1,082 matches
-
puneți, invariabil, ca un barometru nedres, e lipsa din mintea dumneavoastră luminoasă a urâtului simț critic, care împiedică pe român să se înnămolească într-o doctrină, până la nas". În scrisorile deschise argheziene există o recuzită retorică specifică, din care interogația, exclamația, epitropa și anafora sunt figuri predilecte, mărci ale unei oralități aparent spontane, care imprimă discursului accentele unui monolog teatralizat. Fie că este ironic aluzivă (" Cine v-a împins să vă opriți la mine și să-mi afirmați [...] o iubire de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând atitudinea dubitativă, latura persuasivă a discursului. La fel, exclamația retorică, departe de a fi expresia unui patetism necenzurat, este, în textul polemic arghezian, amprenta unei agresivități gratuite ca izbucnire scurtă și necenzurată a pamfletarului: "Cu ce ușurință vă hrăniți din vomiturile de ieri, apostole!". De altfel, substituirea numelui cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
punte tactică între o secvență ambiguizată de ironie și o alta referențială, tranzitiv asertată: "Ei! lăsați-mă să spun adevărat. E pasiunea simpliștilor și a mărginiților, de a simplifica totul la unic și de a-l mărgini la dânșii". Alteori, exclamația retorică accentuează, pentru cititor, perspectiva contextuală pe care polemistul o are asupra obiectului polemicii: În numitul articol, o insinuare ah! foarte murdară!", exprimându-și fără echivoc sentimentele și justificându-și astfel atacul: "E o încercare de atentat la onoarea mea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
murdară!", exprimându-și fără echivoc sentimentele și justificându-și astfel atacul: "E o încercare de atentat la onoarea mea, și înțeleg să scutur fără întârziere urechea foarte respectabilă ca lungime a celui ce are impudoarea ei". Într-un caz particular, exclamația reia chiar funcția epitropei, astfel că particula " fie! ", plasată în discursul citat al adversarului, indică simularea acceptului în legătură cu o acuzație a acestuia. În realitate, falsul acord este o tactică polemică foarte convingătoare: în timp ce creează impresia bunăvoinței polemistului în fața preopinentului său
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mersul istoriei, a anticipat, cu siguranță, consecințele dezastruase ale extremismului ideologic de orice fel. În pasajul citat, prozopopeea duce tensiunea descrierii hiperbolice la un nivel de maximă eficacitate retorică. Din punct de vedere tactic, polemistul simulează retragerea din enunț, plasând exclamația incriminantă în gura adversarilor săi. Așadar, aici, pluralul persoanei întâi nu-l include pe autor, ci apare ca autodescalificare imperativă a personajelor negative ale microficțiunii. Un alt procedeu de fictivizare a obiectului polemicii este anecdota, cel mai adesea dramatizată. Definită
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ceva mai mult decât necazul sau mizeria morală a unui autor. Polemica de rând rămâne când i-a trecut ziua sau i s-a terminat săptămâna, o vociferare fără caz și o insultă fără conținut: o ploaie de semne de exclamație"230. Autorul Spinilor de hârtie nu-și poate concepe discursul polemic în afara unei finalități artistice. Mobilul disputei se estompează, până la anulare, în pamfletul polemic cultivat la "temperatura de sinceritate a violenței" ("Permis și nepermis"), iar agresivitatea descătușată devine un gest
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de metodă în cercetare, vidul conținuitstic, mascat de forme promițătoare, falsul progres, sincronizarea forțată cu apusul etc., adică tot atâtea metehne ale politicii liberale. Textul în sine, destul de amplu, poartă marca unei oralități de tribună, uzând din abundență de interogații, exclamații, false îndemnuri și încurajări, prescripții, verdicte etc. (de altfel, următoarea indicația metatextuală: "Această încercare critică, să nu se uite, era menită a se citi ca o conferență la Ateneul român", indiferent de autenticitatea ei, plasează discursul în sfera oratoriei pure
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
