320 matches
-
373-433 Mounir Laouyen, Op. cit. Manet van Montfrans, "Vers une issue de l'impasse postmoderne: à propos de Robbe-Grillet ", in Littérature et postmodernité, studii reunite de A. Kibédi Varga, CRIN, n° 14, 1986, p. 82. Gerard Genette, Op. cit., p. 53. Semnul exclamării Îi aparține. Op. cit. Op. cit. Peter Sloterdijk, Op. cit., p. 220 Samuel Beckett, Molloy, Paris, Minuit, coll. « Double », 1999, p. 82 Carole REYNAUD PALIGOT, A propos de la politisation des avant-gardes artistiques et littéraires, HYPERLINK "http://www.cavi.univ-paris3.fr/Rech Sur/astu/Rey Po
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
III, Cartea Românească, București, 1975; Rod IV, București, 1977) este evident faptul că el mizează pe o formulă poetică ce se revendică de la un lirism originar, sincretic și profund religios: strofele ce debutează întotdeauna și se încheie, adesea, cu semnul exclamării (după model spaniol), conțin expresii cu o tonalitate arhaizantă pronunțată, vocabule rare, refrene incantatorii și figuri retorice precum invocații și interogații, părând prin urmare a fi destinate recitării. De altfel, începând cu 1971, poetul ce-și va cultiva obstinat o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o mică vrajă, pentru ca inscripția să apară în mai multe culori, vii și strălucitoare. (J.K. Rowling, Harry Potter și Piatra Filozofală) 1.Menționează sinonimele cuvintelor îmbietor și emblemă. 2.Precizează modul de formare a cuvântului Vâjthaț. 3.Explică rolul semnelor exclamării din replica a doua. 4.Scrie două motive literare prezente în citat. 5.Transformă dialogul în vorbire indirectă. 6.Transcrie o imagine auditivă și una vizuală. 7.Indică două elemente specifice textului narativ. 8.Comentează starea de spirit a lui
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate... (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Cântul I) 1.Explică modul de formare a cuvântului-titlu Țiganiada. 2.Scrie sinonimele contextuale pentru termenii: cântă, slobozie. 3.Comentează rolul invocației către muză. 4.Motivează folosirea semnului exclamării în primul vers. 5.Precizează sursa de inspirație, recunoscută de autor. 6.Descifrează anagramele Mitru Perea și Leonache Dianeu. 7.Interpretează rolul inversiunii duble din ultimul vers. 8.Încadrează textul în iluminism, prin două trăsături. 9.Definește conceptul de prolog
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dacă ai sau nu noroc? E greu să fii singur. - (Scoate cuțitul) Gata, Iona? (Își spintecă burta) Răzbim noi cumva la lumină. (Marin Sorescu, Iona- Tragedie în patru tablouri) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 2.Motivează rolul semnului exclamării din replica: Ionaaa! 3.Precizează specia dramatică în care se încadrează. 4.Ilustrează două trăsături ale textului dramatic, la alegere. 5.Reliefează relația emițător - receptor în acest fragment. 6.Evidențiază două roluri ale didascaliilor. 7.Explică precizarea autorului: Tragedie în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în el! (Camil Petrescu, Act venețian, Actul I, Scena II) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru cuvintele: cinstit și a îndura. 2. Explică rolul semnelor de exclamare în replica Ah! tineretul acesta venețian! 3. Construiește două enunțuri în care cuvântul tânăr să aibă valori morfologice diferite. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei metafore
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
libertatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. - VARIANTA 15 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Camil Petrescu, Act venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care dorește să o cumpere de la el, Moromete mută dialogul pe un alt făgaș, fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu: De ce te miri? Moromete: Păi tu n-ai văzut?! Bălosu: Ce să văd
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dialogul pe un alt făgaș, fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu: De ce te miri? Moromete: Păi tu n-ai văzut?! Bălosu: Ce să văd, Moromete? (cu fălcile Încleștate) Moromete: N-ai văzut, mă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
apărut În urmă cu șase luni Într-un cotidian național, n-avea cum...”; „Nici o instanță pământească, nu poate pedepsi...”. Semnele de punctuație au un caracter convențional, fiindcă forma acestora nu e cerută de conținutul exprimat (semnul Întrebării și cel al exclamării din limba română sunt folosite bunăoară și În limba spaniolă, dar sub formă răsturnată, la Începutul propoziției: ¡Hola! („Salut!”); żCómo te llamas? („Cum te cheamă?”). S-a demonstrat că, inițial, câteva semne de punctuație puteau fi folosite unele În locul altora
