398 matches
-
întâmpinat multe dificultăți în atragerea trupelor necesare, motiv pentru care expediția sa ar fi fost în cele din urmă un eșec. În anul 726, iconoclasmul promovat de împăratul Leon al III-lea Isaurianul a devenit public pentru prima dată. Incapacitatea exarhului de Ravenna de a-și impune autoritatea asupra Romei, ca și slaba sa poziție în Pentapolis au fost demonstrate atunci când trupele sale din Roma, Ravenna, Pentapolis și Veneția s-au răsculat, declarând că îi iau apărarea papei în fața decretului iconoclast
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
asupra Romei, ca și slaba sa poziție în Pentapolis au fost demonstrate atunci când trupele sale din Roma, Ravenna, Pentapolis și Veneția s-au răsculat, declarând că îi iau apărarea papei în fața decretului iconoclast a cărui punere pratică fusese ordonată de exarhul Paul pentru întreaga Italie (727). În 738, regele longobarzilor Liutprand, aflat în drum spre Spoleto, a străbătut Pentapolis și în timpul tranzitului a fost atacat de către un grup de așa-ziși "spoletani" (longobarzi din Italia centrală) și "romani" (localnici din Pentapolis
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
spre Spoleto, a străbătut Pentapolis și în timpul tranzitului a fost atacat de către un grup de așa-ziși "spoletani" (longobarzi din Italia centrală) și "romani" (localnici din Pentapolis). Se poate ca localnicii să fi fost atrași către această alianță anti-longobardă de către exarhul Eutychius, care ar fi avut o înțelegere secretă cu ducele de Spoleto, Transamund al II-lea. În mod tradițional, locuitorii din Pentapolis nu se aflau în relații cordiale nici cu bizantinii, cu care Liutprand lupta în 728-729, nici cu exarhul
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
exarhul Eutychius, care ar fi avut o înțelegere secretă cu ducele de Spoleto, Transamund al II-lea. În mod tradițional, locuitorii din Pentapolis nu se aflau în relații cordiale nici cu bizantinii, cu care Liutprand lupta în 728-729, nici cu exarhul de Ravenna, pe care același Liutprand îl asalta în mod frecvent, însă ei nu erau încântați să considere incursiunile longobarde în teritoriul lor ca pe o "eliberare". Liutprand a atacat Ravenna și Cesena urmând via Aemilia în 743, probabil în
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
anihilați de franci, ducii longobarzi l-au ales rege, în 584, pe fiul lui Cleph, Authari. Acesta a demarat procesul de consolidare definitivă și centralizare a regatului longobard, în timp ce teritoriile rămase în Imperiul Bizantin s-au reorganizat sub controlul unui exarh din Ravenna, care avea capacitatea de a apăra Italia fără sprijinul direct al împăratului de la Constantinopol. Consolidarea stăpânirilor bizantină și longobardă a avut consecințe pe termen lung asupra Italiei, țara rămânând fragmentată timp de mai multe secole.
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
al Proilaviei se intitula la 1780 "„episcop al Hotinului”", aceasta înseamnă că după Pacea de la Kucuc-Kainargi, din 1774 Turcii restabiliseră vechea formă a eparhiei pentru raialele lor. Episcopia a fost desființată în 1810 printr-un act al mitropolitului Gavriil Bădulescu-Bodoni, exarh al Moldovei, Valahiei și Basarabiei: "Articol principal:" "Daniil". În anul 1751, în poziția de mitropolit al Proilaviei este numit mitropolitul Daniil, fost mitropolit de , eparhie desființată la mijlocul secolului XVIII, prin contopire cu mitropolia Monemvasiei. Daniil a fost un mitropolit învățat
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
să vegheze ca acestea să fie executate. Începând din sec. VI, în unele provincii înalții demnitari dețineau în același timp și autoritatea supremă civilă și cea militară. Aceasta era situația "strategului", în sistemul "themelor" instaurat în sec. VII; sau a "exarhului", locțiitor cu depline puteri al împăratului, după înființarea (la sfârșitul sec. VI) a celor două exarhate, din Italia (cu sediul la Ravenna) și Africa (la Cartagina). În „Palatul Sacru” împăratul încredințase guvernarea Imperiului unor înalți funcționari, un fel de „miniștri
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
biserică, catapeteasma și pictura cu fondurile credincioșilor și instituție. Se sfinșește biserica, de Prea Sf. Sa D. Dr. Veniamin Nistor, fost episcop de Caransebeș. Vine la conducere, ieromonahul Nectarie Pintilie, de origine moldovean. Devine Protos. Ieronim Bali[n]ton și exarh, până la 13 Dec. 1957 și transferat la „Izvorul Miron”, Făget. Decembrie 13 ieromonahul Paisie Răileanu, de origine moldovean." După cum reiese din tabelul cronologic întocmit de Ieromonahul Paisie Răileanu pe 21 aprilie 1959, este semnalată trecerea conducerii mănăstirii sub un anume
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