studiul-pamflet 1907. Din primăvară până în toamnă. În acest registru, Arghezi (dacă, ignorăm, desigur, tema în dezbatere, și anume refuzul de a accepta compromisul politizării bisericii ortodoxe, și privim doar intensitatea afectivă a discursului, vehemența criticii și poza retorică, dată de exclamații și interogații de mare forță persuasivă, dar și de unele accente arhaice ale exprimării) ne apare ca avatar al publiciștilor pre și postpașoptiști: "Dusu-s-a vreodată Sinodul la poporul din care a ieșit, cocoșat și moale de picioare, ca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Partidul Comunist iugoslav elemente s...n...toase, credincioase marxism-leninismului, tradițiilor internaționaliste și frontului socialist”. În tab...ra lui Țîțo, constern...rîi și Îndoielii (la sfîrșitul lui iulie 1948, cel de-al V-lea congres al Partidului se Încheie Inc... prin exclamația dubl...: „Țîțo, Stalin!”), le urmeaz... deruta și mînia. Într-adev...r, În cîteva luni, comerțul cu URSS și cu statele din Est Înceteaz... complet, obligînd Iugoslavia s... cear... de urgent... ajutorul Occidentului. Astfel c... trebuie definite atunci noi principii de politic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
la 3:30 mâine după-amiază. La 2:45 în după-amiaza respectivă, sună telefonul. „Unde ești?” întreabă Susan. „Am spus că voi ajunge la 3:30 acolo.” „Nu”, vă răspunde ea. „Ai spus 2:30.” Și de fiecare dată urmează o exclamație de surpriză. Pe un ton care sugerează că ea ar avea dreptate (deși știți că nu are), exclamați „Hm, aș fi putut să jur că am spus 3:30.” Iar acest tip de conversație are loc - mult prea des - de-
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ca să ne reaprindă pasiunea. "Mai avem mai puțin de un minut..." De ce și cui trebuie să i se "predea emisia" într-un minut, misterul acesta nu va fi nicicând dezlegat și cu atât mai bine. Această enigmă dă regulii întreruperii, exclamației sau borborigmelor o aură deopotrivă patetică și fatalistă care transformă gâtuirea vorbitorilor într-un fel de sacrificiu ritual adus unei divinități a tenebrelor cu opriri implacabile: Ora. Există o istorie a cinematografiei, cinematografia este istorie. Ca romanul. Nu există o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
au reunit pentru a celebra triumful „procesului Bologna”, primul pas spre decretarea „spațiului european al Învățământului superior”. Ceea ce au Înregistrat În primul rând analiștii - citez după un dosar recent Întocmit de Courrier International, preluând articole din presa europeană - a fost exclamația lui Jean-Marc Rapp, președintele Asociației Europene a Universităților: „Procesul Bologna funcționează și aceasta este o mare surpriză”. Funcționează Îndeosebi sistemul de credite transferabile și ideea „suplimentului de diplomă”. Domnul Rapp atribuie acest succes asocierii, În 1999, a țărilor din Est
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care îl educă permanent în via-ța de fiecare zi. Bunul simț trebuie readus cât mai repede în opera de educație și în pregătirea creștină, ca un antidot contra procedurilor pedagogico-didactice excentrice și fără de măsură. Răsună ca plină de înțelepciune nostalgică exclamația dintr-una din Epigramele poetului italian Giuseppe Giusti (1809-1850): „Bunul simț, care a fost odată șef de școală, Acum, în numeroase școli, este de-a dreptul mort; Știința, fiica sa, l-a ucis ca să vadă cum era făcut”. Mai ales
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
din poporul lui Dumnezeu. De aceea, pentru el devine mai urgentă și mai precisă datoria paternă de a fi educatorul pentru experiența Cuvântului. 3. „Vai” preotului care nu slujește Cuvântul. Pentru preot răsună în mod deosebit cu claritate și putere exclamația sfântului Paul: „Vai mie, dacă nu voi predica Evanghelia!” (1Cor 9,16). Aceste cuvinte, mai mult decât un suspin al Apostolului, trebuie primite și înțelese ca un strigăt plin de teamă, care ar trebui să fie al fiecărui preot conștient
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Înț 7,29), care purce-de din acela care este „autorul frumuseții” (Înț 13,3). Frumoasă este Eva, atâta timp cât a fost fidelă poruncii Domnului (cfr. Gen 2,16-17). Frumos este Israel, care a fost mireasa virtuoasă a Domnului când observa Legea. Exclamația Mirelui: „Cât de frumoasă ești, prietena mea” (Ct 1,15) este redată de Targum: „Cât de frumoase sunt operele, fiica mea, iubita mea, Adunarea lui Israel, atunci când împlinești voința mea și păzești preceptele Legii!”. Frumoasă este Maria, discipola care, primind
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