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii (p. 72). Exemple: „Da slănină
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o propoziție care se termină cu semnul Întrebării nu se pune punct, decât dacă aceasta constituie un citat reprodus Între ghilimele: Să ne oprim la replica: „Înțelegi sau nu Înțelegi?”. Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
replica: „Înțelegi sau nu Înțelegi?”. Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți!” ( G. Galaction); - după interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri exprimate prin substantive În cazul vocativ: Absalom! Absalom! (titlul unui roman de Faulkner); - când autorul Își exprimă Îndoiala sau ironia față de cele exprimate În propoziție, semnul exclamării ținând locul cuvântului latinesc sic („chiar așa”): „Am scris lui Barbu În franțuzește (!), ca să-l felicit pentru discursul său” (I.L. Caragiale); - În locul replicilor date prin mimică sau gesturi: „- Glumă e să mă arză odată cu o avere de om... - Patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În franțuzește (!), ca să-l felicit pentru discursul său” (I.L. Caragiale); - În locul replicilor date prin mimică sau gesturi: „- Glumă e să mă arză odată cu o avere de om... - Patruzeci de mii de franci!... - !!!” (I.L. Caragiale) Trebuie reținut faptul că, uneori, semnul exclamării se folosește În scrisori, după formula de adresare: „Salut!”, „Fraților români!”, „Stimați compatrioți!”. Dacă o interjecție este urmată de un substantiv În vocativ, semnul exclamării este Înlocuit de virgulă: „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de om... - Patruzeci de mii de franci!... - !!!” (I.L. Caragiale) Trebuie reținut faptul că, uneori, semnul exclamării se folosește În scrisori, după formula de adresare: „Salut!”, „Fraților români!”, „Stimați compatrioți!”. Dacă o interjecție este urmată de un substantiv În vocativ, semnul exclamării este Înlocuit de virgulă: „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi” (M. Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
este urmată de un substantiv În vocativ, semnul exclamării este Înlocuit de virgulă: „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi” (M. Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii” (Beldescu, 1995, p. 72): „Vai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Onorabili cetățeni!... Fraților!...” (I.L. Caragiale). După o propoziție exclamativă se pune punct doar dacă aceasta este Într-un citat: „Din schița lui Caragiale a reținut doar Îndemnul: «La Peleș! și mai iute!».” Uneori, se pot utiliza mai multe semne de exclamare, În funcție de caracterul emotiv al comunicării: „Atunci!!!! e-ngrozitor de spus!!!!!” (I.L. Caragiale). 5.4. Virgula Dintre toate semnele de punctuație, virgula este cel mai des Întrebuințată și, din această cauză, creează cele mai multe probleme. Conform Îndreptarului..., virgula delimitează grafic unele propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
virgulă substantivele În cazul vocativ: „Am trei copii, Costică!” (I.L. Caragiale), „Deșteaptă-te, române!”; - după interjecții se pune virgulă: „Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?” (I. Creangă). Observație După interjecție se poate pune, așa cum am văzut, și semnul exclamării. Când interjecțiile sunt urmate de un substantiv cu care formează În rostire o unitate, nu se pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi animalule!” (celebrul apelativ al lui Ion Iliescu, adresat la Constanța lui Radu Mazăre, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de obicei în același fel. Numai că de data aceasta le spunem ceva mai tare sau de mai multe ori sau chiar pe un ton mai dur. Trimitem din nou note informative (cu litere aldine, majuscule și chiar semne de exclamare) referitoare la cele anterioare ce au fost ignorate ori ținem ședințe în care discutăm de ce ședințele nu sunt productive. Dacă instruim oamenii să facă lucrurile “întotdeauna bine de prima dată” și nu o fac, îi instruim din nou. Dacă îi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al punctului, al punctului și virgulei, al semnelor întrebării/ exclamării, al punctelor de suspensie în marcarea raportului de coordonare în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între un element subordonat și regentul său, între determinant și determinat; în Vino aici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]