fost alcătuit acest studiu. „După plecarea lui Pr. Durăin vine ieromonahul moldovean, Nectarie Pintilie, actualmente la parohia Partoș, care a stat o durată scurtă și se retrage de la conducere. Urmează Protos. Ieronim Bali[n]ton, care îndeplinește și misiunea de exarh, al Mrilor din Banat. Ca stareț a stat 7 ani, se remarcă de la acest stareț, că pe urma lui rămâne lucruri frumoase în domeniul artei și tehnicii. Ca martor ocular e tronul de la Maica Domnului, din peștera Bisericii, de o
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Este hirotesit arhimandrit în anul 1946. Între anii a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Iași. La Iași, activează în calitate de preot slujitor (1945), apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor. La începutul anului 1947 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a retras rangul de arhimandrit, din cauza poziției sale procomuniste. Decizia Sfântului Sinod este publicată în periodicul oficial al Patriarhiei Române, revista "Biserica Ortodoxă Română
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
originară, cuhnea, zidurile incintei și bastioanele au fost refăcute, iar palatul lui Duca Vodă a fost consolidat. În restaurarea complexului monahal un merit deosebit l-a avut arhimandritul Mitrofan Băltuță (1927-1995), stareț timp de 25 ani al mănăstirii (1971-1995) și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1981-1995). În perioada stăreției sale, s-au efectuat lucrări de reînnoire ale bisericii (s-a refăcut acoperișul cu tablă de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmură, s-a înnoit mobilierul, veșmintele, vasele de cult
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Iota în anul 1816. Inscripțiile de pe acest clopot au fost reproduse mai sus. De asemenea, în apropiere de zidul vestic al mănăstirii, se află mormântul arhimandritului Mitrofan Băltuță (1 iulie 1927 - 16 iunie 1995), stareț al Mănăstirii Cetățuia (1971-1995) și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1981-1995), sub ocârmuirea căruia s-a realizat restaurarea complexului monahal.
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ianuarie a adormit întru fericire aici în București o persoană care reprezinta o veche eparhie, a cării interesantă istorie am schițat-o cu câteva trăsături de condei în articolele privitoare la Basarabia. Acea persoană a fost Dionisie, mitropolitul Dristului și exarhul Dunării întregi. Când turcii, la-nceputul veacului al XV-lea, au luat toate cetățile de pe malul drept al Dunării câte stăteau în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, autoritatea bisericească a Țărei Românești au încetat dincolo de Dunăre, însă credincioșii - pe malul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
O slujbă de Te Deum va fi oficiată, la Catedrala patriarhală, în noaptea de 31 decembrie 2010 spre 1 ianuarie 2011, informează Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române. Potrivit părintelui arhim. Timotei Aioanei, mare ecclesiarh al Catedralei patriarhale și exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, vineri, la ora 16.00, la Catedrala patriarhală va fi săvârșită Slujba Vecerniei și a Litiei pentru sărbătoarea Tăierii împrejur cea după trup a Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare. De asemenea, aproape de miezul nopții
Ofertă de rugăciune pentru un an mai bun: Revelion la Patriarhie () [Corola-journal/Journalistic/70851_a_72176]
-
în ajutor mitropolitului un episcop coadiutor. Amândouă mitropoliile din Ardeal, cea răsăriteană și cea greco - catolică, au una și aceeași origine. Din evul mediu încă exista archidieceză răsăriteană în Alba-Iulia, ai cărei mitropoliți se sfințeau de către mitropolitul din București, ca exarh al patriarhiei constantinopolitane. Pe la începutul secolului trecut au început convertirea unui număr de români la ritul greco - catolic, de unde a urmat prefacerea mitropoliei din Alba-Iulia în mitropolie greco - catolică. Românii cari n-au primit uniunea au urmat paralel viața lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sale, vom răspunde că este cea mai neatârnată a întregei creștinități, căci atât mitropolitul transdanubian și al țărilor tartarice din Proilabum (Brăila), cât și cel al Ungro-Vlahiei (din Tîrgoviște) erau supuși patriarhului de Constantinopole, iar cel de[al] doilea era exarhul acelui patriarhat, continua puterea centrului constantinopolitan pân 'n munții aurarii, sfințea pe mitropolitul de Alba-Iulia, statea în legătură întinsă a organismului eclesiastic greco-bulgar. Singură mitropolia Moldovei și a Sucevei e ab antiquo suverană, neatârnată de nici o patriarhie; acestei Mitropolii a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au fost supusă ohrideanilor; iară acum nice ohrideanilor se pleacă, nice țarigrădeanului, și nu știm de unde au luat această putere. Între mitropoliții care țin sub mâna lor episcopii se zice: Moldoveanul ține aceasta: Rădăuțul și a Romanului și Hușii Între exarhi se citează "Moldoveanul ", al "Sucevei și a toată Moldo-Vlahia " - "iară ceilalți mitropoliți numai pre cinstiți să scriu, iară nu și exarhi ". Va să zică