adunaseră deja mulți spectatori pentru a urmări cursa și a le încuraja pe broscuțe. Cursa urma să înceapă. Totuși, mulți dintre spectatori nu credeau că vreuna din broscuțe va reuși să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea erau exclamații de genul: „Nu vor reuși niciodată să ajungă sus!” „O să le orbească soarele!” „N-au experiență! Sunt la primul lor concurs!” „Se tem de înălțime!” Broscuțele începuseră să abandoneze, ce excepția uneia singure care se cățăra vioaie mai departe. Spectatorii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul de afecțiune a inteligenței vrăjite de contemplație. Căci în asemenea momente de înălțare. Dumnezeu nu mai e simplă idee, consecință a raționamentelor logice, ci o prezență imensă, pe care o trăim aproape cum trăim parfumul florii pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
astăzi sub diverse forme (v., în special, Merritt Ruhlen, The Origin of Language: Tracing the Evolution of the Mother Tongue, John Wiley & Sons, New York, 1994) susține că toate limbile lumii provin dintr-o protolimbă unică, formată pe baza a patru exclamații primordiale (sal, ber, yon, rosh). Termenul iafetic provine de la Iafet, al treilea fiu al lui Noe, strămoșul ramurii indo-europene. De la ceilalți fii, Sem și Ham, s-ar trage semiții și hamiții (familia semito-hamită). 241 Deși Émile Benveniste observa că, de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
misterului. Poemele din Fondul principal de sentimente (1978), Treizeci și cinci de poeme sub scut (1979), Răsunet peste țară (1985), croite din același „elan” al idealurilor „revoluționare”, au în comun discursul definit prin oralitate, refrene mobilizatoare, ton familiar, patetic, prezența lozincilor, a exclamațiilor și exortațiilor. Romantismul al cărui adept se declară S. este unul strict retoric: „Sinceritatea mea e-ades tăioasă / Ca lama unei săbii de Damasc/[...] Nedezmințit romantic viața-ntreagă / De tânăr sunt profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
de militar, ordine și disciplină sau folosind cu voluptate expresii cu puternic iz de cazarmă, într-o rostire uneori cam țeapănă, chiar dacă mereu cu intenție ceremonioasă. Drama, scrisă într-o limbă uniformă, corectă, dar nefirească în ambianța rustică, balansează între exclamațiile de melodramă și pedanteria cazonă. Cu această piesă colonelul V. nu-și trădează, de fapt, adevărata vocație. SCRIERI: Recrutul răscumpărat, București, 1942. Traduceri: [Autori neidentificați], Buchetul coprinzător a cinci anecdote istorice..., București, 1842, Marcel, București, 1845; M-me de Staël, Corina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
făcut partajul echitabil între domeniul celest și cel pământesc. Se constatase aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de admirație și o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să le ridice starea de spirit ca nimeni altul! Și era și cazul, în peisajul dezolant ce se înfășura tenace împrejurul lor. Mda, în definitiv, cât de înaltă le
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tentația unei interogații ceva mai prelungi. Nou-născut al aleatului, contactul insolit se descoperea însetat să dureze și după retezare, ca trupul unui șarpe indescifrabil de întortocheat și lung, a cărui cunoaștere de sine ar fi fost dureros de arbitrar simplificată. Exclamații de surpriză ce se sfia să-și pună prea iute capăt și de agasare exagerată după cuviință se întretăiaseră fără convingere vreme cam de un minut, după care pânza fusese iarăși brusc ridicată și lumina puternică a reflectoarelor sfâșiase aparența
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai lungi, din care au fost omise cuvinte de relație, predicate, complemente, alte părți de propoziție sau chiar propoziții întregi, care rămân neexprimate deoarece secvențele menținute și consacrate în aceste forme scurtate au preluat sensul întregului enunț originar, și anume: exclamații invariabile cu rol de salut, urare, ordin, comandă militară, rugăminte, imprecație etc., ca Ajutor!, Bună ziua!, Drepți!, Foc!, La dracu!, La dreapta!, La muncă!, Noroc!, Poftă bună!, Sănătate!, conținând cuvinte sau combinații de cuvinte cu independență sintactică, care altfel nu sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
americană) < schizo[phrenic] "schizofrenic", schizo[phrenia] "schizofrenie"; soda "sifon" < soda[-water] "idem"; sub "submarin" < sub[marine] "idem"; tennis "tenis de câmp (joc sportiv)" < [lawn-]tennis (scris și lawn tennis) "idem" (lawn "peluză, gazon, pajiște", tennis "tenis" [< fr. tenez "țineți!, prindeți!", exclamație prin care adversarul era anunțat că se aruncă mingea]); touch "(în fotbalul american) câștigare a șase puncte prin pătrundere cu mingea în zona din spate a adversarului" < touch[down] "idem" (v. New Words). În unele exemple, condensarea a fost însoțită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]