cu brațele pe coapse. Dacă își coboară gamba, examinatorul solicită să revină cu ea îndoită în unghi drept. După 30 de secunde se schimbă piciorul; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă, după trei corectări succesive privind poziția gambei îndoite, coboară gamba mai jos sau atinge o dată solul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Goodenough‑Harris Drawing Test, solicită desenarea unui bărbat, a unei femei și a propriei persoane și încorporează mai multe dimensiuni proiective. Consemn: se cere copilului să deseneze pe o foaie de hârtie un om. Se va evita orice sugestie din partea examinatorului. La orice întrebare din partea copilului, i se răspunde „Fă cum vrei tu”. Evaluare: Categoria A - omulețul de nerecunoscut (mâzgăleală) - 0 puncte; - există un control și o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, pătrat, spirală) - 1 punct. Dacă elementele sunt recunoscute ca
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diverse. Iată cum apar definițiile la Gilbert de Landsheere (1975), care reia o serie de sugestii ale înaintașului său Henri Piéron: • Docimologia este știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, în particular al sistemelor de notare, și comportamentul examinatorilor și al examinaților. Docimologia este tehnica examenelor. Sintetizând mai multe definiții ale evaluării, Daniel L. Stufflebeam și colaboratorii săi (1995) ne propun trei tipuri de demersuri evaluative: a) evaluare = măsurare; b) evaluare = apreciere; c) evaluare = judecare. • măsurarea este calea de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
orale este necesar să fie avute în vedere unele limite ale acestora. De pildă, sunt numeroase circumstanțe care influențează obiectivitatea evaluării rezultatelor pe această cale: gradul diferit de dificultate a întrebărilor de la un elev la altul; variația stării afective a examinatorului și a comportării acestuia în diferite momente ș.a. Nu poate fi subestimat nici faptul că prin examinarea orală nu este posibilă cunoașterea modului în care elevii stăpânesc un anumit conținut, ea realizând mai totdeauna o evaluare prin sondaj. Atunci când se
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corectarea făcându-se de către elevi, fie frontal - pe baza unei lucrări reușite (model), fie prin schimbarea lucrărilor. Unele avantaje pe care le prezintă probele scrise fac să fie preferate altor metode. Acestea se referă la faptul că anonimatul lor permite examinatorului: • realizarea unei aprecieri mai puțin influențat de părerea pe care și-a format-o asupra elevului; • fac posibilă verificarea tuturor elevilor referitor la însușirea unui anumit conținut, ceea ce favorizează compararea rezultatelor; • oferă elevilor timizi sau celor care-și elaborează mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
-și elaborează mai lent răspunsurile posibilitatea de a-și expune nestânjeniți cunoștințele. În schimb, comparativ cu examinările orale, verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ale elevilor în formularea răspunsurilor să fie lămurite și corectate pe loc de către examinator. De asemenea, nu este posibilă nici orientarea elevilor, prin întrebări suplimentare, către un răspuns corect și complet. Probele scrise măresc rolul întâmplării în evaluarea rezultatelor, mai ales atunci când conținutul lor nu acoperă decât o mică parte din materia a cărei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
slabi. Ca mod de evitare se pot folosi examenele externe. b) Efectul Pygmalion - se produce când aprecierea rezultatelor elevului este influențată de părerea profesorului despre capacitățile acestuia. Încrederea în posibilitățile elevilor poate diminua consecințele acestui efect. c) Educația personală a examinatorului - fiecare cadru didactic își structurează criterii proprii de apreciere: unii sunt generoși, alții exigenți, unii stimulează prin note, alții constrâng, unii apreciază originalitatea, alții conformitatea. d) Efectul de contrast - când rezultatul este bun din cauză că urmează după evaluarea unui rezultat slab
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
joace cu ele și se destindea. De altfel, Provence scrie că nu se îndoiește de faptul că Margaret „continuă să exploreze în mod repetat toate posibilitățile pe care i le oferă jucăriile în scopul de a evita orice contact” cu examinatorul său. La 15 luni, personalul supraveghetor notează că Margaret utiliza strategii intelectuale senzorio-motorii pentru a-și diminua teama în fața situațiilor neașteptate sau anxiogene. Provence mai remarcă faptul că Margaret „a dezvoltat o tehnică de explorare și observare pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Danielsson (1982), care utilizează tehnica metacontrastului (TMC) elaborată de Kragh și Smith (1970). Cu ajutorul unui tahistoscop, subiectului i se prezintă un stimul cu timpi de expunere din ce în ce mai lungi. Subiectul descrie ceea ce vede până când recunoaște corect imaginea, moment în care examinatorul îi prezintă un al doilea stimul, suprapus celui dintâi, utilizând la început timpi de expunere foarte scurți și prelungindu-i apoi până când cele două imagini sunt corect identificate. Prima imagine poate fi, spre exemplu, aceea a unui copil aflat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