episcopia Rădăuților, supusă celui mai neatârnat mitropolit, exarh sua sponte, și în rang cu un patriarh, această episcopie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitropoliții care țin sub mâna lor episcopii se zice: Moldoveanul ține aceasta: Rădăuțul și a Romanului și Hușii Între exarhi se citează "Moldoveanul ", al "Sucevei și a toată Moldo-Vlahia " - "iară ceilalți mitropoliți numai pre cinstiți să scriu, iară nu și exarhi ". Va să zică episcopia Rădăuților, supusă celui mai neatârnat mitropolit, exarh sua sponte, și în rang cu un patriarh, această episcopie este azi administrată de beamteri și de evrei. În școlile acestei episcopii se propun obiectele în limba germană, cu profesori nemți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Moldoveanul ține aceasta: Rădăuțul și a Romanului și Hușii Între exarhi se citează "Moldoveanul ", al "Sucevei și a toată Moldo-Vlahia " - "iară ceilalți mitropoliți numai pre cinstiți să scriu, iară nu și exarhi ". Va să zică episcopia Rădăuților, supusă celui mai neatârnat mitropolit, exarh sua sponte, și în rang cu un patriarh, această episcopie este azi administrată de beamteri și de evrei. În școlile acestei episcopii se propun obiectele în limba germană, cu profesori nemți și elevi evrei. Abia se mai găsește câte un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unească cele patru comunități ortodoxe sub egida patriarhiei moscovite. După reorganizarea Bisericii cehoslovace, aceasta a primit în noiembrie 1951, ca și Biserica poloneză, o nouă autocefalie din partea Bisericii ruse, care devenea forul tutelar spiritual al comunității cehoslovace 19. În Bulgaria, exarhul Ștefan și câțiva dintre ierarhii Bisericii ortodoxe au protestat în mod indirect împotriva regimului comunist care a separat Biserica de Stat, ignorând circulara venită de la Ministerul Cultelor care le cerea tuturor preoților să se înscrie în Frontul patriotic, o organizație
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în mod indirect împotriva regimului comunist care a separat Biserica de Stat, ignorând circulara venită de la Ministerul Cultelor care le cerea tuturor preoților să se înscrie în Frontul patriotic, o organizație politică procomunistă. În luna septembrie a aceluiași an, 1948, exarhul Ștafan a fost obligat să demisioneze, iar Sfântul Sinod a aprobat cererea venită din partea Ministerului Cultelor. O altă lovitură dată de guvernul comunist Bisericii a fost adoptarea, în 1949, a unei Legi asupra asociațiilor religioase care a stabilit un control
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
401. Șerban, Alexandru 307. Șesan, Milan 229. Șimanschi, Leon 43, 47, 48, 51. Șincai, Gheorghe 75. Șitoianu, Gh. 435. Ștefan cel Mare 34, 48, 180, 400. Ștefan I 60. Ștefan Petriceicu 81. Ștefan Rareș 51, 74, 75, 78, 79. Ștefan, exarh al Bisericii bulgare 229. Ștefan, mitropolit 114. Ștefan, Nicolae 442. Ștefan, v. și Gheorghe ~. Ștefana, Ioan Gheorghe 447. Ștefănescu, Paul 427. Ștefăniță Lupu 112, 121. Șterca Șuluțiu, Alexandru 74, 75. Știrbei, Barbu 406. Știrbeț, Luca 405. Ștrempel, Gabriel 152. Șușman
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prin exemplu, ca și prin cuvânt”{\cîte 36}. Sfanțul Vasile cel Mare - mare arhipăstor, neîntrecut predicator și organizator al monahismului După moartea episcopului Eusebiu în anul 370, Vasile a devenit succesorul acestuia că episcop de Cezareea, mitropolit al Capadociei și exarh al diocezei civile a Ponticului. În aceste roluri, și-a câștigat curând iubirea poporului. A fondat spitale pentru bolnavi și victimele bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Sfanțul Grigore din Nazianz ajunge să
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
politică și culturală a țării sub domniile vremelnice ale lui Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și în cea importantă, a „bazileului” Vasile Lupu (1634-1653), al cărui program constructiv, în spirit umanist, l-a împărtășit. Reputația sa crește, el devenind „exarh al Plaginelor”, demnitate superioară celei de mitropolit, ce îi conferea dreptul de a controla ordinea ecleziastică în provinciile limitrofe: Podolia, Galiția, Transilvania. Fapt unic pentru o personalitate a Bisericii românești, în 1639 va fi desemnat printre cei trei candidați la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
la Academia Teologică din Kiev (1771-1773), continuându-le în Grecia. Predă un timp limba latină la Școala Domnească din Iași (1777-1778), apoi limba greacă la Seminarul Teologic din Poltava, devenind ulterior rector al acestuia. A fost mitropolit al Kievului (1799-1803), exarh al Moldovei, Valahiei și Basarabiei (1808-1812), mitropolit al Chișinăului și Hotinului, din 1812 până la moartea sa. Este înmormântat la mănăstirea Căpriana. B.-B. a desfășurat o largă activitate culturală. Prin eforturile sale, au fost înființate, la Chișinău, Seminarul Teologic (1813
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285611_a_286940]