recunoaște relațiile spațiale în sensul: imposibilității localizării obiectelor în spațiu; nu poate compara mărimea și dimensiunile a două obiecte; nu poate număra un șir de obiecte. Tulburări de orientare dreapta-stânga: deși știe care este dreapta și stânga sa și a examinatorului, nu poate enumera obiectele din dreapta (stânga) lui; nu poate executa stânga-împrejur; nu știe să localizeze stimulii tactili, optici veniți din dreapta sau din stânga. AGONISTICĂ (< fr. agonistique) - Disciplină gimnastică ce se ocupă cu luptele atletice la vechii greci. Prin extensie, poate fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Adam (1997)consideră că examinarea bolnavului apraxic urmărește punerea pacientului într-o situație particulară, situație-test, pe care nu o întâlnește în fiecare zi. Se verifică: dacă înțelege ce-i cerem; dacă nu înțelege, i se cere să-l imite pe examinator; dacă înțelege parțial, îi cerem să repete comanda, să descrie acțiunea pe care nu o poate îndeplini. În acest sens vor fi utilizate următoarele grupe de mișcări: intranzitive (fără obiecte) elementare - mișcări izolate ale segmentelor, în speță ale degetelor; expresive
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
rapide și ritmice irepresibile (care nu pot fi reprimate sau înlăturate). Clonusul piciorului se declanșeză prin ridicarea bruscă a piciorului; clonsul rotulei, prin tracțiunea sa bruscă în jos. Acest fenomen este adeseori semnul unei atingeri a căilor piramidale. Clonusul patelar - examinatorul prinde rotula între index și police și o deplasează brusc în jos. Gamba va fi în semiflexie și relaxată cât mai mult posibil prin susținerea (sprijinirea) genunchiului de către cealaltă mână a examinatorului. Apar mișcări ritmice ale rotulei, în sus și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
semnul unei atingeri a căilor piramidale. Clonusul patelar - examinatorul prinde rotula între index și police și o deplasează brusc în jos. Gamba va fi în semiflexie și relaxată cât mai mult posibil prin susținerea (sprijinirea) genunchiului de către cealaltă mână a examinatorului. Apar mișcări ritmice ale rotulei, în sus și în jos. Clonusul piciorului - mișcări ritmice de flexie și extensie ale piciorului după întinderea bruscă a tricepsului sural. Examinatorul sprijină gamba cu o mână plasată sub genunchi sau molet, iar cu cealaltă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
relaxată cât mai mult posibil prin susținerea (sprijinirea) genunchiului de către cealaltă mână a examinatorului. Apar mișcări ritmice ale rotulei, în sus și în jos. Clonusul piciorului - mișcări ritmice de flexie și extensie ale piciorului după întinderea bruscă a tricepsului sural. Examinatorul sprijină gamba cu o mână plasată sub genunchi sau molet, iar cu cealaltă mână apucă piciorul pacientului și îi imprimă o dorsiflexie rapidă, menținând mâna pe talpă, la sfârșitul mișcării (Constantinovici, Adam, 1997). COEFICIENT DE INTELIGENȚĂ (engl. intelligence quotient) - Indicatorul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tactilă. Aceste modele de sensibilitate au un mod de percepție propriu, având receptori diferențiați, într-o distribuție extrem de precisă (Ionel, 1982). Evaluarea sensibilității trebuie considerată o acțiune ce incumbă o mare doză de subiectivism, ce aparține atât bolnavului, cât și examinatorului. În practica medicală curentă sunt investigate următoarele aspecte ale sensibilității: sensibilitatea și discriminarea tactilă, stereognozia, somatognozia, sensibilitatea termică, dureroasă, proprioceptivitatea și reflectivitatea (această noțiune este apreciată sub două aspecte: medical, în relație cu apartenența suferinței la neuronul motor central sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui scaun; să meargă pe vârfuri, apoi pe călcâie; să meargă așezând un picior în fața celuilalt, să alerge și să urce scările. Motilitatea activă (voluntară) se execută în mod conștient: se cercetează cerând pacientului să reziste la încercările active ale examinatorului de a mișca părțile fixe. Pacientul stă pe scaun sau întins în pat; se notează trei elemente: amplitudinea, viteza și forța (Constantinovici, Adam, 1997). MOTIVAȚIE (< fr. motivation) - Ansamblul motivelor (fenomene psihice care au un rol esențial în declanșarea, orientarea și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și a flexiei antebrațului, când examinatorul flectează cu putere degetele și pumnul pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care acționează asupra organelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]